979 matches
-
începând din partea înaltă, cu o vegetație ierboasă perenă, capabilă să reziste de la un an la altul sub zăpadă și de păduri. Arborete pure de conifere, păduri de amestec (pin și arțar) și păduri de foioase (specii de stejar și de arțar), ca și o vegetație arbustivă reprezintă vegetația spontană aflată în regim de conservare. În egală măsură, sunt conservate ecosisteme lacustre ca și agroecosistemele aferente zonelor locuite. În acest din urmă caz, beneficiază de statutul de rezervație și culturile de porumb
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
unui apărător pentru toți cei care Îi caută sprijinul și, de asemeni, Înțelegerea a ceea ce trebuie făcut pentru a câștiga simpatia femeilor. Aura pinului are nuanța aurului vechi sau a bronzului. Un izvor universal de energie se dovedește a fi arțarul. Este un copac „domestic”, trage spre oameni, spre căldură. Arțarul a Înțeles cel mai bine psihologia oamenilor, de aceea, adresându-i te, poți rezolva multe probleme legate de inter relațiile femei-bărbați sau copii-adulți. Arțarul Îi ajută și pe oamenii pustiiți
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de asemeni, Înțelegerea a ceea ce trebuie făcut pentru a câștiga simpatia femeilor. Aura pinului are nuanța aurului vechi sau a bronzului. Un izvor universal de energie se dovedește a fi arțarul. Este un copac „domestic”, trage spre oameni, spre căldură. Arțarul a Înțeles cel mai bine psihologia oamenilor, de aceea, adresându-i te, poți rezolva multe probleme legate de inter relațiile femei-bărbați sau copii-adulți. Arțarul Îi ajută și pe oamenii pustiiți, care și-au pierdut Încrederea În sine, mai ales pe
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de energie se dovedește a fi arțarul. Este un copac „domestic”, trage spre oameni, spre căldură. Arțarul a Înțeles cel mai bine psihologia oamenilor, de aceea, adresându-i te, poți rezolva multe probleme legate de inter relațiile femei-bărbați sau copii-adulți. Arțarul Îi ajută și pe oamenii pustiiți, care și-au pierdut Încrederea În sine, mai ales pe aceia care s-au aflat multă vreme sub influența unui vampir. În afară de acestea, el dă o bună protecție pentru viitor Împotriva influenței unui biocâmp
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
pe oamenii pustiiți, care și-au pierdut Încrederea În sine, mai ales pe aceia care s-au aflat multă vreme sub influența unui vampir. În afară de acestea, el dă o bună protecție pentru viitor Împotriva influenței unui biocâmp negativ, străin. Energia arțarului este foarte luminoasă, gălbuie și uneori pare că este mai ușor s-o auzi decât s-o vezi. Scorușul (sorbul) este un arbore „feminin”. Are o foarte bună influență asupra organismului femeiesc, poate vindeca multe boli, Îndepărtează oboseala, dă Încredere
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
compatibilă cu: macul, papucul - doamnei. Zodiac cu multe încrengături... Chiparosul - 26iulie-4august; 25 ianuraie-3 februarie Stejarul. Ești sănătoasă și ai mult noroc în viață. Ești conservatoare. De multe ori lipsită de tact. Ești adepta dargostei la prima vedere. Trăsături definitorii: forța Arțarul. Ești foarte rezistentă și faci față cu succes eforutilor prelungite. Ești tipul de femeie autodidactă, foarte exigentă cu ea însăși. Ești închisă în tine, chiar și față de cel pe care-l iubești. Trăsături definitorii: cerebralitatea. Curmalul. Ești o fire impetuoasă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și castani seculari În sătucul Crasna din Vale; - etnografie și folclor: centru etnografic: ansamblul folcloric de obiceiuri și teatru popular, centru artizanal - cojoace, realizatori de instrumente populare: fluiere, cavale, flaute. NOVACI - monumente de arhitectură; - etnografie și folclor: vatra folclorică (gorjenească
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
peste noapte în Parcul Național sau Parcul Carol al II-lea, cum i se va spune, odată ce arhitecții austrieci Pinard și Rebhun, împreună cu Octav Dobrescu, vor termina de proiectat aleile și peisagistica minunată, creată dintr-o varietate vegetală nemaiîntâlnită, de la arțari, flașini, simpli plopi, sălcii sau tei până la stejari și cireși exotici, tufe și flori asiatice, împodo- bit de asemenea cu sculpturi și statui moderne. Îndrăgostiții închiriau bărci sau luau vaporașul pentru a se plimba pe lac, într-o scurtă călătorie
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Înălțimile mai mari din nord și nord-vest sunt masiv acoperite cu păduri de tip goruneto-făgete, pentru ca pe măsură ce înălțimea lor scade treptat spre sud și sud-est, pădurea de fag-paltin-gorun și însoțitorii obișnuiți să devină tot mai bogată în stejar, carpen, tei, arțar, ulm, gârniță și numeroși arbuști, respectiv tot mai poienită și mai defrișată în favoarea culturilor agricole. Sunt modificări ce reflectă tranziția climatică în această direcție de la un climat mai umed și mai răcoros de tip central-european spre climatul mai cald și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și parțial, inundațiilor și înmlăștinirilor. Harta administrativă a județului Vaslui Limitele, relieful și vegetația Comunei Voinești Climatul temperat, moderat continental, cu valori medii anuale termice de 8,50-9,50C și pluviometrice de 550-650mm, favorizează o vegetație forestieră de stejereto-carpinete cu arțar, jugastru, tei etc., doar parțial conservate pe culmile deluroase mijlocii, și de goruneto-făgete cu paltin, mesteacăn ș.a., sub formă de masive aproape compacte pe culmile mai înalte, în timp ce pe culmile mai joase și versanții văilor domină o vegetație de silvostepă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
prunduită și cu toate accesoriile (îndeosebi poduri) în bună stare de funcționare. Culmile acestor dealuri au fost, până nu demult, bine împădurite cu arbori de mare utilitate directă, gospodărească, dar și indirectă, pentru protecția solului și ameliorarea climatului. Stejarul, gorunul, arțarul, jugastrul, paltinul, ulmul, teiul, carpenul, fagul și numeroase esențe de arbuști făceau fala acestor păduri de culme, care adesea coborau și pe versanți, cu rol de stăvilire a eroziunii terenului și alunecărilor. Trecerea de la proprietatea în devălmășie la proprietatea privată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
poștă carnea, de exemplu, de proteina vegetală, a fasolei ori ciupercii și, Încă mai mult de aceea industrială, din petrol. Cel mai ușor de copiat sunt zaharurile, ale căror prototip, zahărul din trestie, e chimic identic cu acela din sfeclă, arțar zaharat ori porumb zaharat. La mijloc sunt grăsimile. Firesc, căci ele conțin mai mulți acizi grași, oarecum aceiași, dar În proporții diferite, caracteristice sursei lor. Aici, asemenea laptelui matern, prototipul e uleiul de măsline, mai mult decât Îndemânos, căci asigură
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se-ntâmplă uneori, Cănd pierzi un prieten între stele... Cand vânturi vin din norduri reci, Aducând frig, vifor și furtună; Te urmăresc mereu cum pleci Prietenul meu, cel de pe urma... Cad burme reci pe deal, pe vii Cad frunzele din vechi arțari; Eu încă aștept, poate revii, Tu, prieten drag, de ce dispari?... În liniște ... se rup și cad Îngălbenite frunze-n roi; Și plâng iar crengile de brad Când nu va fi unul din noi. Vin... spre prăpastia din hau S-astern
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93318]
-
dezvoltarea civilizației,ce presupune un anumit rafinament. Așezarea alimentelor se făcea mai întâi în cenușă,apoi cu sare,drept condimente folosindu-se usturoi,muștar,untișor de apă,chimen și alte plante aromatice.Pentru îndulcire “bucătăresele” din paleolitic întrebuințau seva de arțar și mesteacăn,precum și mierea sălbatică.Condimentele sunt substanțe picante de origine minerală,vegetală sau de sinteză, care adăugate unor produse alimentare sau preparate culinare redau gust și aroma specifică.Aroma și gustul sunt date de uleiurile eterice și acizii condimentați
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
a altor proteine [3.4], este esențial pentru creșterea optimă a copilului și în echilibrul azotului la adult [3.4], concentrația sa (ca și a izomerului său optic: alo izoleucina crește considerabil în boala urinei cu miros de sirop de arțar [3.4]. Prolina [1392,2393, 3394,4395] simbol: Pro sau P [1.3.4], compus cu structura: (C4H7NH)COOH [1], aminoacid cu heterociclu azotat [2], α aminoacid ciclic N-alchilat, chiral [1], este component al peptidelor și proteinelor [1], este codificat
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
stat a lui Antonescu (Ianuarie 1941), legionarii refugiați în Germania, cam până în aprilie 1941, erau grupați în trei centre, astfel: Un prim grup era chiar în Berlin, într-un cartier de vile, foarte pitoresc, pe o stradă numită Ahornalee (aleea arțarilor). Aici fuseseră strânși toți cei care avuseseră funcții de răspundere în scurta „așa-zisa” Guvernare Legionară, în București. Ei se adăpostiseră la serviciul german S.D. (Sicherheit Dienst), fiind transportați apoi peste graniță, pe la Arad, într-un tren militar german. Din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
zări de vis, pe murg de scrum. Dormea al doilea dintre ei Pe sâni și brațe de femei De-acum să uite ochii ei! Ci luna a spoit cu var, în ștreang, pe-al treilea drumar Leagănă-l creangă de arțar. Cu fruntea mută de pământ Cu ochi adânci ca un mormânt întoarce-l lună, bate-l vânt!” în suicidacție, începând cu faza de trecere de la imaginile abstracte ale actului la concretizarea lor, de la ideație la faptul în sine, subiectul își
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pururi palpită în vis". Trupul poetal al imaginii e "trup crescut din cleștar" sau, nevăzută, "făptura de rază și cânt", așa cum apare în poemul Stele 13: "Cum ne aplecăm pe livezi/ Aripile nu ni le vezi;/ Vezi numai, veghind prin arțari,/ De foc ochii noștri prea mari./ Strălimpezi la trup și obraz". Trupul "strălimpede" e imaginea filtrată a intermediului transparent, a trecerii și a luminii, a răsfrângerii și a răscrucii. A oglinzii ce aprinde "lumină-n inimă", în care "se întretaie
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
permeabilă luminii, o pastă moale care poate fi remodelată, reorientată către modelul ce îi imprimă forma. Un astfel de proces de rafinare și de sublimare întâlnim în poemul Feofan. Slavă de Nichita Danilov 77: "Unghiile mi-au ruginit/ asemenea frunzelor arțarului/ și oasele mi s-au subțiat/ asemenea pietrelor/ peste care curge râul Lethe". În aparență, decrepitudinea marchează corpul ajuns în amurgul existenței, dar nu ar fi decât un exemplu particular al unui adevăr general uman, dictat de timpul care ne
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Marilor Lacuri și bazinul fluviului Sf.Laurențiu (pădurea laurențiană), unde se întâlnesc predominant coniferele: pinul alb (Pinus strobus), pinul roșu (Pinus resionosa), țuga (Tsuga canadensis), molidul, bradul. Spre limita sudică a acestei păduri apar și foioasele: mesteacănul galben (Betula lutea), arțarul de zahăr (Acer saccharum) frasinul american (Fraxinus nigra), teiul american (Tilia americana) etc. Și între cele două zone de țărm (atlantic și pacific) sunt diferențe în ceea ce privește compoziția floristică, datorită condițiilor climatice diferite. În zona țărmurilor estice se remarcă pinul de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
frasin. Adesea arborii de aici formează păduri omogene din punct de vedere al compoziției, fiind astfel și ușor de exploatat economic. Cei mai comuni arbori din acest biom sunt așadar: stejarul, fagul, alunul, ulmul, castanul, plopul, iar în America de Nord: nucul, arțarul, la care se adaugă și unele conifere: cedrul, molidul. O caracteristică a pădurilor de foioase este existența a trei straturi: stratul arboricol (cu arbori de până la 40m înălțime), stratul arbustiv (cu arbuști cu frunze căzătoare) și stratul ierbos. VI.2
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
bazinului fluviului Mississippi și prezintă o mare varietate de formațiuni. În sud-est predomină stejărișurile în amestec cu castanul, în vest și sud-vest de întâlnesc stejărișuri în amestec cu nuc (Carya Ovata). Nu lipsesc nici făgetele (Fagus grandifolia) sau pădurile de arțar (Acer saccharophorum, Acer negundo). În afara speciilor foarte întâlnite de stejar (Quercus alba, Q.rubra, Q.borealis), aceste păduri includ numeroase alte specii de arbori: platan (Platanus orientalis), salcâm (Robinia pseudacacia), arborele de lalea (Liriodendron tulipifera), magnolia (Magnolia acuminata). În sud
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
printr-o fâșie îngustă de silvostepă. Aceasta ocupă regiuni ale podișurilor interioare, de la râurile Saskatchewan, Athabaska, până la partea de nord a Câmpiei Mexicane și aliniamentul râului Arkansas. Covorul ierbos este dominat de graminee, iar covorul arborescent are specii de stejar, arțar, frasin. Flora preriilor nord-americane este mai bogată ca cea a stepelor euroasiatice. Preria se diferențiază spațial în funcție de condițiile climatice (în special precipitații). În nord-est, preria este bogată în masă vegetală, cuprinzând ierburi înalte, care ajung până la 1.5m înălțime, ca
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
a fost observată pentru prima dată în Germania, în anul 1880. Boala este răspândită pe toate continentele, fiind des întâlnită în livezile neîngrijite de măr și păr. Atacul mai poate fi observat pe diferiți arbori din parcuri și păduri (fag, arțar, carpen, alun, salcie, plop etc.). Simptome. Aspectele bolii pe măr și păr sunt cu atât mai tipice (putânduse diferenția de alte tipuri de cancere pe ramuri), cu cât faza de evoluție a bolii este mai avansată. Atacul începe din dreptul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și nordul S.U.A. Boala a fost descrisă pentru prima dată de către Ed. Prillieux în Franța, în anul 1885. Ea este frecventă pe foarte multe specii de pomi fructiferi (măr, păr, cais, piersic, prun etc.) cât și la specii forestiere (fag, arțar, castan sălbatic, plop, mesteacăn) și arbuști (rododendron, trandafiri) ș.a. Simptome. Primele semne de îmbolnăvire apar pe frunze, care întotdeauna capătă un luciu metalic și o colorație asemănătoare cu a plumbului, ca urmare a infecției vaselor conducătoare din ramură. Țesuturile frunzei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]