2,802 matches
-
în gardă efectuate de Sfântul Ioan împotriva slavei deșarte. A ceda în fața acestei patimi înseamnă de fapt, ca închizându-te în tine însuți, să dovedești că Dumnezeu cel „filantrop” nu a fost cu adevărat primit în viața ta, și să arați că, în ciuda botezului, nu a existat o convertire reală . Se observă deci că Sfântul Ioan vizează mai mult decât un comportament moral, ci că, pentru el, este esențială activarea credinței care este adusă în discuție. Același lucru se întâmplă și
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
măr. Iarna mă pândește rea, otrăvitoare Și în cuget intră, ca un hoț în pod. Sunt un pom uscat, n-am să mai dau în floare, Din cenușa mea, un altul va da rod... Iscodește dorul, întrebând de tine, Îmi arat-o frunză galbenă pe geam; Ochii tăi, of toamnă!, zgârâie prin mine Și, ca niciodată, eu nu știu ce am... Referință Bibliografică: MĂ PÂNDEȘTE TOAMNA / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I, 23 septembrie 2011. Drepturi de Autor
MĂ PÂNDEŞTE TOAMNA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355779_a_357108]
-
Năstase, de orice răspundere, până și în fața Curții Penale Internaționale, pentru fapte ce le-ar putea comite pe teritoriul românesc: crime, jafuri, molestări, violuri. Evreii de la Washington doresc, însă, să ne mai târască într-un război. "Mossadul avertizează: Urmează Siria", "Ari Fleischer: Siria este un stat terorist , titra Ziua din aprilie 2003. La propunerea lui Paul Wolfowitz de atacare a Siriei, Congresul S.U.A. a răspuns însă: NU. Rezultatul mondial al acestei aventuri militare în Irak: relansarea cursei înarmării nucleare. Corea de
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 11 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355916_a_357245]
-
după modelul furnizat de ea - statul acesta nu ne apără pe noi de străini, ci pe străini de noi: siguranța transporturilor, creditelor, plasamentelor, funcționarilor lor. Ca'n colonii. De aceia nu e tragere de inimă în țara românească. De ce să ari, să gândești, să alergi - în plus? Pentru cine? Pentru ce? Lumina va fi tot opaiț, drumul tot cărare, casă tot bordeiu. Pentru că cu banii câștigați la noi, finanța internațională clădește oile la Amsterdam sau Stockholm, iar noi rămânem tot cum
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
trebuit să colinde pustiul terestru ca să înțeleagă că, numai timpul cheltuit cu floarea lui, l-a făcut răspunzător de ea. Să fim răspunzători de darurile primite, în chip de semințe. Chiar dacă pământul inimii noastre e uscat și arid. Să-l arăm, să-l udăm cu lacrimi și sudoare, ca să-l facem apt să primească sămânța cea bună și dătătoare de rod, aptă să ne perpetueze ca specie ori să fie de folos altora pentru hrană trupească și sufletească. 15 martie 2012
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354809_a_356138]
-
Și ce frumos era în vară, Stând, în balcon, la o gargară, Cu o cafea și o țigară... Și uite azi cum e afară!... E frig și plouă. Câte-o cioară Se crede strună de vioară, Mârțoagele pe câmp mai ară Și doar profanii... se însoară! De dimineață până-n seară Hodorogim precum o moară, Și trece viața, dulce-amară, La fel ca un marfar prin gară... Luăm un toc și-o călimară Și mâzgâlim pe foi... gargară! Îmi spui tristă: E toamnă
O ASPIRINĂ ŞI GARGARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356884_a_358213]
-
LIMBĂ de pământ,să mănânci MĂRUL discordiei sau MĂRUL lui Adam? Niciun flăcău nu s-ar însura cu FATA morgana,să-și facă și el, ca omul, o FAMILIE de cuvinte.Doamne ferește să auzi că un țăran ar vrea să are um CÂMP magnetic,sau să-și aprindă becul din dormitor la un CURENT literar!Ce noroc pe noi că avem literatura la picioare și că n-o călcăm în picioare! Se vede că avem picioare înțelepte, citite.De aceea se
CE NOROC! de JANET NICĂ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356992_a_358321]
-
muncim pământul pe care‑l vom primi? - Ha! De aia te vaieți tu, muiere ce ești! Avem brațe, băi fiule. Eu cu tata, tu cu ăl mic, cu mă‑ta. Și mai plătim oameni la recoltat... - Iartă‑mă, tată! Nu arăm cu brațele, cât am fi noi de vânjoși. Iar tataie nu mai e bun de muncă. Are o vârstă... - Lasă, că vezi tu! Luăm pământu’ înapoi și toate cele pe care ni le‑a luat colectivu’. Luăm și mașina de
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
nr. 334 din 30 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sînt adesea înțelesuri, Ce nu au cum să ne scape, De angoase și eresuri Care vin să ne adape. Sînt atîtea mări sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm, Sînt atîtea mări sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Dar, crezînd c-avem aripe
POEM FASTUOS de CRISTINA LILA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355152_a_356481]
-
atîtea mări sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm, Sînt atîtea mări sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Dar, crezînd c-avem aripe, Într-un zbor sec ne lansăm Piramidele celeste Se înscriu în curbe line Ca un braț de fîn in iesle, Ca un zumzet de albine! Și, cînd suferim de
POEM FASTUOS de CRISTINA LILA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355152_a_356481]
-
câteva săptămâni bune de la venirea lor... Mama, când auzi se supără rău și-i scrise lui tata la București să vină acasă că Dinu, primarul, ne-a băgat beleaua în casă. Și chiar belea era căci brandabură ăla repară gardurile, ară mândrețea de țelină pe unde pășteam vacile, își aliniase droaia de copii și-i puse la sapă și o semănă cu pepeni. Nouă, tuturor, ai casei, ne interzise să mai dăm pe acolo; dacă avem ceva de luat, să cerem
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
spart ca un vas de cristal Ș i tone de apă au căzut pe pămînt - Tornada s-a stîrnit cu înverșunare Răvășind asfințitul soarelui sfînt! Au căzut și copaci, smulși cu înverșunare Din rădăcinile lor strașnic înfipte Î n pămîntul arat de vapoare Î n zilele noastre perverse și sfinte ! Referință Bibliografică: ca un vas de cristal / Cristina Lila : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 329, Anul I, 25 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cristina Lila : Toate Drepturile Rezervate
CA UN VAS DE CRISTAL de CRISTINA LILA în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355213_a_356542]
-
grav, artistul orbește total la doar 12 ani, în urma unui accident survenit în timpul unui meci de fotbal. La scurt timp după accident câștiga prima sa competiție muzicală „Margherita d’Oro în Viareggio” cu melodia „O sole mio”. Carieră să își are debutul la Festivalul Sân Remo, în 1994 la secțiunea „Nouveniti” unde câștiga cu melodia „Calmo della Seră”. Imediat dupa festival, Bocelli lansează primul său album de debut ce poartă numele melodiei câștigătoare. Recunoașterea internațională vine în 1996 odată cu lansarea melodiei
MARIN MIHAI: ANDREA BOCELLI CONCERTEAZA IN PREMIERA LA BUCURESTI,ROMEXPO -25 MAI 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355218_a_356547]
-
Floare Butaș. "Arendașul"i-a mai atacat și bruscat pe soții Slăviță, iar copilul lor a fost sechestrat pentru că vaca familiei a intrat pe tarlalele sale. După ce H. Mosser a luat în arendă suprafețele de teren agricol, a început să are inclusiv drumurile de acces stabilite de Comisia Fondului Funciar, cunoscute încă de dinaintea colectivizării. El a arat și canalele pentru scurgerea apelor, a rupt cu tractorul porțile de la intrarea în țarină și a distrus cu plugul culturile sătenilor însămânțate cu porumb
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
fost sechestrat pentru că vaca familiei a intrat pe tarlalele sale. După ce H. Mosser a luat în arendă suprafețele de teren agricol, a început să are inclusiv drumurile de acces stabilite de Comisia Fondului Funciar, cunoscute încă de dinaintea colectivizării. El a arat și canalele pentru scurgerea apelor, a rupt cu tractorul porțile de la intrarea în țarină și a distrus cu plugul culturile sătenilor însămânțate cu porumb și grâu. Instituțiile abilitate sunt surde la plângerile sătenilor. Sătenii s-au adresat tuturor instituțiilor statului
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
oale ! Stau fetele pe culme atîrnate Ele așteaptă poate și un alt cavaler Sînt blînde, sînt frumoase, afinate Dar în restriștea noastră “Leru-i ler”! Și numai pizda aia proletara Simțea orînduiala cea crudă și nedreaptă În timp ce tractoriștii de secole o ara Ea ne șoptea ferice că încă este aptă ! poezii pentru Gabriela mea 1 azi explodează cerul mîine crește o stea viața se derulează în săli, la cinema ieri a-nflorit salcîmul, eu te iubesc, stii bine, visăm în doi zăpadă
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]
-
și dumneaiei prezentă din mai multe considerente, și anume: - curajul de-a privi viața așa cum e. Și cu cele bune și cu cele rele. Marița Grigor este un exemplu de demnitate și de luptătoare în viață. Am vrut s-o arat jandarmilor prezenți, pentru că și noi, prin natura profesiei, trebuie să fim curajoși, luptători, fermi, demni. Consider, deși starea de sănătate îi este mereu sub semnul întrebării, că a fost atins scopul propus. Din cauza emoțiilor și-a trăirii momentului prea puternice
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
sta Dealurile Reci Și câmpiile Pierdute Munte Singur Lângă munte Grăunte Lângă Grăunte Și izvor Lângă Izvor Gând cu Gând Și dor Cu dor Și pustiu Lângă Pustiu Mort cu Mort Și viu Cu viu Și-or veni Rându De-arându Stihiile Prăpădindu Potoape După Potoape Foc și Apă După ape Și-or fi Ca și cum N-au fost Nici unele Fără rost Munții Cu izvoarele Stelele cu Soarele Câmpia cu Veșnicia Marea cu Nemernicia Cerul Singur Cu tăria Piscurile cu Mândria Și
BĂLCESCU FLUTURÂND (4) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346150_a_347479]
-
Privește cât e de semeț! Încearcă apoi și te urcă, Să vezi perspectiva din vârf! Oprește-te la o mănăstire, Sa vezi măicuțe muncind! Și-apoi bucuroase vor merge, La ritualul din noapte târziu! Apoi zăbovește la țară, Privește țăranul arând Mănâncă din pâinea fierbinte, Cea coaptă în țăstul din lut! Mai stai nu pleca chiar acuma, Privește-o și pe bunica, Țesand în războiul ei vechi, Velințe în multe culori! Nu ocoli apoi râul, Ce curge agale la vale, Descalță
LECȚIA FERICIRII... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368929_a_370258]
-
GMV (George Mițin Varieșescu), fost dirijor, compozitor, muzician, folclorist, presedintele societății „Mihai Emi(ți)nescu” și editor al faimoaselor reviste de cultură și arta „Mihai Eminescu” și „Căruță cu povești”, era în dezbateri comunitare cu 3M (Mister Mihai Maghiaru), presedintele ARA (Asociația Românilor din Australia) și editorul revistei „Buletin de informațiuni” și cu domnul LAN (Lae Almajăn Nicolae), presedintele societății culturale „Semenicul”, fără revista, dar cu un frumos web-site. Am tras cu urechea să aud ce discuta! Toți trei, dezbăteau cu
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
a ’nfiat nu știu câți copii din România! - Da’ la Aneta lu’ Maghiaru și la Sofica lu’ Procopie, dece le-a dat diplomă? - De unde să știu Tănțico? La Aneta i-o fi dat că l-o fi ajutat pe Mihai la picnicurili ARA. N-ai văzut că așa se dau peste tot nevestelor de președinți! Cât s-o fi zbătut săracă pentru binele românilor? Și apoi, cine mai face sarmale așa de bune ca dansa? Iar lu’ Sofi, de ce? Păi nu e ea
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
Acasă > Eveniment > Actualitate > GALINA MARȚEA: ACADEMIA ROMÂNO-AMERICANĂ (ARA) - PROMOTOARE DE VALORI ROMÂNEȘTI! CONGRESUL ARA - LA A 41A REUNIUNE INTERNAȚIONALĂ A OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ Autor: Galina Marțea Publicat în: Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017 Toate Articolele Autorului În scopul de a promova valorile culturale și spirituale umane
LA A 41A REUNIUNE INTERNAȚIONALĂ A OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369022_a_370351]
-
Acasă > Eveniment > Actualitate > GALINA MARȚEA: ACADEMIA ROMÂNO-AMERICANĂ (ARA) - PROMOTOARE DE VALORI ROMÂNEȘTI! CONGRESUL ARA - LA A 41A REUNIUNE INTERNAȚIONALĂ A OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ Autor: Galina Marțea Publicat în: Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017 Toate Articolele Autorului În scopul de a promova valorile culturale și spirituale umane, o institutie academică reprezintă, în primul
LA A 41A REUNIUNE INTERNAȚIONALĂ A OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369022_a_370351]
-
nu în ultimul rând, totalitatea valorilor spirituale și materiale acumulate de propriul popor în decursul vremurilor. Astfel, o asemenea instituție academică, cu însușiri spirituale/intelectuale/științifice, este Academia Româno-Americană de Stiinte și Arte (American Romanian Academy of Arts and Science, ARA) din S.U.A., aceasta fiind condusă de Doamna Ruxandra Vidu (Președinte ARA, dr., prof. univ., om de știință în domeniul nanomaterialelor și nanotehnologiilor, cu numeroase invenții brevetate în SUA; decorată cu importante premii și distincții mondiale; profesor la renumită Universitate din
LA A 41A REUNIUNE INTERNAȚIONALĂ A OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369022_a_370351]
-
propriul popor în decursul vremurilor. Astfel, o asemenea instituție academică, cu însușiri spirituale/intelectuale/științifice, este Academia Româno-Americană de Stiinte și Arte (American Romanian Academy of Arts and Science, ARA) din S.U.A., aceasta fiind condusă de Doamna Ruxandra Vidu (Președinte ARA, dr., prof. univ., om de știință în domeniul nanomaterialelor și nanotehnologiilor, cu numeroase invenții brevetate în SUA; decorată cu importante premii și distincții mondiale; profesor la renumită Universitate din California Davis - instituție de învățământ superior ce este în topul celor
LA A 41A REUNIUNE INTERNAȚIONALĂ A OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369022_a_370351]