1,109 matches
-
nori? domni cu mustăți răsucite?“ „Domnul cu mustățile răsucite era Dali, când își negocia tablourile: dacă îi convenea prețul, i se ridicau; dacă nu, se lăsau în jos. Ea vine cu alte chestii, de mecanică diafană. O femeie cântând cu arcușul la niște raze de lumină; un ceasornicar creator de planete și sisteme solare pe masa de lucru; doi bărbați pedalând printre ape pe-o bicicletă-gondolă; un grup de măicuțe în vârful unui turn, țesând pe geamuri mantia lumii, cu ape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
câmpurile poartă funde de fum și pădurea e o fereastră de răcoare”, „o pasăre îți adoarme pe buze”, „genele descriu în argintul minutului frunze”, „miresmele își lovesc în aer cheile”, „fântâni obosesc ca metalele”, „peștii fosforescenți șsuntț ca afișe luminoase”, „arcușul rechinilor urcă pe violoncele de ape / din toamna adâncurilor aurul peștilor în frunze / ce bucle meduzele cum se apleacă / și ca șervețele de ceai marginea catifelată a peștilor torpile”, „glasuri lasă dâre de argint ca melcii”... Dacă poemele din ciclul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în literă un șipot” - Zodiac, III). Tot ce se poate deștepta, prin atingere, izbire, deschidere, răscolire etc. viața secretă, amorțită, a lucrurilor se bucură de atenția poetului, pentru care acestea devin, în consecință, surse de energie sonoră, muzicală (clape, strune, arcușuri), de ecouri așteptate ca tot atâtea răspunsuri. A deștepta și a răspunde devin, pe mari suprafețe ale poeziei, nucleele verbale în jurul cărora se construiește viziunea metamorfozelor provocate în universul exterior de impactul cu „undele” vieții lăuntrice, fie numite direct, fie
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
să deștepte răspunsul RĂSPUNSUL ca o melodie încuiată în lemnul de abanos al flautului. Aceleiași scheme dinamice i se subordonează nenumărate alte secvențe ale operei, argumentând astfel în favoarea unei „figuri” de relativă stabilitate a imaginarului lui Voronca. „Privirea e un arcuș, deșteaptă viorile depărtărilor”, „Se dilată ca o pupilă râsul izbește în cremene zorile /.../ Se deșteaptă o pasăre sub frunte”, „Sângele tău e-n trâmbițele vinelor chiotul / Care va deștepta cocoșul sălbatec și pantera”, „tictacul deșteptător al ierbii”, „Piciorul trezește vioara
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ca bun conducător al tensiunilor interioare și agent, ca atare, al metamorfozelor celor mai neașteptate. Bucuria poetului e, înainte de orice altceva, aceea de a surprinde momentul „când elanul se imprimă în arbore și-n slovă”, când „pasul șeț ca un arcuș pe struna potecii înfiorate” iar „un metal răspunde sub deget ca o coardă”. Tot așa, „din amnarul frunții scapără singurătatea clară”, „Fiecare pas încearcă rezonanța de marmoră a aerului”, „Mâna ca dintr-un pian, deșteaptă cântecul - surâsul / Și pasul se
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și continuitatea acestor comunități. Mărturie pentru acest răstimp, în care documentele lipsesc aproape complet, stau termenii rămași în limba română din vechea latină: domn (dominus), jude (judex), țară (terra), județ (judecium), ținut (tenetum), poipor (populus), cetate (civitas), oasie (hostis), arc (arcuș) etc. O deosebită relevanță are judecata prin judecători, adică printr-un număr de persoane de aceeași categorie socială, cu expresia consacrată "a lua legea". Continuitatea se poate demonstra și cu ajutorul onomasticii. Astfel numele de Brudur (un strămoș din sec. al
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
dreaptă a Magdalenei a devenit un fragment cu o tensiune orientată către eliberare, iar această tensiune înzestrează punctul nodal cu energie și greutate. Personajul violonistului din figura 96 prezintă un întreg mănunchi de noduri: obrazul cântărețului este așezat peste vioară, arcușul o traver sează, mâna dreaptă strânge arcușul, în vreme ce stânga apasă pe gâtul instrumentului. Laolaltă, aceste suprapuneri formează un centru de o intensitate considerabilă. (6) Orice prindere sau împreunare implică suprapunere, dar dezvăluie o constrân gere sporită. Eva lui Tintoretto (vezi
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cu o tensiune orientată către eliberare, iar această tensiune înzestrează punctul nodal cu energie și greutate. Personajul violonistului din figura 96 prezintă un întreg mănunchi de noduri: obrazul cântărețului este așezat peste vioară, arcușul o traver sează, mâna dreaptă strânge arcușul, în vreme ce stânga apasă pe gâtul instrumentului. Laolaltă, aceste suprapuneri formează un centru de o intensitate considerabilă. (6) Orice prindere sau împreunare implică suprapunere, dar dezvăluie o constrân gere sporită. Eva lui Tintoretto (vezi figura 84) îmbrățișează trunchiul copacului între mâna
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
instrumentală a participantului; dezvoltarea capacității de observare a particularităților de interpretare a lucrării de către solistul recomandat la clasă; dezvoltarea capacității de cercetare prin cunoașterea și utilizarea unor instrumente de cercetare; omogenizarea membrilor ansamblurilor camerale prin implementarea egalității de trăsătură de arcuș, de tehnică pianistică, de tehnică specifică instrumentelor de suflet și percuție; Competențe individuale Aceste competențe rezidă din chestionarul final completat de elevi. Vom prezenta selectiv răspunsurile din care vom identifica competențele. 1. Ana-Maria Boiangiu, oboi: „Am făcut cunoștință cu domnul
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
atât pe plan tehnic cât și pe plan artistic. Am reușit să înțeleg tipul de influență diferită față de cea din școala noastră (influența germană). De asemenea, am conștientizat cerințele europene pentru viitoarea mea meserie. Pe plan tehnic, am descoperit trăsătura arcușului pentru romantism (spiccato) și cea de detache. De asemenea, pe plan artistic am descoperit adevărata interpretare a concertelor de W. A. Mozart pentru vioară și orchestră (stilul clasic). Competențe: asimilarea de noi cunoștințe pe plan tehnic (tehnici de arcuș); dezvoltarea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
trăsătura arcușului pentru romantism (spiccato) și cea de detache. De asemenea, pe plan artistic am descoperit adevărata interpretare a concertelor de W. A. Mozart pentru vioară și orchestră (stilul clasic). Competențe: asimilarea de noi cunoștințe pe plan tehnic (tehnici de arcuș); dezvoltarea capacității de a compara maniera, metodele de predare din două instituții educaționale vocaționale europene (România și Austria); identificarea elementelor ce definesc conceptul de calitate europeană (titlul proiectului și cerințe europene); identificarea elementelor definitorii ale unui stil de predare (influență
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
sunetul instrumentului cu ajutorul unui anumit tip de exercițiu individual, mi s-au îmbunătățit categoric ambele mâini; am lucrat foarte mult la nuanțe. Acum îmi cunosc foarte bine instrumentul și știu cum să fac toate nuanțele, cu ajutorul punctului de contact al arcușului pe coardă”. Competențe: dezvoltarea tehnicii instrumentale („o tehnică mai bună”); dezvoltarea capacității de valorificare a resurselor instrumentului („am învățat să-mi deschid sunetul instrumentului”); descoperirea de noi tehnici instrumentale („anumit tip de exercițiu”); perfecționarea deprinderilor instrumentale („s au îmbunătățit ambele
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
îmbunătățit ambele mâini”); dezvoltarea capacității de interpretare („am lucrat foarte mult la nuanțe”); conștientizarea posibilităților oferite de calitatea, construcția instrumentului („acum îmi cunosc foarte bine instrumentul”); identificarea, asimilarea și implementarea în interpretare a unor indicații profesionale („punctul de contact al arcușului pe coardă”); 5. Teofana Lența, percuție: „Mi-am făcut o cu totul altă părere despre calitatea sunetului. Profesorul mi-a arătat noi metode de a face tremolo și de a privi piesele pe care le am pregătit. Mi s-a
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
să aducă o contribuție personală. Raționamentul care a stat la baza alegerii, studierii și elaborării temei de față a fost determinat de: 1. — greutățile întâmpinate personal, și de colegii mei dar mai ales de copii în începerea studiului viorii cu arcuș întreg; 2. - începerea cântatului cu degetele în poziția mai puțin naturală (semiton între degetele 1 și 2); 3. - începutul pe coarda Sol, început ce necesită cel mai mare efort de adaptare a aparatului interpretativ; 4. - organizarea activității instructiv-educative astfel încât, în
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
naturală; 5.- dorința de a face cunoscută și valorificată experiența proprie acumulată de-a lungul activității didactice. Înaintea apariției lucrărilor didactice pentru studiul viorii, în epoca premetodică deci, pedagogul îl învăța pe elev sa citească note, îi punea instrumentul și arcușul în mână și îi spunea să tragă cu arcușul drept, fără a atinge alte coarde. De aici încolo elevul se descurca cum putea. Către sfârșitul secolului al XVII-lea, odată cu apariția metodelor de vioara italiene, se deschide epoca metodică pentru
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
experiența proprie acumulată de-a lungul activității didactice. Înaintea apariției lucrărilor didactice pentru studiul viorii, în epoca premetodică deci, pedagogul îl învăța pe elev sa citească note, îi punea instrumentul și arcușul în mână și îi spunea să tragă cu arcușul drept, fără a atinge alte coarde. De aici încolo elevul se descurca cum putea. Către sfârșitul secolului al XVII-lea, odată cu apariția metodelor de vioara italiene, se deschide epoca metodică pentru acest instrument. Lucrările lui A.Corelli, Fr.Geminiani, și
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
în 1731 metoda, de vioară a lui Fr.Geminiani intitulată “The Art of Playing on the Violin” iar mai târziu “L’Arte dell’arco” și “Trattato delle appoggiature” ale lui G.Tartini. Tartini a ajuns la o extraordinară stăpânire a arcușului prin împărțirea acestuia în porțiuni și a studiilor îndelungate în limitele fiecareia (recomadările făcute în scrisoarea către signorina Lombardini). În 1797 apare în limba italiană iar în 1827 în limba germană și franceza "Metoda de vioară” a lui. B.Campagnoli
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
nicicând deosebiri principiale. Este deci clar pentru oricine că bazele succesului în practicarea cântatului la vioară se pun încă din primul an de studiu. Pentru realizarea primelor obiective importante a) pozarea corpului și a brațelor, b) ținerea viorii și apucarea arcușului, este necesară organizarea deprinderilor de cântat fără instrument. Însușirea deprinderilor elementare de pozare a mâinilor pe vioară și arcuș reprezintă un proces greu și îndelungat de adaptare a elevului la instrument. Mișcarea mâinilor , poziția corpului elevului în timpul cântatului la
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
din primul an de studiu. Pentru realizarea primelor obiective importante a) pozarea corpului și a brațelor, b) ținerea viorii și apucarea arcușului, este necesară organizarea deprinderilor de cântat fără instrument. Însușirea deprinderilor elementare de pozare a mâinilor pe vioară și arcuș reprezintă un proces greu și îndelungat de adaptare a elevului la instrument. Mișcarea mâinilor , poziția corpului elevului în timpul cântatului la vioara sunt grele pentru el, de aceea ele trebuiesc detașate din ținută ca elemente independente și însușite fără instrument
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
Mișcarea mâinilor , poziția corpului elevului în timpul cântatului la vioara sunt grele pentru el, de aceea ele trebuiesc detașate din ținută ca elemente independente și însușite fără instrument. Fiecare pedagog trebuie să-i facă cunoscute elevului, părțile viorii și ale arcușului dar și posibilitățile propriilor sale mâini. Tocmai mâinile elevului trec prin mari schimbări de la începutul lecțiilor. Pe măsură ce elevul va învăța s-și conducă mâinile, el își va însuși instrumentul. Greutatea perioadei de însușire a deprinderilor de ținută constă în aceea
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
cu greutatea pe piciorul stâng, amândouă picioarele pe aceeași linie, cel drept puțin întors spre în afară, pieptul liber. Probabil era influențat de moda sfârșitului secolului al XIX-lea în ceea ce privește aspectul estetic exterior. Ferdinand Kűchler în “Manual de conducere a arcușului pe vioară” susține deasemenea ca greutatea corpului să se lase pe piciorul stâng. În această poziție se va evita și cea mai mică încordare în partea dreapta, a corpului, care este importantă pentru conducerea arcușului. Poate fi folosit ca argument
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
în “Manual de conducere a arcușului pe vioară” susține deasemenea ca greutatea corpului să se lase pe piciorul stâng. În această poziție se va evita și cea mai mică încordare în partea dreapta, a corpului, care este importantă pentru conducerea arcușului. Poate fi folosit ca argument însăși citatul său din Karl Klingler — “Uber die Grundlagen des Violinspiels”. “Pentru a sta sigur și fix nu trebuie să se împartă greutatea corpului pe picioarele crăcănate cum se întâmplă deseori printr-o neglijare a
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
unghiului dintre braț și antebraț, asigurăm o relaxare mai bună a musculaturii brațului. Este un lucru deosebit de important pentru perioada de început, când rezistența, capacitatea de efort a musculaturii brațului este scăzută. Mai târziu, după ce elevul începe să tragă cu arcușul pe coarde și este obișnuit cu o serie întreagă de mișcări și senzații specifice, vom trece la pozarea mâinii stângi la prăguș. Pozarea încă de la primele lecții a mâinii stângi la prăguș ar fi poate puțin forțată. Deosebit de importantă este
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
nu este statică ci legată de procesul de cântat. Ea suferă anumite modificări în diferite etape ale cântatului. Pozarea în sensul cântatului natural înseamnă astfel apropierea mișcărilor cântatului de mișcările din viață dar nu în mod exhaustiv. Capitolul IV Apucarea arcușului Modul de apucare a arcușului este specificul, particularitatea principală a școlilor naționale de vioară germană, rusă și francobelgiană. O scurtă descriere a apucării arcușului în modul specific al acestor școli se face necesară pentru argumentarea punctelor de vedere ale diferiților
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
de procesul de cântat. Ea suferă anumite modificări în diferite etape ale cântatului. Pozarea în sensul cântatului natural înseamnă astfel apropierea mișcărilor cântatului de mișcările din viață dar nu în mod exhaustiv. Capitolul IV Apucarea arcușului Modul de apucare a arcușului este specificul, particularitatea principală a școlilor naționale de vioară germană, rusă și francobelgiană. O scurtă descriere a apucării arcușului în modul specific al acestor școli se face necesară pentru argumentarea punctelor de vedere ale diferiților autori de manuale și metodici
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]