4,501 matches
-
marea proprietate având în stăpânire sumele ce au obținut în virtutea exproprierii, va putea să facă o cultură mai intensă și mai științifică.” C. Alessiu a răspuns și la propunerea conservatorilor că este mai bine ca țăranii să primească pământ în arendă: „Toți economiștii recunosc că e preferanil ca pământul să fie explotat de proprietari, nu de arendași, căci întotdeauna exploatarea făcută de proprietari dă rezultate mai bune, căci el ameliorează solul, pe când explotarea făcută de arendași duce de multe ori la
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
aproape de târgul central-european, burghez și cosmopolit. Eroina romanului care a dat pe drept numele ei acestuia nu mai e o țărancă umblând cu oile ca Vitoria Lipan, ci "prima femeie capitalist din literatura noastră, o bussinesswoman care strânge bani din arenda podului, din vânzarea de lemne sau pur și simplu din cămată"61, o femeie extraodinară "prima și ultima din categoria ei morală în toată literatura română care e privită cu simpatie, fără prejudecata că banul înjosește pe om sau tezaurizarea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
maica Aaegidia pentru Persida, s-au făcut cincizeci. Mara a știut că lacrimile ei de văduvă neajutorată n-o pot lăsa indiferentă pe călugărița care a pus și o vorbă bună la Hubăr, economul orașului. Neamțul i-a dat Marei arenda podului și astfel femeia a avut cu ce plăti educația fetei. Pentru Mara acesta e doar un început. Tovărășia cu "domnul" Anton Hubăr, prieten bun al tuturor funcționarilor și al preotului nemțesc din Lipova, îi va adăuga și prin cămată
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pământului de pe domeniile satului și acordarea de credite țăranilor. Nemulțumirile țăranilor au dus la răscoalele din 1888, 1889, 1899 și 1907. După 1907, oamenii politici au adoptat unele măsuri pentru rezolvarea problemei agrare, precum: legea învoielilor agricole (1907) care fixa arenda maximă pentru pământul arabil; înființarea Casei Rurale (1908) care permitea țăranilor să cumpere loturi de 5-25 ha din moșiile scoase la vânzare în mod voluntar de către proprietarii lor; tot în 1908 a fost votată legea prin care se interzicea oricărei
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
se află încă în stadiul cunoașterii de sine, al sondării și al experimentării. Finanțe, justiție, sistem de administrație, organizarea proprietății, raporturile claselor, totul este pus în discuție. Țăranii își păstrează speranța, abia ascunsă, că pământurile le vor fi lăsate fără arendă și fără de răscumpărare. Nu se poate face nimic fără țărani, care au pretențiile lor, și fără de care nu pot fi aplicate regulamentele de emancipare; nu se poate face nimic fără proprietari, care au cu siguranță dreptul de a cere compensații
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pe domnitorul Cuza să nu perturbe stăpânirea proprietarilor. Patriarhii de la Ierusalim și Constantinopol îi îndemnară la rezistență pe egumeni. Aceștia, văzându-se sprijiniți, refuză să-și abandoneze titlurile, reînnoiesc contractele de închiriere fără autorizație, nu vor să cedeze nimic din arendă, delapidează bogățiile sacristiei, vând vasele sfinte, bijuteriile, până și obiectele prețioase provenite din donații pentru întreținerea monumentelor funerare. Vechea lege a țării ordonă ca slujba divină să fie oficiată în limba română. Ministrul cultelor îi amintește această obligație clerului și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Știrbei Titu Pogor (să iau Cabala lui cu mine) M. E. Redactor-șef al ziarului conservator "Timpul" [3] 2292 Datoria: Maroneanu Scrisoarea: Maroneanu Poate să găsesc bani la rudele lui pentru Ipotești, să-i pun să-i facă tovarăși la arendă pe Christache. [4] 2266 *** Cum o cheamă? Să-i dau un nume poetic, spaniol sau * italian. S-o pun să-nvețe piano, de va putea învăța. Să-mi fie regină Apă caldă cu parfum C. a închis ușa. A simțit
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
începe un program de mărire și modernizare a flotei militare. // China, slăbită după ce a pierdut războiul cu Japonia din 1894-1895, cedează Rusiei porturile Port Arthur (azi Lüshun) și Darien (Dalian), iar Angliei portul Wei-hai-wei, toate cu statutul de "teritorii în arendă". // Apar The Ballad of Reading Gaol (O. Wilde) și The War of the Worlds (H.G. Wells). 1899. Izbucnește cel de-al doilea război cu burii: aceștia atacă orașele Ladysmith, Kimberley și Mafeking apărate de englezi. Războiul se va încheia în
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
politicii externe imperiale duse de rivalul său Disraeli. În timpul celui de-al doilea mandat de premier (1880-1885), ocupîndu-se cu prioritate de politica internă (punctul său forte), a trecut în Parlament o nouă lege (Irish Land Act, 1881), care garanta stabilitatea arendei, rente funciare raționale și libertatea de vînzare a terenurilor în Irlanda. Un alt succes al mandatului său a fost legea electorală din 1884 (Reform Act) care acorda drept de vot muncitorilor agricoli, dar care a fost contrabalansat de insuccesul său
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
virtuozic creat de Cicero - era de fapt o înghețare forțată a condiției violente existente. După masacre, procese, proscrieri, surghiuniri, Senatul era condus acum de optimates, vechii proprietari și aristocrați; în zadar populares opuneau dezechilibrelor sociale și economice, paralizantelor legi agricole, arendelor absurde, concentrării bogățiilor acumulate grație victoriilor recente ceea ce istoricii din epocile următoare aveau să numească drept „revoluție pasivă“. În zilele acelea, Gajus descoperi că poreclele afectuoase inventate pentru el în castrum - „Caligula“, „pui de leu“ - circulau prin toată Roma. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cele ale consumatorilor. Asociatul care aduce terenurile sau construc(iile (n GAEC poate fi proprietar (acesta poate s( le dea spre exploatare sau le poate transfera (n proprietatea GAEC form( mai pu(in (nt(lnit() sau poate fi (nchirietor sau arenda( care ofer( p(m(ntul sau bunul spre folosin(a GAEC numai pe durata ared(rii sau (nchirierii. (n ceea ce prive(te obliga(iile sociale, asocia(ii care aduc capitaluri sunt considera(i proprietari de drept ai (ntreprinderii ( ei sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mecanizării. Pe fondul unei fărâmițări tot mai accentuate a micii proprietăți și a cererii tot mai mari de terenuri agricole arendate (arendarea fiind forma cea mai răspândită de cultivare a pământului) în această perioadă se poate remarca o creștere a arenzilor. Cu toate că prin legile de la 1866, 1872, 1882 și 1893 s-a încercat reglementarea raporturilor între marii proprietari de pământ și țărani privind lucrarea pământului pe baza unor învoieli agricole, marii proprietari au reușit să ocolească, de cele mai multe ori, prevederile acestor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
se încheiau între proprietarii de pământ și țăranii muncitori, pe bază de contract erau: munca salariată țăranul primea bani iarna, când nevoile sale erau foarte mari iar munca sa era depreciată , în schimbul prestării unor munci la câmp în sezoanele următoare; arenda simplă când se dau bani pentru arendarea unor suprafețe de teren. Datorită cererii foarte mari de pământ arenzile practicate erau foarte mari; arenda în muncă reprezenta un simplu troc între proprietarul de pământ și țăran, schimb care era de cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
bani iarna, când nevoile sale erau foarte mari iar munca sa era depreciată , în schimbul prestării unor munci la câmp în sezoanele următoare; arenda simplă când se dau bani pentru arendarea unor suprafețe de teren. Datorită cererii foarte mari de pământ arenzile practicate erau foarte mari; arenda în muncă reprezenta un simplu troc între proprietarul de pământ și țăran, schimb care era de cele mai multe ori în defavoarea țăranilor deoarece munca lor era evaluată ieftin iar arenda era supraevaluată; exploatarea în dijmă practicată mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
erau foarte mari iar munca sa era depreciată , în schimbul prestării unor munci la câmp în sezoanele următoare; arenda simplă când se dau bani pentru arendarea unor suprafețe de teren. Datorită cererii foarte mari de pământ arenzile practicate erau foarte mari; arenda în muncă reprezenta un simplu troc între proprietarul de pământ și țăran, schimb care era de cele mai multe ori în defavoarea țăranilor deoarece munca lor era evaluată ieftin iar arenda era supraevaluată; exploatarea în dijmă practicată mai mult în Munteniacând cultivarea terenului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
teren. Datorită cererii foarte mari de pământ arenzile practicate erau foarte mari; arenda în muncă reprezenta un simplu troc între proprietarul de pământ și țăran, schimb care era de cele mai multe ori în defavoarea țăranilor deoarece munca lor era evaluată ieftin iar arenda era supraevaluată; exploatarea în dijmă practicată mai mult în Munteniacând cultivarea terenului era făcută de către țăran iar recolta se împărțea în două sau trei părți, în funcție de condițiile agricole locale sau de prevederile legilor; dijma la tarlapotrivit căreia țăranul primea spre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
unor moșii. Apariția ideii de înființare a unor obștii de arendare s-a datorat și unei cauze de ordin administrativ, și anume, de multe ori proprietarul unei moșii prefera să arendeze terenul unor străini, decât sătenilor, datorită dificultăților în încasarea arenzilor de la un număr mare de mici arendași în cazul arendării moșiei țăranilor. Apariția acestui tip de asociații care ulterior s-au extins destul de mult a fost ilustrat de către economistul și agronomul Ion Ionescu de la Brad, în lucrările "Agricultura română din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Studii economice și social Politice" , București, 1978, p. 122 -123 În ceea ce privește modul de exploatare a pământului, în aceeași lucrare a lui Creangă, se constată că din cele 3977198 hectare ale proprietăților de peste 50 de hectare 2334145 ha. erau lucrate în arendă. Această repartizare a proprietății ne arată că exploatarea prin arendare directă către arendași, și exploatarea prin dijmă erau sistemele dominante, în timp ce exploatarea de către obștiile de arendare deținea un procent foarte redus, ținând cont că la sfârșitul anului 1907 acestea aveau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
repartizare a proprietății ne arată că exploatarea prin arendare directă către arendași, și exploatarea prin dijmă erau sistemele dominante, în timp ce exploatarea de către obștiile de arendare deținea un procent foarte redus, ținând cont că la sfârșitul anului 1907 acestea aveau în arendă doar o suprafață de 73344 ha. Pentru a concluziona putem aminti spusele lui C. Garoflid referitor la starea în care se găseau exploatările rurale: "prin felul cum s-a delimitat proprietatea țărănească ea a fost făcută improprie chiar pentru o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
această perioadă o constituiau și obștiile de cumpărare de moșii, care au avut, însă, o dezvoltare mult mai slabă. Tabelul 3.2. Dezvoltarea obștiilor de arendare în perioada 1903 1917 Anul Numărul obștiilor existente Suprafața arendată (ha.) Suma plătită ca arendă (lei) Arenda pe hectar (lei) 1903 8 4940 94785,69 19.2 1904 16 10557 256025,49 24.3 1905 37 30358 626144,08 20.6 1906 68 54681 1611428,34 29.5 1907 103 73344 2183822,78 29.8
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
o constituiau și obștiile de cumpărare de moșii, care au avut, însă, o dezvoltare mult mai slabă. Tabelul 3.2. Dezvoltarea obștiilor de arendare în perioada 1903 1917 Anul Numărul obștiilor existente Suprafața arendată (ha.) Suma plătită ca arendă (lei) Arenda pe hectar (lei) 1903 8 4940 94785,69 19.2 1904 16 10557 256025,49 24.3 1905 37 30358 626144,08 20.6 1906 68 54681 1611428,34 29.5 1907 103 73344 2183822,78 29.8 1908 172
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
n formele asociative sau societare de organizare a activit((ilor agricole, sau care dispunând de suprafe(e mai mari de terenuri, (n trupuri ce favorizeaz( mecanizarea, au luat decizia de a-(i lucra propriile terenuri sau pe cele luate (n arendă individual. (n cele mai multe cazuri, (n asemenea ferme individuale se practic( o agricultur( de subzisten(( bazat( pe o agrotehnic( dep((it(, reprezentat( de: lucrarea terenurilor cu animalele, sem(nat manual etc.; ce nu permite ob(inerea unor randamente mari la hectar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de societăți datorită posibilităților limitate de participare la luarea deciziilor și la împărțirea veniturilor. Ca urmare aceste forme economico-juridice sunt atractive pentru persoanele care dispun de capital material și bănesc și care pot achiziționa terenuri sau le pot lua în arendă în vederea constituirii unui tip de societate comercială. Soluții alternative pentru rezolvarea problemelor generate de agricultura parcelară sunt celelalte tipuri de organizații economice prezentate în tabel. Astfel societățile agricole și asociațiile nonformale pot constitui soluții pentru creșterea dimensiunilor exploatațiilor și pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
demagogiei orășenești? [16 noiembrie 1877] [, "ROMÎNIA LIBERĂ" VORBEȘTE DESPRE POLITICA INTERNĂ... "] "Romînia liberă" vorbește despre politica internă a Franției și pe "arena ziarelor" ne dă și nouă răspuns la revista învoielii dintre d-nu Cogălniceanu și colegii săi în predmetul arenzii unei moșii. "R. L. " constată că sânt trei păreri, și anume: "R. L. " crede că legea nu-i calcată, " Timpul" crede contrariul, "Presa" - - c-ar fi mai de preferit ca tranzacțiunea să se facă prin lege. Tocmai vorba noastră; quot
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d. Holban - care are atât pe cât știe, adică nimic - să intre vătaf de moșie la Carp și să-i asculte ordinile; dar nu-nțelegem ca un om cu neatârnare economică ca d. Carp, care n-are nevoie să ia în arendă cu prețuri scăzute după hatâr moșiile statului, să asculte de poruncile d-lui Holban și să-și fixeze domiciliu politic acolo unde voiește a i-l [î]nsemna acest curiosum al naturii. 3) D. Dim. Rosetti, după cât știm, n-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]