2,478 matches
-
de la Revista de istorie și teorie literară, neînțelegerile din pricina cărora am părăsit cronica literară la revista 22, oboseala fizică și sleirea mentală care m-au obligat să suprim în 1996 suplimentul Litere, arte & idei al Cotidianului (plus tratamentul nesportiv, de arendaș cinic, la care ne-a supus Călin Husar în 2003, spre finalul celei de-a doua serii), amărăciunea tragerii oblonului la Idei în dialog, urâta licen țiere colectivă de la Evenimentul zilei sau riscantele vecină tăți semnatare care m-au făcut
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
proprietatea d-lui I. Palade, din Iași; Pușcașii, deasupra Brodocului, sat țigănesc de 115 contribuabili; Băltenii, cotună mare, proprietatea statului, fost sat răzășăsc, cumpărat de Mihai Racoviță V. V. și dăruit măn[ăstirii] Fâstâcii, o sută treizeci contribuabili, trei cotune margene. Arendaș: Leantris (grec); Mărășenii, 71 contrib., în dreptul Băltenilor, spre răsărit, sat depărtat care rămâne fără școală. În Rediu proprietăreasa să fi promis a face local de primărie și școală, ar trebui să vie la mijlocul drumului între Rediu și Brodoc, deci avantagios
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
răsărit, sat depărtat care rămâne fără școală. În Rediu proprietăreasa să fi promis a face local de primărie și școală, ar trebui să vie la mijlocul drumului între Rediu și Brodoc, deci avantagios și pentru Pușcași. În Brodoc, preotul Ștefan Onu, arendașul moșiei, au propus localul proprietarului pentru școală pe timp de 4 ani. Loc convenabil. La Bălteni, școala s-a aflat la învățătoriul Petrișor, dar e nesuficient. Învățătoriul Petrișor Ștefan au absolvit cursul primariu la Vaslui, au fost numit învățătoriu în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
clasă și o bucătărie în care o femeie din sat pregătea o mîncare fără gust. Directorul, pe care-l chema Macrae preda ore copiilor mai mari, iar o doamnă mai tînără, Ingram, celor mici. Toți elevii erau copii de mici arendași, cu excepția cîtorva refugiați din Glasgow, care locuiau la fermele din zona mlaștinilor. în prima zi în noua școală, ceilalți băieți s-au grăbit să se afle în preajma lui Thaw la coada care se formase pentru a ieși la joacă, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
-i mai adevărat și care-i mai frumos? Mâna mi se oprește: e prea puțin. De ce m-ai trimis în lumină, Mamă, de ce m-ai trimis? Trupul meu cade la picioarele tale greu ca o pasăre moartă. CUVÎNTUL DIN URMĂ Arendaș al stelelor, străvechile zodii mi le-am pierdut. Vieața cu sânge și povești din mâni mi-a scăpat. Cine mă-ndrumă pe apă? Cine mă trece prin foc? De păsări cine mă apără? Drumuri m-au alungat. De nicăieri pământul
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
oi și douăzeci de capre - câte una pentru fiecare an în care Iacob îl slujise pe Laban, făcându-l mai bogat decât ar fi visat el în cele mai bune vise. Iacob, pe de altă parte, pretindea măcar dreptul oricărui arendaș, adică o zecime din turme și anume zecimea cea mai bună. Voia, de asemenea, averea personală a nevestelor lui, adică o cantitate însemnată de pietre de măcinat, fuse, războaie de țesut și vase de apă, bijuterii și bucăți de brânză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
sarcini a tuturor bunurilor rurale și urbane, mobile și imobile, cu destinație comercială sau civilă, a tuturor vaselor și plutitoarelor maritime și fluviale, expropriate prin legile regimului trecut, aflate În posesia C.N.R., vândute, consumate sau sustrase. 2. Reintrarea proprietarilor și arendașilor de bunuri rurale, vase, industrii În folosința imediată, și pe data de 26 octombrie 1944 a proprietarilor urbani și a chiriașilor În locuințele din care au fost evacuați, urmând mutarea chiriașilor actuali C.N.R. fie În locuințele ce ocupau Înainte, fie
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
abia În 1962 după ce a suferit de o boală gravă 1. Din acel moment puterea sa crește, iar Partidul Îi Încredințează, spre gestionare, toate aspectele problematicii evreiești. După cum În secolele al XVIII-lea sau al XIX-lea domnia acorda unui arendaș dreptul de a tăia lemne din pădure sau de a pescui, tot astfel puterea comunistă făcea din xe "Rosen"Rosen un „arendaș” al problemei evreiești. O altă Întrebare este cum a folosit rabinul această calitate. Trebuie spus că, pe de-
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
gestionare, toate aspectele problematicii evreiești. După cum În secolele al XVIII-lea sau al XIX-lea domnia acorda unui arendaș dreptul de a tăia lemne din pădure sau de a pescui, tot astfel puterea comunistă făcea din xe "Rosen"Rosen un „arendaș” al problemei evreiești. O altă Întrebare este cum a folosit rabinul această calitate. Trebuie spus că, pe de-o parte, el a devenit un conducător absolut În lumea evreiască, singura voce a acesteia. Dar, În același timp, a reușit să
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
cu ciocanul toată ziua, aplecat peste bancul de cizmar, ca taică-tău. Vom izbuti, numai ce o să mai crești oleacă, să cumpărăm un catâr ca să poți să muncești cărând poveri dintr-un sat în altul; o să cunoști multă lume și arendașii din tot ținutul o să te prețuiască și o să țină la tine. Sau, cu ajutorul lui Dumnezeu, o să te faci preot. Nu se gândise să se facă preot niciodată, dar de multe ori se văzuse călare pe catâr în drum spre malul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe sub poarta în prăbușire. Geamurile de la birou erau deschise de perete și Suflețel auzi niște strigăte oribile, imposibil de acordat cu persoana locatarului. "Dobitocule, striga un glas parcă asemănător cu al lui Gaittany, dar formidabil, strident, imperios ca al unui arendaș față de argați, să-ți vâri mințile-n cap altă dată! Te zvârl pe ușă afară!" O umbră se agita în sus și în jos prin odaie, precum arătau răsfrângerile în sticla ferestrei date de perete. Suflețel, fricos și avid de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
intervine ingeniozitatea naratorului aceea de a fi ales un teren neexplorat pe care sămânța ispitei să se poată dezvolta cu toată vigoarea. Tema din La conac îl are în prim plan pe un tânăr care are misiunea de la tatăl său, arendaș, să plătească cincizeci de galbeni, câștigul datorat boierului, care se întâlnește în drum cu diavolul, întrupat într-un călăreț, cu înfățișare de negustor: ,,un roșcovan grăsuliu, cu fața vioaie; cârn și pisturiu; dar om plăcut la înfățișare și tovarăș glumeț
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
deși suficient sugerat ca să ne limpezească simbolul. Tânărul personaj răspunde în chip ideal unei asemenea cerințe. Trimis întâia oară la drum, singur și angajat într-o acțiune de mare răspundere (duce o mare sumă de bani la moșierul al cărui arendaș este tatăl său), eroul are șansa mult râvnită de a face dovada mândriei și independenței lui bărbătești; cu alte cuvinte, șansa de a fi și el beneficiarul comportamentului mitic’’ atribuit vârstei mature. Fiind un drumeț neexperimentat, tentația lui cea mai
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
adevărul. Față c-o asemenea stare de lucruri, față cu o țară care se despopulează se înțelege că influența austriacă economică va trebui să propășească răpede și să umple golurile noastre cu prisosul populației sale. Meserie și negoț, parte din arendași, parte din proprietari, proprietatea fonciară orășenească e străină. în orașul Iași abia a treia parte a populației sunt supuși românești. Și asta merge crescând. Vecinătatea Austriei e omorâtoare pentru noi dacă nu ne vom trezi de cu vreme și nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
VINEREA TRECUTĂ... "] Vinerea trecută s-au găsit strangulat d. Gheorghe Simionescu, posesorul moșiei Gherăeștii. Cauzele acestei sinucideri se zice că sunt datoriile și neputința de a plăti câștiurile. Cum stau astăzi împrejurările de export ale țărei, vor fi încă mulți arendași cari să simtă strimtorări materiale analoge cu ale d-lui Simionescu, să sperăm însă că nu toate jertfele situației noastre economice vor căuta să se mântuie în acest mod estraordinar de datorii și câștiuri. [29 august 1876] {EminescuOpIX 194} TEATRU
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
câte un evreu. Acelaș proces se repetează însă. Precum ciocoimea au alungat pe boierii vechi din locul lor, tot astfel evreii, având numai dreptul de a cumpăra bunuri imobile la țară, ar lua în mâni proprietatea de mijloc, ai cărei arendași sunt deja astăzi, iar neamul românesc ar ajunge cu desăvârșire proletar. Pericolul nu este în împrejurarea că evreii ar acapara toată proprietatea, ci într-aceea că ei nu sunt - nu pot fi români, precum în genere nu sunt nici pot
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oprită; o miliție și o jandarmerie se vor forma din creștini și musulmani în raport cu populațiile și cu ofițeri subalterni numiți de guvernorul general. Creștinilor condamnați și urmăriți din cauze politice li se acordă amnistie. Ameliorarea condiției lucrătorilor rurali și a arendașilor. În Bosnia și Herțegovina se va înlesni câștigarea de proprietăți ale statului, precum și reîntoarcerea emigranților, iar despozițiilor respective vor trebui luate până în trei luni. Comisia de control. Puterile vor numi două comisii de control cari vor avea să privegheze executarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prin ziarele germane, în urma unui articol a ziarului "Post" din Berlin, veleitatea unui protectorat austriecesc în locul celui turcesc. Prin moartea tutorului, minoara Românie avea să treacă sub alt tutor, care ar fi ajuns a împlea toate posesiunile pupilului său cu arendași austriecești; iar pupilul însuși ar fi fost destinat să moară în minoritate. Credem că numai pentru a evita veleitățile vrunui alt protectorat esclusiv Adunările au formulat votul lor din urmă. S-au votat de Adunări înființarea unei decorațiuni care va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adevărul. Față c-o asemenea stare de lucruri, față cu o țară care se despopulează se 'nțelege că influența austriacă economică va trebui să propășească repede și să împle golurile noastre cu prisosul populației sale. Meserie și negoț, parte din arendași, parte din proprietari, proprietatea fonciară orășenească e străină. În orașul Iași abia a treia parte a populației sunt supuși românești. Și asta merge crescând Vecinătatea Austrei e omorâtoare pentru noi dacă nu ne vom trezi de cu vreme și nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
înaintea celei de lemn și paiantă, înlocuită recent cu aceasta de zid, alta tot din lemn și paiantă; - pe vatra Torceștilor, în locul unde se găsește gospodăria cetățeanului Alexandru Tonu, a funcționat o biserică, construită din lemn și paiantă pe cheltuiala arendașilor moșiei Torcești, Gavril și Constantin Dodan. Anterior existase o altă biserică, tot din lemn și paiantă. Dintre construcțiile bisericești dispărute constatăm că numai aceea de la Siliștea a fost ridicată pe bază de zidărie, ceea ce constituie încă o dovadă că aici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
săi. Sandu Avram, om lacom, abuzând de funcția sa de privighetor la ocolul Bârlad, urmărind îmbogățirea cu orice preț, dă în posesie (arendă) părțile sale de moșie unui negustor din Tecuci, pe nume Mihalache Alexeevici. Se încheie un contract cu arendașul, iar proprietarul convinge pe câțiva dintre răzeși să-i susțină scopurile iscălind pe contract. Partea cea mai mare a satului nu a știut nimic de acest contract decât în momentul când a început să fie pus în aplicare de către arendaș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arendașul, iar proprietarul convinge pe câțiva dintre răzeși să-i susțină scopurile iscălind pe contract. Partea cea mai mare a satului nu a știut nimic de acest contract decât în momentul când a început să fie pus în aplicare de către arendaș. Abia acum văd locuitorii și-și dau seama de situația disperată în care se găsesc. Și, întocmind imediat jalbă, se plâng și denunță contractul ilegal prin care - scriu ei - „cătră posăsorul său ne-au dat în dijmă și din care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceilalți răzăși”, respectiv în mai mulți bătrâni arătați prin spițele de neam în 1817. Stăpânirea în devălmășie a unor structuri economice sătești iese și mai clar în evidență când vine vorba de o stână de oi organizată și pusă de arendaș pe pășunea satului. Anchetatorii, în jurnalul întocmit, constată că „niapărat s-au pășunat și pe părțile răzășilor ca unili ce nu sunt disparțite și deosebite hotare, fiind tot un trup și răzășii la un loc”, răzeș fiind, deci, și Sandu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a doua oară o tânără văduvă. În evidențele Vistieriei Moldovei din anul 1816, el, Mavrogheni, figurează ca stăpân al moșiilor Conăchești moștenite. După dispariția acestuia, moșiile, inclusiv cele de la Umbrărești, au fost administrate când direct de către Elenco Manu, când prin arendașii ce se iveau și care au fost destul de numeroși. Unul dintre aceștia, pe nume Grigore Suțu, dar altul decât ginerele beizadea, o convinge pe văduvă să încheie căsătoria cu el, deși diferența de vârstă dintre cei doi era apreciabilă în defavoarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
contractele de arendă, contract încheiat în 1829, dată la care stăpâna nu-și mai zicea Mavrogheni, ci „postelniceasa Ilinca Manu”. Din clauzele contractului desprindem înțelegerea și grija stăpânei pentru proprietatea și oamenii de pe ea. Căci nu lipsesc prevederi prin care arendașii sunt obligați să manifeste bunăvoință față de locuitori, astfel încât ei, locuitorii, „să nu se împrăștie din vina lor, acareturile de pe moșie să fie bine întreținute, [...] orice s-ar face pe moșie să rămâie a moșiei” fără plată sau scădere din arendă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]