1,763 matches
-
administrație. În realitate, în Țara Românească puterea era exercitată de ruși. ... (Duhamel) a făcut să se procedeze, în județe, la niște arestări politice, ale căror număr se zice că ar fi de 50 până la 60. Ca și pentru arestările precedente, arestații au fost aduși ziua, cu o escortă de cazaci... Rusia deprinde astfel populația română să creadă că totul vine de la ea, că n-are nimica de așteptat de la Constantinopol. Este o luare în posesiune morală, în așteptare fără îndoială de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
imperialiștilor străini”, Tito „a început distrugerea Partidului Comunist Iugoslav și a înfăptuit această distrugere”. Penezici, unul dintre colaboratorii lui Rankovici, ar fi declarat la o consfătuire a organelor de informații secrete: „Orice persoană arestată la frontiera trebuie controlată, si daca arestatul se dovedește a fi membru de partid, el trebuie ucis pe loc, dar fără zarva, indiferent de personalitatea să - fie el membru al Comitetului Central, ministru sau oricine ar fi”. Autorul consideră că prin distrugerea principalului nucleu din Partidul Comunist
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
armate, cum a fost cazul organizației de partid din Belopolje, decimata în totalitate, în frunte cu secretarul comitetului județean. Închisorile din Iugoslavia, după cum relatează autorul, sunt pline de „patrioți și comuniști”, care i-au înlocuit pe fasciștii eliberați de „titoiști”. Arestații sunt tratați îngrozitor, într-una din închisori directorul declarând că „ori vor fi comuniștii de acord să-l servească pe Tito, ori vor plesni aici”. Familiile lor sunt supuse persecuțiilor, date afară din locuințe, li se confiscă averea, sunt lipsite
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în "coruri" care spun, la unison, aceleași lucruri. Aceleași semnificații ca steagul mai capătă și tăblița de la intrare cu datele de identificare ale instituției (Ministerul de Justiție, Direcția Generală a Penitenciarelor, Penitenciarul de maximă siguranță X) sau uniformele personalului și arestaților. Mai mulți semnificanți ajută deci la confirmarea identității instituționale. Ei îndeplinesc rolul de agenți de conservare a acestei lumi. Există, în același timp, și "coruri" opuse, care devoalează alte realități. Prin închisori întîlnim frecvent deținuți mutilați în urma multiplelor tentative de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și a superiorilor, se naște firesc dorința identificării unui spațiu personal, în care el să se simtă protejat. Pentru deținuți, acest spațiu se rezumă la patul din celulă 29 sau chiar colțul de pat, în cazul împărțirii acestuia cu alți arestați. Iar pentru autorități biroul de pe secție. Fiecare individ tinde să doteze acest spațiu cu obiecte care să-i aducă oarecare confort, plăcere și control: postere, ibricul de cafea, instrumentele de bărbierit, radio sau alte obiecte personale. Din cauza limitării acestui spațiu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
servit", cît și după "cel puternic ia ce dorește". Plutonieri egali în rang și funcții, dar nu și în autoritate și relații își împart aceste spații în arii de privilegii și arii de pedeapsă. Cele mai sugestive exemple sînt ale arestaților celebri: Miron Cozma, Gabriel Bivolaru și Fane Păvălache din Penitenciarul Rahova, care beneficiază de cele mai bune celule, fără prea mulți colocatari, utilizînd la discreție (și nu limitat la cîteva minute zilnic cum e cazul deținuților de rînd) terenul de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
celule deținuții pentru a vorbi cu oficialitățile. În centru sau în imediata apropiere se află clădirea administrației și biserica (existentă însă doar în puține așezăminte de acest gen). Clădirea administrației are același aspect ordonat, permanent întreținut. Prin comparație cu clădirile arestaților, e vizibilă larghețea cu care se atribuie spațiul unor activități "elitiste". Secretara sau contabila beneficiază de un spațiu considerabil mai mare decît cel al unui gardian de pe secție, dotat cu toate utilitățile posibile: termopane, jaluzele moderne, mobilier scump, toalete recent
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de manifestare a vreunei activități utile, de aceea este un timp al inacțiunii forțate. Inacțiunea este epuizantă și, mai presus de orice, plictisitoare. Acest sentiment de neplăcere sau plictiseală este expresia vizibilă a unei anxietăți colective. Atît personalul, cît și arestații îi măsoară trecerea, așteptînd ca scurgerea lui să se producă mai rapid. Forma de măsurare a trecerii lui este AMR ("au mai rămas"). De aceea pot fi auzite des discuții între deținuți de genul: " Care-i AMR-ul tău? 2
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
conuri de brad strident vopsite sau de pietricele de rîu meticulos colorate cu pensula și puse într-un coș de nuiele. Acestea reprezintă produsele artistice de elită, a căror creație este rezervată doar deținuților cultivați și cooperanți. Marea masă a arestaților nu are privilegiul manifestării talentelor deoarece materialele de lucru sînt rare și, în consecință, distribuite după criterii riguroase, nescrise, dar general acceptate drept favoruri greu de obținut. Nu trebuie să fii sprecialist într-un domeniu anume pentru a constata că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
părăsiri ale locurilor de muncă în vederea rezolvării unor probleme stringente. Penitenciarele sînt locurile cele mai bine păzite din țară. Resursele uriașe consumate în sistemele de securitate, excesul de trupe trimise în căutarea evadaților și generalizarea turnătoriilor între deținuți înlătură oricărui arestat ideea elaborării unor strategii de părăsire ilegală a instituției. Gîndul evadării e părăsit repede. Nu ai unde să te duci. Se dă alarma în toată țara, trăiești cu groaza că te vor prinde, n-ai unde să te adăpostești, n-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
gura celor din afară"42. Timpul alocat siguranței are, în realitate, rolul de a îndepărta și mai mult temnița de lumea liberă. El face greoi și deseori inaccesibil accesul reprezentanților societății civile, al familiilor și cunoscuților în instituție. Nu doar arestaților le este limitat contactul cu aceștia, ci și cadrelor, care nu pot părăsi pușcăria înainte de program și nici nu pot desfășura activități de cooperare în sprijinul colegilor din alte organizații sau să le permită acestora accesul la locul de muncă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
legat de munca lor, nici măcar despre cantitatea de carne alocată zilnic unui deținut (informație chiar periculoasă). Cea mai mare parte a zilei de lucru a unui angajat în sistemul penitenciar este alocată închiderii și deschiderii celulelor, precum și însoțirii și pazei arestaților în diverse puncte de interes: cabinet medical, teren de plimbare, club etc. În plus, elaborării de rapoarte privind desfășurarea acestor activități. De cealaltă parte, ziua normală a unui deținut se irosește în diverse ritualuri de securitate: pregătirea pentru deplasări interne
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tipuri în categoria comunicării non-verbale, ca modalități de reprezentare simbolice, distincte de conversație, pe care o voi analiza drept cea mai importantă formă de conservare a simbolismului carceral. Comunicarea non-verbală Orice individ care vine prima dată într-o pușcărie vizitator, arestat sau angajat observă că oamenii locului și-au dezvoltat un sistem de comunicare gestuală, mutuală foarte eficace: priviri cu subînțeles, ridicări din sprîncene, strîmbat din nas, scurte încruntări, semne obscene cu degetele sau cu alte părți ale corpului, bătăi din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prostesc sugerînd obrăznicia, viclenia, răutatea, batjocura. Capul plecat este poziția adoptată în relațiile cu orice autoritate, fiind expresia omului supus, lipsit de voință, de elan și de speranță. Orice autoritate va încerca să aducă anumite critici unui cadru sau unui arestat va constata imediat cum capul acestuia se pleacă resemnat, fără să opună rezistență, fără să-și exprime opinia. Această umilință, însoțită de datul din cap afirmativ, este înlocuită, o dată dispărută autoritatea din cîmpul vizual, de o înălțare a capului, ca
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rol" atrage sancțiuni. Asumarea unor poziții nu este benevolă. Dacă m-ai vedea în viața privată...", "Eu sînt cu totul altfel afară...", " Nu mi-aș fi imaginat vreodată că ajung așa..." sînt afirmații pe care le rostesc deopotrivă cadrele și arestații, ca formă de recuperare a unei demnități umilite. Cine stabilește totuși comportamentele indivizilor în aceste organizații? Sociologii spun că ele au fost stabilite doar în mică parte prin consens, de regulă fiind impuse cultural. Unele comportamente se impun datorită voinței
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sau șmecher au intrat deja în limba obișnuită, deși în studiile publicate prin anii '30, cei doi termeni erau incluși în vocabularele speciale, unde primeau glosări și făceau obiectul disputelor etimologice. În penitenciare, cei doi termeni desemnează categorii distincte de arestați. Aproape toate discuțiile despre argoul penitenciar încep cu cîteva exemple canonice: mișto, nasol, gagiu și se limitează, uneori, la acestea, dacă nu continuă cu alte cîteva, din același registru civil: marfă, nașpa, meseriaș, bengos, valabil, vrăjeală, trombonist, băiat de băiat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
anumite abilități; el se învață, se exersează prin variații, prin jocuri de cuvinte, prin ambiguități. Întrecerea în "poante", sinonimii și formule cu dublu înțeles pare esențială pentru apartenența la comunitatea deținuților; e oricum un criteriu pentru dobîndirea unei superiorități între arestați ("Mormînt. Mă știți pe mine că umblu cu "jetul"? Eu n-am să vă "sifonez" niciodată, cu toate că m-am gîndit că dacă "mă dați în primire", s-ar fi putut să-mi "golesc gușa""). Pentru a-și păstra funcția de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în ochi îmi vine/ pe fereastra închisorii/ eu stau seara și privesc/ și cu ochii plini de lacrimi/ tot la tine mă gîndesc... Aseară m-am culcat/ pe tine te-am visat/ stăteai pe pieptul meu/ mă sărutai mereu". Gîndurile arestatului se îndreaptă și spre copiii lăsați acasă, cărora le transmite dragostea lui: "Și puștiului te rog să-i zici/ că tata îl iubește/ și că de cînd este aici/ la el se tot gîndește". Alteori suspină pentru soarta lor: "De
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
altfel decît oamenii obișnuiți, palmele murdare, înnegrite, unsuroase, pline de bătături, vrînd parcă să spună că în închisoare munca nu-i o joacă, ci se aplică la maximum posibil, disciplina severă, depersonalizată, militarizată pînă la absurd, ce-i obligă pe arestați să se adune în plutoane și să meargă în cadență, bătînd asfaltul din curtea penitenciarului și ocolind-o inutil de zeci de ori toate acestea, observate în primele clipe la intrarea în instituție, înlătură oricărui nou venit ideea că în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cerșească, prin rugăminți politicoase și insistente orice lucru mărunt, cum ar fi o coală de hîrtie pentru a scrie o cerere, un chiștoc de țigară sau chiar un fum de la țigara altui camarad. Acest tratament degradant la care sînt supuși arestații preventiv are rolul de a le reduce orice formă de apărare în procesul juridic, de a-i prezenta instanței în postura de infractori, de pușcăriași. Pentru că, în viziunea cadrelor, orice arestat a făcut ceva rău de a ajuns în închisoare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
altui camarad. Acest tratament degradant la care sînt supuși arestații preventiv are rolul de a le reduce orice formă de apărare în procesul juridic, de a-i prezenta instanței în postura de infractori, de pușcăriași. Pentru că, în viziunea cadrelor, orice arestat a făcut ceva rău de a ajuns în închisoare, iar ascunderea faptelor și căutarea chichițelor juridice în vederea absolvirii pedepsei reprezintă o jignire adusă colegilor polițiști care l-au arestat. Dacă deținutul este obligat să se prezinte cu o identitate în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
individualism, omul trebuind să profite de orice ocazie pentru a-și atinge scopurile, indiferent de mijloacele folosite. Această convingere conduce la lipsa remușcărilor pentru faptele comise."90 Pentru acest suport psihologic, vital pentru a face față durității vieții de detenție, arestatul nou venit trebuie să plătească un preț, iar acesta se stabilește în funcție de poziția lui socială anterioară. Dacă este căutat de rude și primește pachete cu alimente sau haine, va trebui să le împartă cu "șmecherul" care îi va oferi protecție
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în cazul refuzului de participare creează o nouă înjosire a celorlalți, datorată faptului (adus la conștiința tuturor) de a nu fi luat nici o măsură. Botezul își atinge punctul culminant al umilinței la duș, cînd spectacolul batjocoririi se centrează pe nuditatea arestatului, subiect al ironiilor usturătoare. Această formă de pre-viol în grup e însoțită de un viol verbal (impotentule, păpușă etc.), apoi de amenințările cu lovirea peste sex sau castrarea și chiar de atingeri ale trupului novicelui. Botezul nu numai că este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
presupune descifrarea etapelor carierei penitenciare. Din această perspectivă, există modalități de exploatare a sistemului specifice fiecărei perioade petrecute în închisoare. Primele vizează reconstrucția unei minime demnități și dispariția sentimentului de insuportabilitate. În fața abandonului familial și a ostilității celor din jur, arestatul formulează frecvente cereri și plîngeri adresate administrației pușcăriei: pentru mutarea bătăușilor din celulă sau pentru mutarea lui în altă celulă, pentru obținerea unor medicamente specifice și pentru continuarea tratamentului început înaintea arestării, pentru comunicarea cu familia etc. Toate ritualurile adaptative
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
răzbat fie din dosarele lor, fie din bîrfele lansate de camarazi. Pentru unii, legendele proprii nu au nici o valoare. Violatorilor de copii nu le este permisă nici o scuză, nici o explicație, iar istoria violului este amplificată negativ pînă într-acolo încît arestatul este bătut, tăiat, furat, umilit cu orice prilej de către camarazi și nici cadrele nu se poartă mai bine cu ei. La fel, poveștile mascaților sau unor gardieni sînt luate peste picior, mai ales de către deținuți, în prezența altor cadre ("băi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]