677 matches
-
acumularea unei cantități mari de humus în stratul acumulativ de 4-6%. Rezervele de humus în stratul de sol cu grosimea de 1m sînt de 36410 hectare. Ele au o grosime de peste 1m, culoarea aproape neagră. Structura granulară compoziția mecanică predominant argiloasă și ușor argiloasă au cele mai bune proprietăți fizice și conțin o cantitate moderată de azot și fosfor carbonații apar la adîncimile de 70-100 cm. Sînt mai umede decît celelalte cernoziomuri și mai puțin dispuse spre eroziune. De pe solurile respective
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
mari de humus în stratul acumulativ de 4-6%. Rezervele de humus în stratul de sol cu grosimea de 1m sînt de 36410 hectare. Ele au o grosime de peste 1m, culoarea aproape neagră. Structura granulară compoziția mecanică predominant argiloasă și ușor argiloasă au cele mai bune proprietăți fizice și conțin o cantitate moderată de azot și fosfor carbonații apar la adîncimile de 70-100 cm. Sînt mai umede decît celelalte cernoziomuri și mai puțin dispuse spre eroziune. De pe solurile respective se obțin cele
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Umanității stabilit de UNESCO. Parisul a fost ocupat de un trib galic până când au ajuns aici romanii în 52 î.Hr.. Invadatorii se refereau la ocupanții anteriori ai orașului ca parisii, însă au numit orașul "Lutetia", care înseamnă „loc mlăștinos”, „loc argilos” (din "lutum", „lut”). Aproximativ cincizeci de ani mai târziu orașul s-a extins și pe malul stâng al Senei, în actualul "cartier latin", și a fost numit "Paris". Ocupația romană s-a încheiat în 508, când Clovis I a făcut
Paris () [Corola-website/Science/296639_a_297968]
-
Cuaternarul. Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s-au separat în mai multe cicluri de sedimente după erele geologice în care s-au depus de la Ordovician - Carbonifer până la Cuaternar. Partea bazala a Cuaternarului este reprezentată de pietrișuri, nisipuri și lentile argiloase, rezultat al depunerii materialului transportat de vastele conuri de dejecție din zona carpatica de curbura. Peste acestea este suprapus relieful caracteristic depozitelor fostelor albii respectiv pietrișuri și nisipuri cu grosimi cuprinse între 3 și 7 m în zona de câmpie
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
Mureșului, care formează spre est un șes lung de 8-10 km și lat de 2-4km. Partea de vest a orașului este străjuită de înălțimile împădurite ale Munților Metalici cu Vârful Mamut (630 m). Spre est, peste Mureș, se disting dealurile argiloase de culoare roșiatică ale podișului ardelean, erodate de râurile Mureș, Sebeș și Secaș, acestea formând un șir de râpe cu forme interesante și vegetație rară. Spre partea de sud se văd culmile munților Sebeșului, cu Vârful Șurianu (2245) și cu
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
multe milioane de ani mai târziu, în oligocen, s-a produs scufundarea și invazia mării prin care începe ciclu de sedimentare din acest bazin. Cele mai vechi depozite cu care a început umplerea bazinului sunt alcătuie din conglomerate cu ciment argilos roșu. Fragmentele de roci cristaline și dispunerea lor într-o stratificație torențială constituie un prețios indicu pentru aspectul general al regiunii din acea epocă. Munții din jur formau în marea oligocenă un adevărat arhipelag suspus unei eroziuni active. Apele scurte
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
din Italia. Turnul a fost planificat ca o campanilă pentru Domul din Pisa. După doisprezece ani de la punerea pietrei de temelie, la 9 august 1173, când construcția ajunsese la etajul al treilea, datorită proastei calități a solului, constituit din noroi argilos și nisip, turnul începea să se încline în direcția sud-est. Timp de o sută de ani construcția a fost stopată. Următoarele patru etaje au fost construite oblic, pentru a compensa partea înclinată. După aceea, construcția a trebuit să fie întreruptă
Turnul înclinat din Pisa () [Corola-website/Science/297163_a_298492]
-
La sfârșit afluenții Bistricioarei prin activitatea erozivă au recucerit-o hidrografic. Fundamentul depresionar este din roci cristaline epizonale peste care s-au dispus petice de roci sedimentare (calcare dolomitice, triasice), acoperite de depozite de conglomerate și gresii, argile și marne argiloase. Formațiunile cuaternare sunt reprezentate prin turbă (cu grosime uneori de peste 10 m) și depuneri de travertin (cu grosime de cca. 100 m și care au luat naștere prin precipitare). Zonele ocupate cu travertine din partea nord-estică a depresiunii s-au dezvoltat
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
cardio-vasculare: miocardite cronice - fără fenomene de insuficiență cardiacă; valvulopatii - compensate, insuficiență coronariană - cu accese ușoare, hipertensiunea arterială esențială - în stadiile incipiente, arteriopatii obliterante - în stadii incipiente, sechele după tromboflebite. În Borsecul de sus în zonele umede formate pe un strat argilos situate pe partea dreaptă a pârâului Usturoi se găsește turbă (în unele părți grosimea depășește 10 m). Compoziția chimică îi comferă acesteia calități de nămol terapeutic ce face posibilă utilizarea acestuia în boli reumatice. Din păcate în prezent activitatea de
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
este o unitate administrativ-teritorială, un raion în Republica Moldova. Capitala sa este Edineț. Cît privește bogățiile naturale ale orașului în direcția nord-vestică iese la suprafață complexul de sisturi silurene și gresii dezagregate. Tot aici se găsește un sector compact de sisturi argiloase de culoare brună. De asemenea în apropierea orașului se întîlnesc calcare silicoase. Suprafața actuală a Edinețului - intravilan și extravilan constituie 6365,9 ha, dintre care: Primul document în care apare și Edinețul este gramota de la 15 iulie 1431 prin care
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
coronament și o lățime maximă la bază de 119 m (la nivelul blocurilor deversoare), respectiv 115 m (la nivelul blocurilor nedeversoare). Geologic este situat într-o zonă cu predominanță de gresii silicioase (gresie de Tarcău), restul fiind pachete de șisturi argiloase și un strat de conglomerate. Terenul de fundație prezintă o puternică fisurație. În structura sa intră 30 de blocuri înălțime (ploturi) separate prin rosturi etanșate amonte cu pene de beton armat și tole de cupru. Este străbătut de galerii, puțuri
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
se ridică dealul Cozla, cu altitudini de în punctul numit „Trei Coline” și în punctul „Trei Căldări” (aproape de satul Gârcina). Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud și este alcătuit din straturi de marne diferite, șisturi argiloase, straturi bogate în fosile de pești și alge, reprezentate și la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț. Din punctul numit „Trei Coline” pornesc trasee turistice care duc spre Dărmănești, spre Cârloman sau spre zona marmitelor de piatră numite de localnici
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
peșteri mici de piatră, în despicăturile de conglomerat și calcar, de regulă pe malul râurilor de munte. Se întâmplă ca perechi de lăstuni de casă să se alăture coloniilor de lăstuni de mal și să ocupe câteva găuri în povârnișurile argiloase, lărgind în prealabil intrarea în gaură. O dată cu înmulțirea construcțiilor din piatră, majoritatea lăstunilor de casă au trecut la „casă nouă”, cuibărindu-se pe pereții caselor și pe sub poduri. Spre deosebire de rândunici, lăstunii de casă preferă pereții exteriori ai clădirilor, nu cei
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
la colțuri în cheotori tip „coadă de rândunică”. Temelia este dintr-un șir de bolovani masivi. Învelitoarea din șindrilă de fag, doar la turn fiind înlocuită cu tablă cu ocazia unei reparații recente. Biserica a fost ridicată pe un teren argilos, supus alunecărilor de teren. Monumentul nu poate fi salvat fără o solidă consolidare a terenului și a fundației de piatră pe care stă construcția de lemn. Planul- Nota particulară a bisericii din Budești o dă linia curbă a pereților de
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]
-
partea ventrală a botului sunt turtite lateral. Este lipsit de solzi, iar corpul este acoperit cu cinci rânduri de plăci (scuturi) osoase mici longitudinale. Trăiește până la 100 de ani. Depune icrele la adâncimi de 8-20 m în fluvii, pe fund argilos și pietriș, în curentul apei în aprilie-iunie. Este un pește carnivor, se hrănește cu crustacee, larve de insecte, larve de pești și pești mici: scrumbie, hamsii, guvizi etc. Are valoare economică foarte mare și este pescuit pentru carnea gustoasă și
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
pătrunde numai incidental. Înainte de reproducere cega execută oarecare migrațiuni pe fluvii în sus. Cega trăiește în râuri mari cu apă adâncă și limpede (în cursul Dunării, Mureș și Someș). De regulă, stă la adânc, unde fundul este tare (pietros sau argilos), preferând gropile după care urmează un banc sau prag mai ridicat; aceste locuri sunt situate, de obicei, după coturile fluviilor, unde pescarii își așează instrumentele. Se apropie rar de maluri, în locurile unde malul este abrupt. În Dunăre, se ține
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
i au duritatea de 2 -3 pe scară lui Mohs, urma poate fi galbenă sau albă. Cloriții se prezintă în general sub formă de agregate solzoase, sau cristalină, găsindu-se în roci magmatice, slab metamorfice ca și în rocile sedimentare argiloase, Din cloriți s-au obținut din cele mai vechi timpuri vase frumos ornamentate ca de exemplu cele găsite la Țepe Yahya din Iran, unele din acestea se pot vedea la muzeul Louvre.
Cloriți () [Corola-website/Science/316649_a_317978]
-
de insula Ellesmere prin strâmtoarea Jones, la sud strâmtoarea Lancaster o desparte din insulele Baffin și Somerset, iar la vest se află insulele Bathurst și Cornwallis este alcătuită din gnaisuri precambriene în partea estică și din roci sedimentare și șisturi argiloase siluriene în partea vestică. Treimea estică a insulei este acoperită de o calota glaciară cu grosimea de 500-700 m, cel mai înalt punct al calotei glaciare, la 1920 m, fiind și cel mai înalt punct al insulei. Restul suprafeței insulei
Insula Devon () [Corola-website/Science/316773_a_318102]
-
păduri care au furnizat lemn pentru Fenicia și Egipt. Cilicieni nu aveau orașe mari. Cilicia Pedias ("plat Cilicia" - greacă: Κιλικία Πεδιάς; asirian Kue), la est include piscurile accidentate ale Munților Taurus și o câmpie mare de coastă, cu sol bogat argilos, cunoscut de greci, cum ar fi Xenophon, care a trecut prin aceste ținuturi cu cei 10000 de mercenari greci ai săi, pentru abundență să plin cu susan și mei și măsline și cu pășune pentru caii importați de către Solomon Multe
Cilicia () [Corola-website/Science/315241_a_316570]
-
mondială. Temperatura propice culturii bobului este în jurul a 15 °C. Crește pe aproape toate tipurile de soluri dar e bine a se evita cele prea umede sau prea uscate.Preferă pH-ul între 6 și 7,5 și suportă solurile argiloase. Ca îngrășăminte cele mai recomandate sunt cele sulfurose și cele fosfopotasice. Bobul este cultivat pentru hrana umană. Este un aliment hrănitor bogat în proteine și carbohidrați care se poate consuma atât verde cât și gătit. "Filum"-ul închis la culoare
Bob (leguminoasă) () [Corola-website/Science/318706_a_320035]
-
multe semințe. Fructul acestei plante se numește "coacăză" (rar "coacăță") și nu trebuie confundat cu planta omonimă "Bruckenthalia spiculifolia", plantă lemnoasă din familia Ericaceae. Coacăzul roșu este răspândit aproape în toată Europa, în stare sălbatică pe marginea apelor cu soluri argiloase și umede, poate fi întâlnit numai în Belgia, Olanda, Franța, Italia și Germania în restul Europei apare numai sub formă de culturi, mai rar sub formă sălbăticită.
Coacăz roșu () [Corola-website/Science/318767_a_320096]
-
și 26°27' long. E în est. Din punct de vedere geostructural, depresiunea Neamțului este amplasată în zona neogenă, pericarpatică a orogenului Carpatic. Depresiunea subcarpatică este formată din depozite ce aparțin neogenului și cuaternarului. Depozitele neogene de natură grezoasă, marnoasă, argiloasă și argilo-nisipoasă sunt reprezentate prin formațiuni de vârstă miocenă, cele mai extinse fiind depuse în helvețian. Culmea Pleșului de la extremitatea nordică a depresiunii și unele anticlinale sunt formate din conglomerate cu elemente verzi. La extremitatea estică și sud-estică apar formațiuni
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
subcarpatică Ozana-Topolița are un aspect larg vălurat, cu interfluvii colinare și deluroase, care alternează cu văi largi, ale căror albii majore sunt bine dezvoltate. Acesta se datorește în mare parte alcătuirii litologice din depozite miocene (roci de natură grezoasă, marnoasă, argiloasă, argilo-nisipoasă și mai rar conglomeratică) și cuaternare (prundișuri, nisipuri, și lentile de argile). Totodată, structura cutată a miocenului, reprezentată printr-o succesiune de anticlinale și sinclinale, s-a impus și în relief. Culmea Pleșului, cu o lungime de 24 km
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
Vulcani noroioși reprezintă formațiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafață și, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
fi temperatura, presiunea și precipitațiile). Se știe însă că în cele mai înalte zone din munții Himalaya din jurul trecătorii, temperatura vara nu depășește niciodată 15. Nathu La are soluri puțin adânci, cu drenaj excesiv, ce prezintă o suprafață aspră și argiloasă, pe pante abrupte (30-50%) și eroziune moderată. Are câteva zone de scufundare și unele porțiuni sunt predispuse la alunecări de teren. Pentru a păstra fragilul echilibru ecologic din Nathu La pe versantul indian, guvernul reglează fluxul de turiști. Administrarea drumului
Nathu La () [Corola-website/Science/321649_a_322978]