2,138 matches
-
infantilitate a gândirii sociale din România. Aceasta se manifestă în oroarea de dezbaterile serioase cu privire la problemele sociale, în preluarea fără discernământ a unor scheme explicative foarte ușurele și tocmai de aceea atractive, în preferința pentru stilul metaforic și anecdotic în argumentație sau în creditul acordat unor comentatori mai degrabă spectaculari ai socialului - mă refer la jurnaliști în primul rând. O cauză a acestei stări de lucruri poate fi slăbiciunea ridicolă - fie din motive de cerere, fie din cauza ofertei înseși - a categoriei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rolul e important, și invers, dacă rolul e important, poziția va fi înaltă). Astfel, la funcționaliști, stratificarea, la fel ca și importanța sunt realități de natură metafizică, ce pot fi surprinse prin modelul funcționalist al societății. Criticii modelului funcționalist recuză argumentația de acest gen și susțin că, de fapt, o anumită viziune - cultură - despre societate este anterioară stratificării, ea justificând recompensele diferențiate acordate pozițiilor sociale (Cherkaoui, 1997). La Davis și Moore, școala îndeplinește următoarele funcții în raport cu sistemul social: - transmite cunoștințele necesare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
vocabular, dicție, stil vestimentar, gusturi estetice, valori și maniere. Sistemul de selecție este doar în aparență competitiv, fiind în realitate paternalist, iar aleșii trebuind să demonstreze: - apartenența la grupul cultural dominant sau - adeziunea la acest grup și la valorile sale. Argumentația lui Collins este apropiată de tema curriculumului ascuns și țintește procesele de reproducere socială prin școală. Atâta vreme cât un grup de status controlează efectiv educația, acesta poate să o folosească pentru a-și întări controlul și în cadrul organizațiilor de muncă. Cerințele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a avut contact autorul prezentei lucrări, analiza consta într-o serie de patru liste separate pentru fiecare element reprezentat în acronim. Eventual, acestea erau poziționate într-o matrice 2 x 2. Explicațiile adiacente au fost rare, iar atunci când acestea existau, argumentația era superficială. Ceea ce era înscris în liste reprezenta de cele mai multe ori un „dat cu părerea”, fără să existe elemente de susținere cu o minimă pretenție de obiectivitate, de tip scor, clasamente sau cel puțin de tip comparație prin asociere măcar
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cel care-l stăpânește, ca pe o cetate, spre orice îndrăzneală”(575a). După descrierea constituției interne a tiranului, Platon trece la argumentarea ideii că acesta este și cel mai nefericit om, datorită faptului că este și cel mai nedrept. Această argumentație este necesară pentru a se dovedi teza fundamentală a dialogului conform căreia este mai util, din punctul de vedere al fericirii, să fii drept decât nedrept. Pentru ca această idee să reiasă cu claritate cât mai mare, Platon folosește mai multe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
istorico-culturală asupra psihismului, relativ recent redescoperită și valorificată în Occident în cadrul psihologiei dezvoltării. Corelată celor trei modele explicative ale cauzalității dezvoltării, apare și problematica educabilității. Adepții celor trei atitudini Ă scepticismul pedagogic, optimismul pedagogic și realismul pedagogic Ă își bazează argumentația pe dinamica și ponderea factorilor ereditate-mediu-educație, în ontogeneză (vezi figura 1). Fără a fi numai atitudini teoretice, scepticismul, realismul și optimismul pedagogic există în mentalitatea și conduita oricărui pedagog și, în mod explicit sau implicit, își fac simțită prezența în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
furt?” etc. Toate aceste dileme morale sunt construite pe conflictul dintre necesitatea de a urma regula morală și încălcări ale acesteia dictate de presiuni individuale reale și justificate). Atenția cercetătorului a vizat mai puțin răspunsul în sine, cât mai ales argumentația folosită de copil și adolescent. Analiza ansamblului răspunsurilor (inițial, cercetarea s-a făcut pe 72 de copii între 10-16 ani din Statele Unite, recurgându-se apoi la studii longitudinale interculturale Ă Canada, Mexic, Anglia, Turcia, Taiwan) i-a permis lui L.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
familia și de o doctrină a separării dintre sfera publică și cea privată. Argumentarea de acest tip va caracteriza lucrările sale pe tot parcursul perioadei interbelice, În timp ce tonul scrierii va deveni din ce În ce mai Înflăcărat, alternând Între Îngrijorare și frustrare. Linia de argumentație și tonul autorului Biopoliticii se aseamănă cu cele ale scrierilor eugeniștilor din Europa Occidentală În perioada de după primul război mondial, dar, În această regiune, retorica eugenistă reflecta și contribuia, În același timp, la afirmarea unui sentiment al crizei. Textele eugeniste
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unei serii de prelegeri despre forma noii Constituții, organizate În 1923 de către bine cunoscutul Institut Social Român 29. Feministe precum Botez se autoreprezentau ca fiind vocea cu cea mai mare autoritate de a exprima suferințele femeilor și Își creaseră o argumentație persuasivă În favoarea dreptului de vot pentru femei, bazată pe principiul egalității depline Între oameni, un principiu care era inclus În noua Constituție a României. Pentru Moldovan, feminismul era inamicul deplin al eugeniei, un punct de vedere pe care Îl va
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
trata pe cineva drept elitist înseamnă a pune la îndoială legitimitatea opiniei sale. Ar fi excesiv să vedem în asta un fel de insultă, dar, în orice caz, se recurge la un termen considerat puțin măgulitor, care scutește de orice argumentație ulterioară. Este ceea ce-l determină pe sociologul și publicistul belgian Claude Javeau (2002, pp. 82-83) să revendice ironic, într-un pamflet recent, statutul de minoritate protejată pentru elită, „specie pe cale de dispariție”. Însă nu e suficient să constatăm această aversiune
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și egalitară. În sfârșit, într-o optică de practică politică, el se întreabă despre rolul pe care partidele social-democrate îl pot juca efectiv în edificarea unei societăți socialiste (Michels, 1971). Diversitatea preocupărilor lui Michels antrenează împletirea mai multor linii de argumentație, iar aceasta nu facilitează deloc înțelegerea raționamentelor pe care un stil oarecum prolix o stânjenea deja. Giovanni Busino nu greșește atunci când subliniază caracterul „disparat” al indicatorilor de oligarhie stabiliți de Michels (Busino, 1988c, p. 66) și aspectul „heteroclit” al explicațiilor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
despot; dar formele sub care apare aceasta sunt diferite. În guvernările absolutiste în scenă apare numai suveranul; în guvernările democratice apare parlamentul. Dar cei care joacă un rol important în guvernarea efectivă se află în culise (Pareto, 1916, § 2253). Continuarea argumentației arată că Pareto include în această „clasă guvernantă” o elită guvernamentală și una neguvernamentală, care îi este strâns asociată. „Clasa guvernantă nu este omogenă. Ea însăși are un guvern și o clasă mai restrânsă sau un lider, un comitet care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dimensiuni a întreprinderii, dispersarea acțiunilor atinge un asemenea grad, încât acționarul individual este efectiv eliminat de la orice participare la controlul real al întreprinderii. Rolul acționariatului instituțional Unele versiuni mai recente ale teoriei manageriale comportă o modificare a acestui tip de argumentație, făcută necesară de schimbările din structura acționariatului survenite începând cu anii ’30. Din ce în ce mai frecvent, pachete importante de acțiuni au fost transferate de la indivizi la instituții financiare cum ar fi băncile, companiile de asigurări sau fondurile de pensii. Așadar, am asistat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
30. Din ce în ce mai frecvent, pachete importante de acțiuni au fost transferate de la indivizi la instituții financiare cum ar fi băncile, companiile de asigurări sau fondurile de pensii. Așadar, am asistat la o răsturnare a tendinței spre dispersarea acțiunilor, aflată în centrul argumentației lui Berle și Means. Dimpotrivă, acționariatul s-a concentrat din ce în ce mai mult. Această creștere a acționariatului instituțional nu fusese prevăzută de Burnham și nu joacă un mare rol în gândirea lui Berle și Means; implicațiile ei pentru puterea din domeniul afacerilor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Înțeles mai puțin pe alții.” (N. Iorga) Adică cei egocentrici, care Îi Înțeleg mai puțin pe alții, Însă nu atît din motive intelectuale, ci pentru că nu au o părere atît despre propriile idei, Încît nu sînt dispuși să ia din argumentația altora decît ceea ce se potrivește convingerilor lor sau care servește satisfacerii intereselor lor; altfel spus, Înțeleg doar atît cît este În folosul lor. * „Vina mea capitală este de a face erori de motivare În intuițiile mele juste despre oameni.” (George
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
caracterul duplicitar al lui Talleyrand. * „Cauze mici răstoarnă lucrurile cele mai mari.” (Tacitus) Înțelepciunea noastră populară spune: „Buturuga mică răstoarnă carul mare”. CÎnd este vorba de viața sufletească, se observă adesea cum un gest reflex (deci necontrolat) poate compromite Întreaga argumentație a cuiva despre intențiile sale pe care pretinde să le impună ca fiind oneste. * „Nu este nimic mai inconsecvent, decît cea mai mare consecvență.” (J.W. Goethe) O „consecvență” Încăpățînată, care nu ține cont de cerințele noilor Împrejurări apărute, creează
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să ne impună raționalul și, implicit, „adevărul”, pe cînd sentimentul să ne aducă satisfacția, „plăcerea”. * „Un singur om m-a Înțeles și nici acela nu m-a priceput.” (G.W. Hegel) Pentru că una este să Înțelegi aspectul logic al unei argumentații și alta, motivația pe care o susține. * „Pe cine Dumnezeu iubește Îl pedepsește, Îl Încearcă prin păcat.” (paradox creștin) Este poate cel mai nobil paradox prin semnificația lui: omul nu se maturizează sufletește, nu-și moralizează existența, decît prin Încercări
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și spune despre convingere că „se aprinde din convingere”: nu atît aspectul logic al unei demonstrații ne cucerește, cît patosul cu care este realizată acea demonstrație (succesul „paranoicilor” În a fi excelenți inductori, se explică tocmai prin acest fanatism al argumentațiilor lor). * „CÎte pasiuni ai În suflet, ai tot atîția cruzi stăpîni.” (Demophilos) Unele dintre cele mai frumoase exemple doveditoare ale acestui fapt le găsim În legendele și mitologiile popoarelor vechi. Astfel, Medeea sau Krimhilda sînt prototipuri ale femeii pătimașe și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
viața era acea lumină a ochilor, ce nu mai poate fi citită În rămășițele de acum.” (A. de S-Exupéry). Așa cum din atitudinea de moment a cuiva este foarte greu să discerni motivația reală care a determinat-o, sau dintr-o argumentație voit echivocă să desprinzi semnificația adevărată, la fel se Întîmplă și cu existența omului: esența acestei existențe nu este materială, ci spirituală, și anume ceea ce vrea omul să devină, ceea ce vrea să valorifice din potențialitățile lui. Desprinzînd o semnificație, „rațiunea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vedere!... * „Certurile n-ar dura mult, dacă vina ar fi numai a unei părți.” (La Rochefoucauld) De fapt, „certurile” se Întețesc datorită orgoliilor personale, care-i fac pe oameni să nu cedeze, să se Încăpățîneze În a-și susține propria argumentație, pe care o supraestimează. * „Felul cum dai prețuiește mai mult decît ceea ce dai.” (P. Corneille) Mai ales pentru cel care vrea să primească de la tine nu atît un bun material, cît mai ales sinceritatea, afecțiunea ta. * „Un defect al nostru
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cînd Îl opui urîtului, falsului, artificialului. Reflecțiunea lui La Bruyère ridiculizează spiritul nerealist al paranoicului, a cărui vanitate exagerată Îl face să fie În contradicție cu tot ceea ce-l Înconjoară și să nu se bucure de nimic altceva, decît propriile argumentații. Fericirea (Împlinirea sufletească) - nefericirea „Fericirea are uneori o doză de prostie.” (P. Syrus) Ca, de exemplu, atunci cînd credem că „starea de fericire” ar putea dura o veșnicie cînd ea este În realitate o stare tranzitorie, de moment. De fapt
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
arbitru îl poate face pe om responsabil, deci vinovat de a fi preferat un anume lucru contrariului său. Până una alta, panteismul împiedică deriva într-o desfășurare diabolică. Bentivenga propovăduiește absența remușcărilor, inocența devenirii, jubilația fără grija amenințărilor creștine. Ca argumentație, el avansează două teze esențiale. Prima proslăvește meritele apatiei: nu e nicio nevoie să participi la suferința lui Hristos ori la aceea a aproapelui tău; să preferăm exercițiul seninătății în înfăptuirea oarbă a voinței lui Dumnezeu sub toate formele ei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în Dialog asupra liberului arbitru îpe la 1443), un text de mici dimensiuni în care el dezbate împreună cu Antonio Glarea faimoasa chestiune a predestinării și a libertății, a raportului dintre determinismul divin, preștiința lui Dumnezeu și îin)existența liberului arbitru. Argumentația nu este lipsită de însuflețire, este subtilă, dialectica impresionează, recunoaștem în ea forța intelectuală a lui Valla. Or, el nu face risipă de această înzestrare, cu excepția momentului când conchide asupra necesității de a renunța la întrebările fără răspunsuri omenește posibile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o instalare a disciplinei pe singurul teren care-i convine: imanența. Dar acest fideism convine numai pentru a gândi, a aborda și a percepe Apologia lui Raymond Sebond. Deși în chiar aceste pagini, Montaigne nu dă înapoi în fața folosirii câtorva argumentații pentru a dovedi existența lui Dumnezeu și a deduce arhitectul pornind de la arhitectură, sau a se baza pe ordinea existentă în lume pentru a presupune un mare ordonator, de exemplu, tot atâtea împunsături de cuțit date ortodoxiei fideiste... în restul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
iese din scenă pentru a căuta efebi? în acest caz, el merită calitatea de hedonist preferând acțiunea jubilatorie în locul conversației despre plăcere... Protarh duce oare o luptă demnă de numele său? Nici vorbă. Socrate poate foarte bine să-și desfășoare argumentația, să facă digresiuni după digresiuni, să dezvolte analize subtile, să arunce praf în ochi înseriind, disociind, definind sau contrapunând: el efectuează o performanță de actor jucând rolul retorului, al dialecticianului, al filosofului care obține adeziunea publicului cu o ușurință uluitoare
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]