1,495 matches
-
integrității naționale. El i-a sprijinit cât i-a stat în putință pe cei care susțineau ideile renașterii naționale. A acordat sprijin Societății ,,Transilvania“ din București, pentru publicarea, traducerea și demonstrarea unor lucrări cu privire la Transilvania, ce urmăreau prezentarea și demonstrarea argumentată a tezelor românești referitoare la drepturile României de a-și constitui un stat național. Astfel, Lapedatu a inclus în programul Academiei Române, ca de altfel și în al altor instituții de specialitate din țară, subiecte și teme care să permită informarea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
un punct comun. De la început rezultă că J. Vass, în lucrarea cea mai veche și bazată, tocmai de aceea, pe surse documentare mai puține, analizează activitatea dietală în cadrele instituționale ale Congregațiilor generale voievodale. Opinia sa este corectă, susținută și argumentată. Autorul nu a sesizat însă că toate caracteristicile acestei perioade de trecere la Principat se regăsesc în activitatea dietală și, mai precis, în transformarea instituției Congregației generale voievodale. Zsolt Trócsány și Al. Herlea raportează activitatea dietală unor criterii care, în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
omului natural" al secolului al XVIII-lea și are un numar întreg de proprietăți înnăscute, dar cu toate acestea mai este determinat și de mediu și de împrejurări. Concepția permite, cum observa N.Melic-Sarchisova [p.26-27], cercetarea psihologiei personalității mai argumentata din punct de vedere științific decât o făceau predecesorii săi. Pe urmele lui Flaubert, Zola caută explicarea comportamentului uman în instincte, subconștient și particularitățile temperamentului. Interesul manifestat față de subconștientul personajelor îi ajută să perceapă elementul irațional, care explică dezvoltarea spontană
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pagina următoare : "Universul economic se caracterizează prin ceea ce se numește unitate în diversitate. Componentele sale sunt integrate precum păpușile rusești; fiecare formațiune făcînd parte dintr-una de ordin superior." Abordarea sistemică a economiei nu exclude, în concepția coerentă și temeinic argumentată a autorului, metoda analitică din curentul dominant, necesară pentru a explica și evalua eficiența economică. Mai mult încă, alegerea unei perspective de studiu nu implică necesarmente renunțarea la alte perspective conscrate în literatura domeniului. Aceasta și explică de ce lucrarea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
identificăm ce a preluat acest curent, din modernism, și, implicit, ce a transmis postmodernismului. Teoria propusă de Hillis Miller, cum că deconstructivismul preia studiul central al limbajului, de la structuraliștii europeni, menținută, ulterior, și de poststructuraliși, este susținută de o explicație argumentată a acestuia, despre care, la noi, va discuta și Mircea V. Ciobanu, în articolul Avatarurile exercițiului hermeneutic, publicat în revista "Sud Est Cultural Revista de Artă, Cultură și Civilizație", nr. 4/2006, în care se precizează că aspectul particular cel
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
același timp să-și justifice atitudinea. A constat astfel că atitudinile difereau mult în funcție de apartenența declarată a locutorului. Voluntarii cărora li s-a spus că vorbitorul era membru al Partidului Socialist, considerau discursul ca fiind bine construit, logic și bine argumentat. Ceilalți, cărora li s-a spus că oratorul era membru al opoziției, considerau discursul ca fiind sec, slab și amăgitor. Și într-un caz și în celălalt era vorba despre același discurs! Experimentul de mai sus arată că mecanismele de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
acest caz este vorba despre așa-numita apropiere psihologică periferică, opusă apropierii centrale. Trei psihologi, Diane Mackie, Lelia Worth și Arlene Asuncion au distribuit unor voluntari două tipuri de mesaje politice. Primul era constituit din argumente solide, dezvoltate savant și argumentate - tipul de mesaj care face apel la apropierea centrală de informație. Al doilea tip de mesaj era construit din argumentele slabe și artificiale, făcând apel la apropierea periferică de informație. Fiecare voluntar a primit cele două texte, cu precizarea că
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nu are o importanță concretă pentru auditor (când vi se vorbește despre reintroducerea ursului în Pirinei, iar dumneavoastră nu sunteți crescător de capre din Pirinei). De îndată voluntarii se simt direct interesați erau din nou mai atenți la discursul bine argumentat, cu sau fără mișcări de sprâncene. Alocuțiunea președintelui pentru a transmite urările de Anul Nou este un exercițiu de stil care se dezvoltă adesea într-un registru destul de general și într-o frazeologie destul de abstractă (prestigiul națiunii, încrederea în marile
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de discurs (științific 'dur', sociologic, filosofic, poetic, ficțional) conduce la perversa confuzie între Michel autorul și Michel naratorul și tinde să rupă pactul de lectură clasic. Prin urmare, cîteva obrăznicii flagrante, situîndu-se mai mult sau mai puțin în prelungirea propozițiilor argumentate, deși deranjante, ale cărții, i-au dezlănțuit pe gînditorii cuviincioși, care au exclamat ulcerați: "imposibil să am cel mai mic lucru în comun cu acel dezaxat sexual de Bruno sau cu acel creier ambulant care nutrește elucubrații eugeniste de Michel
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
desprinde totuși o imagine completă și nici "vreo definiție coerentă" a acestui fenomen, după cum nici distincțiile ce separă în mod net postmodernismul de modernism un pot fi făcute utilizând cele 11 trăsături. Totuși, ele sînt evocate întrucât fac posibilă susținerea argumentată a două concluzii "interconectate", utile pentru definirea curentului: 1) profunda implicare a pluralismului critic în domeniul cultural al postmodernismului; 2) limitarea acestui pluralism, în sensul că el reprezintă, într-o oarecare măsură, "o reacție împotriva relativismului radical și a indeterminărilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pentru că există motive întemeiate în interiorul fenomenului românesc, ale cărui trăsături importante ar fi în concordanță cu cele ale curentului internațional (această atitudine respinge, prin urmare, simpla modă a etichetării și consideră că alinierea culturii românești la cea internațională este una argumentată), alți critici afirmă că termenul postmodernism face referire doar la proiectul occidental și că acest termen ar putea denumi în mod corespunzător doar o mică parte a producțiilor generației românești, mai exact acele marginale creații în care "prevalează confortul imaginar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la extrem, se caracterizează și prin cele mai multe exagerări ale teoriei lui Baudrillard, precum și prin cele mai multe critici care i-au fost aduse. David Lyon, Zygmunt Bauman, Anthony Giddens sau Douglas Kellner sunt câteva exemple de gânditori care au adus obiecții bine argumentate și noi puncte de vedere în problemele deschise de interpretarea noțiunilor de bază ale gândirii lui Baudrillard, cum ar fi: hiperrealitate, cultură mass-media, simulare, simulacru, obscenitate. Dacă Steven Connor apreciază teoriile baudrillardiene, afirmând că "super teoreticianul acestei încercuiri a teoriei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ci el însuși a făcut dovada unui personaj actual, interesat de o multitudine de subiecte, într-un ritm trepidant, caracteristici care l-au transformat într-un om postmodern. Deși textele sale au atras multe critici, unele dintre ele foarte bine argumentate, s-ar părea că și acest context îl instituie ca aparținând actualității: într-o perioadă în care trebuie să supralicitezi, să exagerezi unele afirmații pentru a putea atrage atenția asupra unui conținut, vocea filosofului francez a fost una dintre cele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu împărtășesc perspectiva lui Habermas asupra postmodernității (bazată pe identificarea, nevalidată istoric, a postmodernității cu gândirea neoconservatoare), maniera arogantă în care Lyotard respinge dialogismul lui Habermas mi se pare greșită din punct de vedere filosofic, nu numai fiindcă nu e argumentată, ci și pentru că, în ultimă instanță, se autocontrazice". 124 În același timp, Habermas speră într-o unitate a experienței, care să oprească procesul de specializare excesivă, care a creat lumi ale experților și a despărțit complet cultura de viață. În
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al XX-lea. Așa cum am precizat deja în capitolul anterior al cercetării, nici con ceptul și nici fenomenul de globalizare financi ară nu pot fi însă considerate noi. Mișcările de capital între țări au o istor ie lungă și bine argumentată. Pentru a răspunde la întrebarea „când și unde au l uat naștere băncile internaționale“, putem preciza că unele dintre cele mai timpur ii bănci internaționale au luat ființă în Veneția. Înainte de secolul al XIX lea, orizontul geografic al finanțelor interna
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mondiale pe mai toate domeniile sociale esențiale, ele întâmpină mereu alte dificultăți în aplanarea conflictelor, în prevenirea dezastrelor și ale altor evenimente distrugătoare. Variabile necesare înțelegerii modernității Nevoile de clarificare intelectual-morală a drumului de urmat prin vâltorile ultimelor decenii, respingerea argumentată a idealurilor est-socialiste, pătate cu sacrificiile multor vieți omenești, întrecând alte civilizații (de exemplu, unele civilizații precolumbiene dizlocate teritorial și psihomoral de europeni), scot în prim-plan concepte și teme despre modernitate, modernism, modernizare (cum se numea scrierea semnată de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
des Fortschritts) din Passagen-Werk conține în esență răspunsul la această problemă. În primul rând, este vorba de justificarea faptului că dia lectica istorică a secolului al XIX-lea capătă caracterul unei ima gini, nu al unui „discurs“ sau al unei „argumentații“. Dia lectica hegeliană, de exemplu, stă sub o altă presupoziție: aceea a devenirii conceptului în forma judecății. Desfășurarea dialectică este justificată la Hegel de necesitatea „încheierii“ ei spe culative. Raționalul nu este văzut, în logica speculativă, ca iden titate abstractă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acestei activități, demonstrând astfel că este membru al grupului, al clasei Înțeleasă ca și comunitate ce Învăță. c. Turul galeriei este o metodă de Învățare prin colaborare ce urmărește dezvoltarea și exersarea gândirii, a capacității de a lua decizii Întemeiat argumentate, stimularea creativității și a spiritului inovator, interacțiunea directă În grupul inițial și indirectă cu ceilalți colegi prin intermediul produselor muncii acestora. Elevii, organizați În grupe de trei sau patru, primesc o sarcină de Învățare susceptibilă de a avea mai multe soluții
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
acestea să se impună prin forță, întreține dialogul în cadrul antagonismului. Această regulă a fost statornicită în Agora din Atena în secolul al V-lea înaintea erei noastre. Regula politică a democrației le permite cetățenilor să-și exprime antagonismele prin intermediul discursului argumentat și instituie verdictul reînnoit periodic al voturilor și alegerilor. Cît despre regula filozofică, ea instituie libertatea dezbaterii tuturor ideilor și teoriilor, fără interdicții ori sancțiuni. În secolul precedent, apăruse deja în insulele grecești o gîndire separată de religie, care încerca
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pe de altă parte, elaborează ideologiile și miturile societăților contemporane. "Filozofii" iluminiști au mitologizat și deificat Rațiunea însăși. Apoi romanticii, care au criticat foarte rațional neajunsurile Aufklärung-ului, au secretat mitul relației organice dintre om și natură și au elaborat sau argumentat miturile naționale. Astfel, intelectualii vor demitiza și remitiza la nesfîrșit. Marx este un caz exemplar în acest sens: el este gînditorul cel mai critic și creatorul celui mai mare mit al lumii contemporane. Deși cuvîntul filozof și-a schimbat sensul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
al altora, un bilanț al acestor condiții încheindu-se cu concluzii echilibrate. Autorul s-a dovedit a fi insistent și cu o mare putere de muncă, capabil să treacă peste problemele apărute și să ajungă la analize spațiale judicioase și argumentate. Lucrarea domnului Cezar Teclean se distinge și printr-o deosebită completitudine. Niciun aspect fundamental uman-geografic nu este neglijat - de o deosebită atenție se bucură capitolul rezervat populației, unde se analizează, în detaliu și în profil teritorial, toate problemele, analizele fiind
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
dobândite; * motivația și disponibilitatea de a reacționa pozitiv la schimbare; * asumarea unor valori și atitudini personale. În acest context, curriculumul școlar trebuie să definească un cadru coerent și flexibil, în care cooperarea și competiția, gândirea independentă, opinia liber exprimată și argumentată, atitudinile sociale pozitive să fie elemente ce definesc personalitatea umană. Reforma sistemului de învățământ din România a generat și la nivelul disciplinei Educație Fizică și Sport, ca și la celelalte obiecte, mutații importante în plan conceptual, metodologic și organizatoric. Structurarea
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3015]
-
termen lung, la fel și celelalte gesturi publice ale tot mai numeroșilor junimiști. Oricum, Alexandrescu sugerează o premeditare "la vârf", orchestrată de cei cunoscui astăzi ca fiind fondatorii "Junimii", căci "sistemul, odată creat, funcționează singur, creatorii săi devenind inutili". Schimbul argumentat mai sus de Alexandrescu are, în opinia acestuia, influențe covârșitoare în tranșarea vieții politice pe anumite direcții și nu pe altele. Condiții ale succesului Cum a fost posibil succesul prelecțiunilor, ce anume a cucerit în tot acest început de drum
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
CIMPOI Prelecțiunea "Ion Creangă: dialecticile memoriei și amintirii" 28 februarie 2007 "Ion Creangă este un post-modern" Președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române, subtil critic și istoric literar, adept al unui naționalism calm, decent și bine argumentat, Mihai Cimpoi s-a impus în ultimele decenii ca un punct de reper pe complicata hartă a relațiilor dintre spațiile separate de Prut. E un obișnuit al culturii ieșene, fiind o metaforă "în carne și oase" a unui fond sufletesc
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
decât cele reale? În cadrul aceluiași interviu, Lelia Munteanu sugerează alternativa demisiei ca fiind una ce ar fi făcut ca frământările interioare ale Patriarhului să nu mai existe. Însă și în cazul acestui răspuns Preafericitul Teeoctist oferă un răspuns extrem de bine argumentat, făcând apel la discursul religios de profunzime spirituală: "Cu această întrebare ați întrat în forul meu lăuntric spiritual, care pentru un om al Bisericii, ce și-a închinat viața slujirii ei, înseamnă o mare responsabilitate în fața lui Dumnezeu. În tradiția
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]