1,340 matches
-
cu patru membri [P1], urmată de un enunț [e5-P2] nonperiodic în sine, dar cuprins într-o perioadă concesivă care face din cele două fraze tipografice [P1 + P2] și din cele cinci enunțuri, membrii unei unități de sens de aceeași orientare argumentativă ca și subtitlul T63a. Pentru a utiliza metoda decupajului perioadelor la scara unui text2, să revenim încă o dată la exemplul din La Bruyère, deja studiat. 1.2. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> [A] Vezi anumite animale sălbatice, masculi
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
subiectului EI, care confirmă ceea ce am spus despre rolul structurant al elipsei (cap. 4§ 4.1). Același verb la prezent îi permite lui ȘI ASTFEL să-l așeze pe D2 la același nivel cu D1 și de a sublinia legătura argumentativă accentuată de enumerația triplei osteneli: [Perioada D] D1. ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala D1.1. de a semăna, D1.2. de a ara D1.3. ȘI de a recolta ca să trăiască, D2. ȘI merită ASTFEL să nu
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de sens este completă. În schimb, punctuațiile intermediare semnalează că sensul, parțial complet, nu este încă încheiat. Funcția instrucțională a punctuației este deci să împiedice închiderea primelor trei segmente și să le lase în așteptarea ultimului, care joacă un rol argumentativ decisiv. Referințe și lecturi recomandate - Jean-Michel ADAM: Éléments de linguistique textuelle, Bruxelles-Liège, Mardaga, 1990:7 3-83. - Jean-Michel ADAM: Langue et littérature, Paris, Hachette, 1991: 143-190. - Abbé Charles BATTEUX: Principes de littérature, tome 6, Paris, Bellavoine, 1824. - Alain BERRENDONNER: "Les deux
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
descriptiv obiectiv și independent de o atitudine subiectivă: "Nu există reprezentare gîndită fără un subiect gînditor, și orice subiect gînditor se gîndește la ceva" (Bally 1965: 38). Din caracterul indisociabil al unui conținut descriptiv și al poziției enunțiative care orientează argumentativ orice enunț, decurge faptul că o procedură descriptivă este inseparabilă de exprimarea unui punct de vedere, de o țintă a discursului. La nivelul compoziției textuale, oricare ar fi obiectul discursului și întinderea descrierii, aplicarea unui repertoriu de operațiuni de bază
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Seattle-London, University of Washington Press, 1967. - Paul LARIVAILLE: "L'analyse (morpho)logique du récit", Poétique 19, Paris, Seuil, 1974:368-388. - Tzvetan TODOROV: Qu'est-ce que le structuralisme, 2. Poétique, Paris, Seuil, coll. Points, nr. 45, 1968: 77-85. 4. Structura secvenței argumentative 4.1. De la perioadă la secvență Trecem de la o simplă perioadă argumentativă (suită de propoziții legate prin conectori argumentativi) la o secvență argumentativă atunci cînd ne apropiem de un mod de compoziție descris astfel de O. Ducrot: Un mare număr
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
du récit", Poétique 19, Paris, Seuil, 1974:368-388. - Tzvetan TODOROV: Qu'est-ce que le structuralisme, 2. Poétique, Paris, Seuil, coll. Points, nr. 45, 1968: 77-85. 4. Structura secvenței argumentative 4.1. De la perioadă la secvență Trecem de la o simplă perioadă argumentativă (suită de propoziții legate prin conectori argumentativi) la o secvență argumentativă atunci cînd ne apropiem de un mod de compoziție descris astfel de O. Ducrot: Un mare număr de texte literare, mai ales din secolele XVII și XVIII, se prezintă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
est-ce que le structuralisme, 2. Poétique, Paris, Seuil, coll. Points, nr. 45, 1968: 77-85. 4. Structura secvenței argumentative 4.1. De la perioadă la secvență Trecem de la o simplă perioadă argumentativă (suită de propoziții legate prin conectori argumentativi) la o secvență argumentativă atunci cînd ne apropiem de un mod de compoziție descris astfel de O. Ducrot: Un mare număr de texte literare, mai ales din secolele XVII și XVIII, se prezintă ca niște raționamente. Obiectul lor este fie să demonstreze, fie să
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
putea admite aceste premise fără a admite cutare sau cutare concluzie concluzia fiind sau teza de demonstrat, sau negarea tezei adversarilor, sau încă negarea unor argumente ale adversarilor. Și, ca să treacă de la premise la concluzii, se folosesc de diverse demersuri argumentative despre care ele cred că nici un om cu judecată nu poate refuza să le îndeplinească. (Ducrot 1980: 81 și 1973: 192.) Deși se sprijină pe forme literare ale discursului, definiția are meritul că pune în evidență două mișcări: demonstrarea-justificarea unei
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ambele cazuri, mișcarea este aceeași din moment ce este vorba de a porni de la niște premise (date, Fapte) pe care nu le-am putea admite fără a admite și cutare sau cutare concluzie-aserțiune (C). Între cele două, trecerea este asigurată de "demersuri argumentative" care iau forma unor înlănțuiri de argumente-dovezi corespunzătoare fie suporturilor unei legi de tranziție, fie unor micro-lanțuri de argumente sau unor mișcări argumentative încastrate. Pornind de la modelul lui S. E. Toulmin (1958) pe care T. A. Van Dijk (1980: 119) a
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fără a admite și cutare sau cutare concluzie-aserțiune (C). Între cele două, trecerea este asigurată de "demersuri argumentative" care iau forma unor înlănțuiri de argumente-dovezi corespunzătoare fie suporturilor unei legi de tranziție, fie unor micro-lanțuri de argumente sau unor mișcări argumentative încastrate. Pornind de la modelul lui S. E. Toulmin (1958) pe care T. A. Van Dijk (1980: 119) a fost primul care l-a integrat în modelul său de suprastructură a textului argumentativ, putem propune o schemă simplificată de bază: Schema 19
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tranziție, fie unor micro-lanțuri de argumente sau unor mișcări argumentative încastrate. Pornind de la modelul lui S. E. Toulmin (1958) pe care T. A. Van Dijk (1980: 119) a fost primul care l-a integrat în modelul său de suprastructură a textului argumentativ, putem propune o schemă simplificată de bază: Schema 19 Această schemă trebuie completată în lumina unui principiu dialogic care ne permite să ținem cont de posibile restricții: Un discurs argumentativ [...] se situează întotdeauna în raport cu un contra-discurs efectiv sau virtual. Argumentația
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
l-a integrat în modelul său de suprastructură a textului argumentativ, putem propune o schemă simplificată de bază: Schema 19 Această schemă trebuie completată în lumina unui principiu dialogic care ne permite să ținem cont de posibile restricții: Un discurs argumentativ [...] se situează întotdeauna în raport cu un contra-discurs efectiv sau virtual. Argumentația este astfel inseparabilă de polemică. A apăra o teză sau o concluzie se reduce întotdeauna la a apăra împotriva altor teze sau concluzii, tot așa cum a intra într-o polemică
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de a fi supusă refutației este, după părerea mea, una dintre caracteristicile sale fundamentale și o distinge net de demonstrație sau deducție, care, în interiorul unui sistem dat, se prezintă ca irefutabile. (Moeschler 1985: 47) Am propus să se dea secvenței argumentative prototipice complete o formă care lasă loc contra-argumentației: Schema 20 Această schemă nu are o ordine liniară obligatorie: (noua) teză (P. arg 3) poate fi formulată încă de la început și reluată sau nu de o concluzie care o întărește la
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
anterioară (P. arg 0) și consolidarea (P. arg 2) pot fi subînțelese. Această schemă comportă de fapt două nivele: - Justificativ (P. arg 1 + P. arg 2 + P. arg 3): la acest nivel, luarea în considerație a interlocutorului este slabă. Strategia argumentativă este dominată de aportul de cunoștințe. - Dialogic sau contra-argumentativ (P. arg 0 și P. arg 4): la acest nivel, argumentația este negociată cu un contra-argumentator (auditor) real sau potențial. Strategia argumentativă vizează o transformare a cunoștințelor. 4.2. Lectura unui
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nivel, luarea în considerație a interlocutorului este slabă. Strategia argumentativă este dominată de aportul de cunoștințe. - Dialogic sau contra-argumentativ (P. arg 0 și P. arg 4): la acest nivel, argumentația este negociată cu un contra-argumentator (auditor) real sau potențial. Strategia argumentativă vizează o transformare a cunoștințelor. 4.2. Lectura unui peritext argumentativ jurnalistic (2) Fragmentul peritextual complet al legendei unei fotografii din presă pe care l-am studiat la sfîrșitul lui § 5, cap. 4, este un bun exemplu de organizare periodică
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dominată de aportul de cunoștințe. - Dialogic sau contra-argumentativ (P. arg 0 și P. arg 4): la acest nivel, argumentația este negociată cu un contra-argumentator (auditor) real sau potențial. Strategia argumentativă vizează o transformare a cunoștințelor. 4.2. Lectura unui peritext argumentativ jurnalistic (2) Fragmentul peritextual complet al legendei unei fotografii din presă pe care l-am studiat la sfîrșitul lui § 5, cap. 4, este un bun exemplu de organizare periodică legată, atît de elaborată, încît se apropie mult de o secvență
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
jurnalistic (2) Fragmentul peritextual complet al legendei unei fotografii din presă pe care l-am studiat la sfîrșitul lui § 5, cap. 4, este un bun exemplu de organizare periodică legată, atît de elaborată, încît se apropie mult de o secvență argumentativă elementară: T62 [e1] Dominique Perret, schior extrem: "[e2] [neg.C] Noi NU sîntem niște kamikaze sinucigași: [e3] [F1] DESIGUR, ne asumăm riscuri, [e4] [F2] DAR ele sînt calculate". Dacă aplicăm T62 la schema 19, vedem că P. arg 4 este
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
e2] [neg.C] Noi NU sîntem niște kamikaze sinucigași: [e3] [F1] DESIGUR, ne asumăm riscuri, [e4] [F2] DAR ele sînt calculate". Dacă aplicăm T62 la schema 19, vedem că P. arg 4 este locul de inserție a unei noi mișcări argumentative (consolidată cu principiile Pp1 și Pp2 și sprijin pe bazele B1 și B2): Schema 21 Aserțiunea dintre ghilimele, cum s-a văzut, este o întreprindere de reluare, de către locutor, a definiției implicite a lui "noi" ca "sportivi de extrem" care
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
asuma riscuri înseamnă a-ți risca viața [B1], iar a-ți risca viața voluntar este un comportament sinucigaș comparabil cu cel al japonezilor din cel de al doilea război mondial [Pp1]. În schimb, înlănțuirea se referă, prin mijlocirea unui DAR argumentativ, la restricție. Dacă a-ți asuma riscuri (F1) este un comportament sinucigaș (C), a-ți asuma riscuri calculate, ca un profesionist, corespunde unui "cu condiția să... / numai dacă..." exemplar. Faptul F2 de a calcula riscurile [e4] antrenează non-C (nu este
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
C), a-ți asuma riscuri calculate, ca un profesionist, corespunde unui "cu condiția să... / numai dacă..." exemplar. Faptul F2 de a calcula riscurile [e4] antrenează non-C (nu este un comportament sinucigaș, chiar dacă nu pot fi eliminate toate pericolele [e2]). Schema argumentativă a lui T62 poate fi explicată mai clar prin modelul de bază al secvenței argumentative. Enunțul [e2] respinge, pe baza datei [e4] pe care o enunță (P.arg 1), o teză anterioară (P.arg 0) semnalată în enunțul [e3]. Inferențele
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dacă..." exemplar. Faptul F2 de a calcula riscurile [e4] antrenează non-C (nu este un comportament sinucigaș, chiar dacă nu pot fi eliminate toate pericolele [e2]). Schema argumentativă a lui T62 poate fi explicată mai clar prin modelul de bază al secvenței argumentative. Enunțul [e2] respinge, pe baza datei [e4] pe care o enunță (P.arg 1), o teză anterioară (P.arg 0) semnalată în enunțul [e3]. Inferențele care se desprind din [e4] duc la concluzia dată încă de la început. Fie următorul embrion
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
respinge, pe baza datei [e4] pe care o enunță (P.arg 1), o teză anterioară (P.arg 0) semnalată în enunțul [e3]. Inferențele care se desprind din [e4] duc la concluzia dată încă de la început. Fie următorul embrion de secvență argumentativă: Schema 22 Așa cum se vede, macro-propoziția Parg.0 este ea însăși constituită din propoziții argumentative care alcătuiesc o perioadă pe care o putem numi inserată. În absența unei consolidări explicite a inferențelor care duc de la [e3] la concluzia neexprimată (C
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
P.arg 0) semnalată în enunțul [e3]. Inferențele care se desprind din [e4] duc la concluzia dată încă de la început. Fie următorul embrion de secvență argumentativă: Schema 22 Așa cum se vede, macro-propoziția Parg.0 este ea însăși constituită din propoziții argumentative care alcătuiesc o perioadă pe care o putem numi inserată. În absența unei consolidări explicite a inferențelor care duc de la [e3] la concluzia neexprimată (C) fapt dezvoltat, bănuim, în interviul însoțit de fotografie și legenda ei -, ne aflăm în prezența
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
este introdus printr-o marcă de descriere perceptuală (vezi), ar fi inutil să descriem tehnic suita primelor trei segmente ca pe o mare secvență descriptivă. De fapt, este vorba de o suită de trei perioade descriptive urmate de o perioadă argumentativă care se compune dintr-o concluzie [D2], introdusă prin ȘI ASTFEL (și merită astfel să nu le lipsească pîinea pe care au semănat-o) și printr-un argument [D1] (îi scutesc pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
merită astfel să nu le lipsească pîinea pe care au semănat-o) și printr-un argument [D1] (îi scutesc pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și recolta ca să trăiască). Segmentul periodic D formează o secvență argumentativă cuprinzătoare care îi încredințează segmentului [A] (vezi niște animale sălbatice [...] cu o dîrzenie nebiruită) rolul de enunț al unei teze anterioare (care afirmă animalitatea țăranilor), iar celorlalte două perioade un rol de consolidare a trecerii de la argumentul [D1] la concluzia
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]