3,560 matches
-
aia pe la matale să-ți spun ce am făcut. Bine? —Bine, taică. Te aștept. Hai, să trăiești! Și a plecat nea Ilie-Lișcă. M-a cam lăsat cu gura căscată, cu vorba lui. Era concentrată în ea o parte din înțelepciunea arhaică a poporului român, cu privire la gestionarea judicioasă a bunurilor gospodărești.... Am luat legătura cu cei trei martori și le-am luat declarații, să fiu sigur de cele întâmplate. Copiilor nu aveam ce să le fac pentru că erau minori, dar i-am
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
faze istorice în dezvoltarea Liturghiei.[13] 1. O primă etapă este cea a epocii paleo-bizantine sau pre-Constantiniană, epocă despre a cărei Liturghie nu se știu prea multe date; cele �brarea euharistică era cea a epocii primare în forma ei simplă, arhaică; nu se poate vorbi încă de riturile liturgice. 2. O a doua etapă este cea a epocii imperiale, în timpul perioadei patristice și a domniei lui Justinian (527-565) și a urmașilor săi. Este epoca de formare a fastului bizantin; se creează
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
se încăpățânează să reziste, meritându-și astfel, pe drept cuvânt, numele de pir.” Sfântul Baia, un sfânt al tuturor posibilităților Bălcăneștii sunt oameni împlinitori de dreptate, răbdători în suferință, iubitori de adevăr, dreptate și demnitate. Ei sunt păstrătorii unei lumi arhaice și patriarhale și au un acut simț al dreptății și al libertății, fiind apărători ai unor principii de viață fundamentale, bine stabilite din vremuri imemorabile. „Suntem uniți prin sânge, dar și prin credința că suntem veșnici. Călcăm fără poruncă, neabătuți
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
noastre va fi și ea discutată, vom supune la vot aprobarea fondurilor pentru proiectul Baia Balkan... Templul Sfântului Baia va fi zăvorul care închide și deschide cutia Pandorei balcanice. A venit vremea ca lumea să audă de noi.” O lume arhaică Roman de o reală valoare literară, „Baia Balkan” evocă o lume arhaică, în care întâmplări de demult își fac locul în prezent. Eroii sunt dominați de un profund sentiment patriotic și au vocația lucrului bine împlinit. Ei se conduc după
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
pentru proiectul Baia Balkan... Templul Sfântului Baia va fi zăvorul care închide și deschide cutia Pandorei balcanice. A venit vremea ca lumea să audă de noi.” O lume arhaică Roman de o reală valoare literară, „Baia Balkan” evocă o lume arhaică, în care întâmplări de demult își fac locul în prezent. Eroii sunt dominați de un profund sentiment patriotic și au vocația lucrului bine împlinit. Ei se conduc după rânduieli nescrise, după legi și credințe strămoșești și își duc traiul într-
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
opere ale sale din acea perioadă sunt: “ Cumințenia pământului”, o prima versiune a lucrării “Sărutul” (1907), “Somnul” (1908), “Muză adormita” (1909-1910), “Pasărea măiastra” (1910), “Prometeu” (1911), “Domnișoara Pogany” (serie 1912-1933), “Primul pas” (1913) lucrări ce marchează aplecarea spre valorile artelor arhaice. Brâncuși era o persoană sociabila și complexă pe care nu multe persoane au reușit să-l înțeleagă. Jovial și bonom, purta barbă iar în ultima parte a vieții haine țărănești. Era interesat de aproape orice subiect începând cu muzica (avea
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
durere, celulă după celulă, cum îi atinge și măduva din șira spinării, dar... osul vertebrei este încă puternic, tare și nu se rupe, nu se frânge de bunăvoie.» Acvila sau pajura reprezintă în simbol, un spirit protector al lumii, începutul, arhaicul, primordialitatea. “Lumea din care plecase” Dacia are parte de un “dincolo” și un “dincoace”. Ea se crede “detașată de lumea din care plecase. Dincolo, în lumea din care ea evadase sau din care fusese ,,extrasă”, era încă zi plină, era
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
civilizată, în care rămâne Sergio, cel pe care îl iubea și pe care “îl așteptase să urce pe munte, să o caute și s-o găsească.” Fosta Divă ajunge pe Munte și pătrunde într-o altă lume, o lume veche, arhaică, cu rosturi din veșnicie. Aici o găsește Mutu, om ce trăiește “în cealaltă parte a Piscului”, care vânează împreună cu lupii. El o duce în casa lui Barbă, bărbat “voinic ca un taur, dar blând din fire ca mielul și frumos
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
din fire ca mielul și frumos ca un zeu pregătit de ursitoare să înfrunte pentru alții primejdiile”, ce își câștigă traiul din “negoț cu miere și păstrăvi”. “Un altDumnezeu” Dacia, femeia cu nume simbolic, trăiește un vis, într-o lume arhaică, a cutumelor, în care oamenii se închină „bătrânului Zeu”, nefiind încă pregătiți să accepte “rosturile și legile primite de la un alt Dumnezeu, unul care Se născuse din femeie pentru ca mai apoi să se lase prins, crucificat, cum le povestea preotul
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
Maxy sau Samuel Mutzner. Ei au creat astfel premisele apariției artei contemporane românești, o artă cu o dinamică evolutivă extrem de accentuată, dar și cu specificități legate de arta tradițională populară, de redescoperire și reinterpretarea unor semne și simboluri ale artei arhaice românești. Modernismul și postmodernismul de la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea, mișcări artistice fără o coerență aparte, ele fiind rezultatul accentuării unui mesaj artistic unic, specific fiecărui creator în parte. De aici necesitatea promovării fiecărui
ARTA ROMÂNEASCĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367202_a_368531]
-
cântare/ s-aducem pacea sfântă pe pământ/ cântând din harfa ta nemuritoare/ să dezrobim popoarele prin cânt.” („Harfa lui David”) Asemenea lui Blaga, Petru Lascău este în același timp un autor modern, dar capabil de a păstra legătura cu fondul arhaic, ancestral. Aspirația sa spre absolut, reflexivitatea, condiția de exilat sunt admirabil exprimate în aceeași „Așteptare”: „Pe pe peronul veșnic pustiu/ Sub ceasul/ Cu arătătoarele rupte/ Mă aștept pe mine/ Singur și tăcut/ Privind la crizantema/ De plastic, ofilită/ Ce mi-
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
ne-a redat o ,,lume”. Acești făuritori, meșterii populari, au știut cu măiestrie să îmbine semnul și culoarea, din dorința de frumos. Arta populară a însemnat pentru artiști din secolul XIX și XX o sursă de inspirație, păstrătoare a semnului arhaic. Ei descoperă un alt tip de interpretare și de organizare a spațiului, un raport de plin - gol și o raționalizare a lui. Ion ȚUCULESCU, artist craiovean ce a văzut lumina zilei pe 19 mai 1910 a redat natura românească, spațiul
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
raport de plin - gol și o raționalizare a lui. Ion ȚUCULESCU, artist craiovean ce a văzut lumina zilei pe 19 mai 1910 a redat natura românească, spațiul acesta minunat, prin intermediul sentimentelor și trăirilor. Creația sa este o continuitate a limbajului arhaic, exprimat prin intermediul expresionismului. S-a inspirat din semnele decorative țesute, cusute, incizate sau excizate de țăranul român și le-a inclus în propriile sale creații, organizându-le spațial, încercând astfel să-și construiască un alt mod de comunicare. Lucrările sunt
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
Unii mai cumpărau brazi și-i ascundeau sau îi puneau în balcon și îi ornau de Revelion, ca să știe toți vecinii că nu au sărbătorit Crăciunul. Ce meschinărie!” De o mare putere spirituală, ce revelează superioritatea Laurei și a mediului arhaic din care provine, sunt descrierile pregătirilor ce se realizau pentru întâmpinarea Paștelui. „Datinile acolo erau respectate cu sfințenie. Noaptea Învierii era cea mai sfântă și minunată noapte a anului. Acum, în vremurile noastre, nimeni nu mai vorbea de venirea acestei
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
pragurile lumii unu-ntr-altul, În ei se scurge, din eter, înaltul Sfânt legământ ce rostul le arată. Își schimbă-n picuri, ceara, efemerul, Penumbrele-n iatac sporesc misterul.” (din lumânări...) „Ce taină mă îmbie-acolo unde Lumina se conjugă cu fiorii, Arhaic prag pe care să-l inunde Vibrația măiastră a viorii? Noi contopim milenii în secunde...” (ce taină mă îmbie?) Să fac o pauză lungă, ceva îmi șoptește din mine. Să mă depărtez, să nu stric armonia versului, aud altă șoaptă
CUVINTE AŞTERNUTE CUVINTELOR, PAUZE, CONVERTIRE-N SONATĂ de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368557_a_369886]
-
de alte fonduri care poartă numele diverșilor donatori. Statuile grecești, în special, reprezintă imaginea omului ideal : frumos, virtuos, curajos și îndemânatec. Ca să înțelegem reprezentările acestor minunate sculpturi, ne amintim de istoria artei grecești, de cele patru perioade : cea homerică, cea arhaică, cea clasică și cea elenistică. Statuile din perioada homerică erau pictate și decorate cu motive geometrice ; în perioada arhaică erau reprezentate chipuri de zei lucrate din lemn și imagini fantastice de centauri, sfincși, gorgone. Totuși în această perioadă s-au
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
și îndemânatec. Ca să înțelegem reprezentările acestor minunate sculpturi, ne amintim de istoria artei grecești, de cele patru perioade : cea homerică, cea arhaică, cea clasică și cea elenistică. Statuile din perioada homerică erau pictate și decorate cu motive geometrice ; în perioada arhaică erau reprezentate chipuri de zei lucrate din lemn și imagini fantastice de centauri, sfincși, gorgone. Totuși în această perioadă s-au creat imagini de zei și de eroi din mitologie, după chipul oamenilor reali; în perioada clasică s-au creat
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
Franței, imaginând-o pe Paolina Borghese în Venus, întinsă grațios pe perne. Pășim sfios printre alte sculpturi romane, vase din argint și ceramică, bijuterii, giuvaieruri, bronzuri. Admirăm ceștile din argint cu decorațiuni în relief și vasele din ceramică - artă greacă arhaică (Terracotta neck-amphora) aparținând „stilului liber” adoptat de antici în care personajele nu mai sunt situate pe aceeași linie, ci pe mai multe planuri, ceea ce le dădea posibilitatea realizării unor teme cu sentimente profund omenești. Amforele erau vase cu două mânere
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
devine fior / o scrie, / o cântă, / o poartă / ca pe propria-i soartă. Atenție dar, / clipa nu este har, / ci e drum / sau hotar! Să vorbesc cu mine, e ca un tratament. O fi un semn al epocii moderne? „Omul arhaic vorbea cu cosmosul, omul medieval vorbea cu Dumnezeu, omul modern cu el însuși”, spunea Heineman, și se confirmă. Te las să răspunzi singur cititorule pentru că eu știu: îmi place să vorbesc cu mine însămi...și am încept să scriu. S-
LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349491_a_350820]
-
ai un temei să afirmi că e bună. Sunt aproape sigură că o voi tipări...”. „Sper din tot sufletul să fie așa. Cât despre perechile de îndrăgostiți, veșnice ca și operele scriitorilor, probabil că vor regăsi ceva din farmecul pierdut, arhaic, dar irezistibil al chemării lui Erik, celebra Fantomă de la Operă...”. Ne-am despărțit în termeni cordiali. * ...Continuu să exist, singur, rătăcit, mutilat. Fiindcă gestul meu a fost unul ireversibil. Nu mai pot fi un individ normal. Nu mă pot privi
GUSTUL ÎNVENINAT AL INVIDIEI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350232_a_351561]
-
Dacă știu... firește că știu... Tu ești regina... Iar ultimul dans se va repeta la infinit", i-am răspuns, privind-o în ochi. "La infinit... la infinit", mă îngână, apoi silueta ei se volatiliză, încet. Singur în cameră, privind orologiul arhaic, cu zgomot de epocă, covorul persan, dormitorul alb, curat... "Unde ești? Ce s-a întâmplat? Vino...", am șoptit, dezorientat. Peste câteva minute, strania aristocrată negresă și-a făcut apariția. "Ți-am spus că nu știi cine sunt... Sărmanul meu artist
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
abia vedeai ca să coși sau să repari rufăria - în nopțile cu crivăț lunar cu basme cu fiare dezlănțuite ce-ar fi cârmuit demult pe moșie planuri și himere de călătorii prin locuri lacustre... distante... himere ofilite bătrânul curăța cartofi pisicile arhaice torceau firul vieții bătrâna și mai bătrână încerca să zărească pisicile copile care împleteau urmăriri cu vânători de fantasme ochii bătrânei încercau să prindă înțeles din epistolele ce soseau o dată la săptămână din ținuturi năucitoare unde emigranții nu-s bine
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
cu originalitate și cutezanță, de pictorul român Romeo Niram. Iată-i și pe cei doi vizionari, Brâncuși si Einstein, pictați „în oglindă”, în acel „plasmatic” tablou, intitulat la fel, Începutul Lumii, într-un câmp energetic radiant, „mărginit” doar de geometria arhaică a scoarțelor oltenești: două portrete hologramate, brâncușiana sculptură a Începutului și formula Universului, dublu înscrisă pe soclu. Niram ne conduce astfel într-o sală nepereche dintr-un futurist Muzeu al Geniului Uman. Gratuitate sau clarviziune? Într-o însemnare recent publicată
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
index.php?option=com content&view=article&id=145:baba-dochia-si-martisorul&catid=49:etnografie&Itemid=65 Cu prilejul Mărțișorului Românesc AFR urează tututor numai bine, fericire, înțelegere și prosperitate în relațiile de familie și de cuplu! Marcel LUTIC MĂRȚIȘORUL. MĂRTURII ȘI SENSURI ARHAICE. Obiceiul Mărțișorului intermediază, prin mijloace rituale, trecerea de la iarnă spre (prima)vară. El constă din câteva componente relaționate între ele, fiecare având funcții concrete ce conlucrau armonios pentru a se atinge condiția rituala necesară trecerii unui important și dificil prag
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
2009/03/03/festivalul-martisorului-editia-v-iasi-in-imagini/), fapt care a generat o afluența de vizitatori și cumpărători, în special din rândul tinerilor. La ultimele ediții, alături de Târgul de mărtișoare se organizează și alte activități menite să pună în evidență mai bine valențele mărțișorului arhaic. În acest sens, amintim: colocviul pe tema cunoașterii mărțișorului, recitalul pus sub genericul „Mărțișorul în poezia românească”, spectacolele de muzică și dansuri populare susținute de elevi de la școli, licee și colegii ieșene, atelierele de pedagogie muzeala aplicată ș.a. Etnograf Marcel
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]