12,570 matches
-
începând cu secolul al VII-lea, poate părea un lucru îndepărtat de spațiul geografic tradițional creștin. Ce au însemnat arabii în istoria umanității, se cunoaște foarte bine, au realizat lucruri remarcabile în domenii dintre cele mai diverse, plecând de la descoperirile arheologice și continuând cu înfăptuiri deosebite în matematică, medicină, filosofie, literatură, arte, etc. Din păcate creștinii din Occident sau chiar cei din Europa de Est și Rusia uită uneori că religia creștină s-a născut în Orient, iar când vorbesc despre Orientul Apropiat
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
începând cu secolul al VII-lea, poate părea un lucru îndepărtat de spațiul geografic tradițional creștin. Ce au însemnat arabii în istoria umanității, se cunoaște foarte bine, au realizat lucruri remarcabile în domenii dintre cele mai diverse, plecând de la descoperirile arheologice și continuând cu înfăptuiri deosebite în matematică, medicină, filosofie, literatură, arte, etc. Din păcate creștinii din Occident sau chiar cei din Europa de Est și Rusia uită uneori că religia creștină s-a născut în Orient, iar când vorbesc despre Orientul Apropiat
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
numai specialiștilor în Istoria, Cultura, Economia locală rurală și națională, ci publicului larg. Rețin atenția cititorului capitole cum sunt: I. Istoria acestor locuri (Plimbare de-a lungul istoriei comunei); II. Situl eneolitic de la Suceveni; III. Ocupațiile comunităților neo-eneolitice; IV. Descoperiri arheologice privind vânătoarea, pescuitul și culesul din natură, practicate de comunitățile eneolitice din sudul Moldovei; V. Școala generală din Suceveni. Directorii, în decursul istoriei; VI. Biblioteca comunei; VII. Primăria comunei; IX. Personalități născute în comuna Suceveni; X. Graiul cifrelor privind dimensiunile
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI DE POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Monografia_comunei_suceveni_de_pompiliu_comsa_1372089277.html [Corola-blog/BlogPost/364016_a_365345]
-
din Asia Centrală, contemporanii au numit regiunea de stepă din sudul Basarabiei - „Pusta Getică”, după numele locuitorilor autohtoni. Aceste condiții vitrege favorizau invadatorii nomazi obișnuiți cu lipsa de apă și un tain cît se poate de auster. Tradiția istorică și datele arheologice confirmă faptul că Pusta Getică a făcut parte din statul dac al lui Burebista care și-a extins hotarele pînă la Bugul de Sud în cursul său de mijloc și de jos. Vechile polisuri eline erau prea fărîmițate din punct
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
este menită nu doar să trezească recunoștința față de faptele înaintașilor, ci să stea ca exemplu și îndemn pentru generațiile viitoare. Este rezultatul unor cercetări științifice îndelungate și anevoioase pentru a culege informații din diverse surse, începând cu cele privind vestigiile arheologice, până la evenimentele contemporane și ultra-contemporane, acestea din urmă primite și pe cale orală de către autoare de la oamenii mai în vârstă ai satului. De la cultura materială, până la cea spirituală sau imaterială, până la tradiții și ocupații supuse impactului modernității. Față de alte monografii care
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA by http://uzp.org.ro/o-carte-de-suflet-pentru-martirii-din-treznea/ [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
instituții publice și încheie cu potențialul turistic al localității, devenită comună martir în anul 1995. După aceste aprecieri cantitative, autoarea trece la partea a doua a lucrării intitulată „Date de identitate spirituală”. După o scurtă trecere în revistă a descoperirilor arheologice și evoluției istorice a localității, până la cel de al doilea război mondial, autoarea se oprește asupra punctului central al cărții: evenimentul tragic din 9 septembrie 1940, care este analizat sub toate aspectele, inclusiv modul cum a fost el reflectat în
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA by http://uzp.org.ro/o-carte-de-suflet-pentru-martirii-din-treznea/ [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
el a ajuns să curățe poteca spre Biserică. Toate acțiunile și demersurile sale, mai cu seamă în și din ultimii ani, cuprind subiecte și probleme de o actualitate dureroasă și, totodată, foarte prioritară, așa încât ea poate fi considerată o strădanie arheologică și istorică încercată și reușită a etnicului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată de către el în mod analitic și din mai multe puncte de vedere, insistând asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus dăinuire și eternizare ori permanentizare și
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Impresii_despre_omul_frumos_al_lui_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
străini au auzit. Ultimul bacalaureat ne-a dovedit că nici românii n-au prea auzit de ei. Ca să termin cu obiectivele turistice, aș aminti un pic și de muzee. Spre deosebire de Luvru, care conține la grămadă picturi, statui antice și relicve arheologice, în Londra există două muzee distincte. National Gallery, foarte bine organizat, conține exclusiv picturi. Am mers prin el pe sărite, ca o lăcustă, eu având în mână cartea care prezenta operele, iar Leni, harta muzeului. Dacă le iei la rând
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1402820305.html [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
sărite, ca o lăcustă, eu având în mână cartea care prezenta operele, iar Leni, harta muzeului. Dacă le iei la rând, nu-ți ajung două zile, ori noi n-aveam planificate decât două ore. În British Museum găsești adunate comori arheologice din toate țările lumii. O bună parte din ele au fost furate la propriu, drept care și astăzi Egiptul și Grecia își revendică elemente de patrimoniu inestimabile, cam așa cum tânjim noi după Cloșca cu pui. Ce e meritoriu la englezi este
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1402820305.html [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
populară , Editura Enciclopedica, București, 1997, p.21: Olăria este dezvoltată de multă vreme în zona Argeș, cea de la Curtea de Argeș fiind de tradiție medievală. În acest centru se lucrau în trecut plăci de sobă smălțuiote, așa cum s-au descoperit în săpăturile arheologice, dovedind transmiterea unor modele de factură bizantina. O categorie de vase lucrate aici este cea a chiupurilor de mare capacitate, smăltuite în verde și decorate cu aplicații în relief. S-a lucrat în trecut olărie și la Pitești(ibid) 9
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
Dr. C.I.Istrati în Severinul de ieri și de azi . în Oltenia , studii, documente, culegeri, seria a III a an VII, 2003, nr.1-2, p. 163.; idem cap.Muzeul Național Dr. C.I.Istrati din Tr Severin (1924-1949), în vol. Vestigiile arheologice și Tradiții culturale, EdituraAutograf, MJM, Craiova, 2009, p. 33-47 23. Titu Dinuț, op.cit p. 260-264 ; Ion Părtenie, op.cit p. 37. 24. Corneliu Ioan Bucur, Tezaure Umane Vii, Editura Astra Museum, Sibiu, 2006, p.1-2 25.Tudor Octavian, Pictori
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
mereu în minte cotlete de cuvinte încrucișate cu alt cuvânt găsit în bătălii gura mea de nu s ar bate cu bătăi în ușă de ar ști din ce i făcut cuvîntul de ar înghiți trecutul în sughițuri de amintiri arheologic ar fi descoperirea epocală găsită într o oală cu arginți și dinții mei mai fericiți decât la naștere s ar potrivi vremelnic cu o statuie a tăcerii și aș putea privi minunea aceea a neîmpotrivirii cu un surâs de pană
GURA MEA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1471871487.html [Corola-blog/BlogPost/380028_a_381357]
-
în istorie. Suita hărților se încheie cu cea a Țărilor Române, din 7 mai 1918. Un studiu profund aparține prof. dr. Maria Luminița Rolle, de la Universitatea din Edinburgh despre „Cine scrie istoria românilor”. Autoarea se întreabă: De ce nouă milenii atestate arheologic, de civilizație neîntreruptă pe teritoriul României, sunt ignorate nu numai în Europa de Vest, dar și în România? Cu ce se ocupă istoricii români și reprezentanții României peste hotare? Cine promovează cultura milenară a României? Întrebări arzătoare, din păcate strivite de ruinele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ochiul-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/92673_a_93965]
-
județului Alba, orașul Alba Iulia fiind la distanță rutieră de Câmpeni de numai 80 km. Pământul acestei părți de țară este traversat de numeroase cursuri de apă, binecuvântat cu pământ fertil, relief variat și păduri întinse. Cele mai vechi vestigii arheologice din acest teritoriu datează din Paleolitic. Înainte de cucerirea romană, în apropierea actualului oraș, exista localitatea dacică Apoulon. După cucerirea Daciei de către Traian, la începutul secolului al doilea d. H., o parte din Dacia a fost transformată în provincie a Imperiului
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1481220799.html [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
denumire cu numele împăratului roman Septimus Severus, în timp ce alții consideră că denumirea trebuie pusă în legătură cu numele unui maestru al Ordinului Ioaniților care ar fi construit cetatea. Noi credem că ceea ce a fost hotărâtor în atribuirea numelui cetății sunt importantele vestigii arheologice ale romanității, castrul, ruinele podului lui Traian ș.a. care atuncik, ca și acum, impresionau pe contemporani. Este foarte probabil ca localnicii să le fi păstrat în conștiință ca „ruinele lui Sever împărat” și astfel să se fi transmis denumirea și
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
2,70 și largă (spre cetate) de 1,50 m fiind apărată de turnul ce flanca zidul incintei interioare. Construcția era temeinică, cu zidurile groase la bază de 4 m și înalte de 8 m, masivă, chiar impunătoare 22. Cercetările arheologice efectuate în perioada 1936-1939 de Alexandru Bărcăcilă precum și cele de după 1965 au scos la iveală majoritatea zidurilor și turnurilor cetății, porțile, bastionul semicircular din interior, platforma dinspre Dunăre, folosită probabil pentru artilerie (după cum o dovedesc numeroasele proiectile de piatră și
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
laterale în grosimea peretelui de est. La construcția aceasta au fost folosite cărămizi de factură romană și blocuri de piatră care mai păstrează scobiturile de tiranți și grippe similare cu cele de la blocurile de la picioarele podului lui Traian 23. Cercetările arheologice au relevat, de asemenea, modificări constructive operate de-a lungul timpului la cetate și capelă, precum cele din timpul guvernării lui Pippo-Spanio și Ioan de Hunedoara, dar și ale ultimei refaceri de după 1505. S-au descoperit dovezi care atestă că
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
Bărcăcilă, Cetatea Severinului. Raport sumar cu rezultatul săpăturilor din 1938-19349, în “Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (B.C.M.I.), an XXXII, fascic. 94, p. 150-155; M. Davidescu, op. cit., p. 11-12. 24M. Davidescu, op. cit., p. 11-12. 25Al. Bărcăcilă, Cetatea Severinului, raport sumar de cercetări arheologice, p. 4-5. 26Al. Bărcăcilă, Turnu Severin. Trei veacuri de viață medievală, în A.O., XII, 1933, nr. 65-66, p. 24. 27Ibidem, p. 24-25. 28D.I.R., C. Transilvania, veac XIII, vol. II, p. 64-134; Istoria militară a poporului roman, I, p.
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
valoroase piese ale muzeului din Piatra-Neamț se numără Tezaurul de la Brad, un complex ce cuprinde în jur de 500 de piese. Arealul de descoperire a artefactele expuse s-a făcut în general în județul Neamț, dar sunt și excepții, stațiuni arheologice de referință din arealul cucutenian ar fi: Izvoare, Traian, Bodesti, Târpesti, Ghelaiesti (în județul Neamț), Brad, Poduri, Târgu-Ocna, Mărgineni (județul Bacău), Isaiia, Târgu-Frumos, Scânteia (județul Iași), Trusesti (județul Botoșani), Dumesti (județul Vaslui), Mihoveni, Draguseni (județul Suceava), Sipenit, Lipcani (Ucraina) cercetări
Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni by http://www.zilesinopti.ro/locuri/7796/muzeul-de-arta-eneolitica-cucuteni [Corola-blog/BlogPost/96616_a_97908]
-
numai după 14 ani, a fost abandonat la fel de dramatic precum a fost construit - posibil datorită dificultăților în găsirea apei. Akbar a mutat capitala la Lahore și astfel Fatehpur Sikri a fost părăsit și așa aramas până azi. Numai datorită Institutului Arheologic indian el a fost perfect restaurat constituind un exemplu de oraș din timpul măreției și splendorii epocii Mugale. Stând aici, Akbar a studiat mult timp religiile, altele decât islamul. Din discuțiile purtate cu hindu, jaini, parși și recent sosiții iezuiți
TAJ MAHAL PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441863777.html [Corola-blog/BlogPost/343982_a_345311]
-
Minunilor? Țara în care sunt câteva obiective culturale sau naturale aflate pe lista patrimoniului mondial UNESCO: Ruinele orașului Petra - Petra nabateenilor de odinioară, incredibilul oraș de poveste, redăruit lumii de către exploratorul elvețian Johann Ludwig Burckhardt... Cetatea Q’useir Amra... Situl arheologic de la Um er-Rasas... Zona protejată Wadi Rum... Sau - poate că ați auzit de Salatin, profetul musulmanilor din Orientul Apropiat... Poate v-ați dori să vă înmuiați picioarele obosite de drum în apele tămăduitoare de la Marea Moartă... să traversați deșertul în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/iordania-regatul-minunilor/ [Corola-blog/BlogPost/93216_a_94508]
-
pictat manual cu imagini ale Iașului din vremurile de demult, fântânile arteziene și oglinzile de apă, pavilionul vienez pentru diferite evenimente precum concerte, lacul artificial, foișorul pentru ceremonii, teatrul de vară cu o capacitate de aproximativ 350 de persoane, vestigiile arheologice integrate și expuse în grădina și multe altele pe care le puteți descoperi la Palas Iași din luna aprilie a anului 2012. Alt aspect bun de luat în calcul este că nu va mai trebui să mergi în străinătate pentru
Palas Iasi investeste in petrecerea timpului tau liber by http://www.iasi4u.ro/2011-palas-iasi-investeste-in-petrecerea-timpului-tau-liber/ [Corola-blog/BlogPost/94549_a_95841]
-
D. lonescu, în cartea „Prin Munții Mehedințiului", Scrisul Românesc, Craiova, 1977, p. 104 2. Dumitru Bălașa, Comunicare la al IX Simpozion Mehedinți Cultură și Civilizație, Drobeta Tr Severin, 12 mai 1986, publicat în Mitropolia Olteniei. 3. V .M..Măneanu, Vestigiile Arheologice șiTradiții Culturale, Editura Autograf, MJM, Craiova, 2009, p. 53 4. Paul Petrescu Pavel Ciobanu , Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin , 1983, p. 12 5. Marcela Bratiloveanu Popilian, Plaiul Cloșani, Editura Sport Turism, București, 1990, p. 7-23 și vezi harta
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Gornenți, achiziționat Căzănești, L 722 centrul Ponoare, achiziționat Căzănești, L 631 Șișești, achiziționat Căzănești, L 719 centrul Băluța, achiziționat Broșteni, L720 centru din Vălcea [Romanii de Sus], achiziționat Căzănești, L 721 centrul Gornenți, achiziționat Căzănești.) 14. Varvara M. Măneanu, Vestigiile arheologice și tradiții culturale, p. 2002, 296, 297, 298. 15. Interpret de muzică populară zis și Albanezu Are un CD intitulat Sunt Băiat din Căzănești, după melodia cu același nume. 16. Unul din cele mai importante evenimente culturale de interes internațional
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
amintește de bradul în care părintele Gherontie Puiu a avut viziunea Maicii Domnului, la poalele Bucegilor. Biserica Eleusa, construită în secolul al VI-lea, este menționată în izvoarele istorice înainte de secolul al XIV-lea. Biserica a fost descoperită în timpul săpăturilor arheologice din 1920. Are o lungime de 28 de metri și o lățime de 18 metri, trei nave, trei abside cu un pronaos și un altar. Absida din mijloc are trei pereți exteriori și interiorul este semirotund. Fațadele navelor au câte
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]