2,000 matches
-
un articol, care să trădeze o preocupare de moment, conjuncturală, vocația întregului răzbătând din fiecare piesă aparent disparată. În mod obișnuit, premisa se confruntă dintru început cu concluzia definitivă, iar edificiul se clădește atât dinspre fundație, cât și invers. Obsesia arhitectonicii include cultul detaliului, ca urmare impresionantă, indiferent de natura lucrărilor, fiind documentarea. Metoda și rigoarea lui Z., autor de solide biobibliografii - a impus, practic, modelul acestui gen de instrumente de lucru prin Mihail Kogălniceanu, A. D. Xenopol (1973) și Vasile Pârvan
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
2006, p. 25-27). O foarte bogată și variată categorie de manifestări cultice au avut comunitățile cucuteniene dacă le raportăm la numărul mare de machete de sanctuare, măsuțe de cult (altare mobiliare), ori cuptoare miniaturale, cu simboluri sacre sau cu elemente arhitectonice reprezentând simboluri ale sacralității. Existenta bucraniilor, descoperite îndeosebi în nivele de locuire eneolitică, poate conduce din nou la Paleoliticul superior, în a cărui artă găsim destul de bogat reprezentarea bovideului, ca element uranic al virilității, în raport direct cu elementul feminin
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
îl oferă jocul, ca formă de manifestare a lui „a-fi-împreună” din punct de vedere trupesc al persoanelor. În cazul dansului este realizată identificarea totală a psihicului cu trupul. Arhitectura creează și ea un spațiu pentru desfășurarea co-prezenței noastre trupești. Spațiul arhitectonic este un spațiu existențial și de mișcare pentru ființă ca „trup”. Acest lucru este valabil atât pentru clădiri, cât și pentru topografia orașelor. Un domeniu aparte îl reprezintă sfera sexualității. În cazul acesteia identitatea psihicului cu trupul se realizează între
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Akademos”8, vechiul erou atenian. Acest loc sfânt se afla la marginea cetății, pe drumul nordic spre Dipylon, presărat pe ambele părți cu morminte și monumente comemorative. Akademia era într-o dumbravă de smochini, caiși și lauri. Era un ansamblu arhitectonic maiestuos, armonizat cu rafinament în peisajul de-a dreptul edenic 9. Platon imita edificiile sacre ale egiptenilor în relieful mirific al Helladei. În centru se afla templul care se înălța cu măreție spre cerul albastru dominând ansamblul; dinspre templu se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înrâuriri marcate: simbolismul retoric, de atmosferă provincială, cu rezonanțe din romanțele lui Ion Minulescu, cu tristețea estetizată a acestuia. E un simbolism „trădat” în poezii cu tipar popular, palide, cu lexic neutru și frazare stângace, ca în Ardealul. Într-o arhitectonică mai fermă și întrucâtva mai plină de sugestie lirică sunt versurile „constructiviste” din primul volum, Sărmanul pescar, respirând o anume vigoare a imaginilor, a gesturilor, a limbajului, amintind pe Leon Feraru, care cânta furia ciocanelor dintr-o fierărie. P.-N
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
psihanalitică. Următorul roman, Simfonia fantastică , va fi de aceea mai aproape de experiențele novatoare ale prozatorului în explorarea psihologiei umane decât de tendințele de a panorama socialul din Întunecare. De altfel, el va prelua trama psihanalitică a nuvelei Somnul, într-o arhitectonică mai complexă, intersectând și căutările gidiene, cu oarece popularitate în acel moment. Ca și protagonistul din Somnul, Grigore Stolnicu din Simfonia fantastică își suspectează soția de adulter și își centrează întreaga existență, sub asediul anarhic al subconștientului, pe depistarea dovezilor
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
scrisorile doamnei T. / amintirile lui Fred Vasilescu, scrisorile lui Ladima / comentariile, zgomotoase ale Emiliei, interioare ale lui Fred, însoțite, toate, de observații și disertații teoretice ale autorului- conferă operei un dinamism de natură centrifugă, amintind de multiplicitatea perspectivală și secvențialitatea arhitectonică din Legăturile primejdioase. Numai că, în vreme ce scrierea lui Laclos poartă pecetea unor tipare retorice recunoscute și acceptate - pe care autorul, în aparență absent, le folosește pentru a conduce din umbră acțiunea -, romanul lui P. afirmă preeminența subiectivismului ca unică modalitate
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
uneltelor, nu și o sincronizare cu spiritul vremii. Conștient de propriile limite, după 1930 M. se va întoarce la singurele sale surse lirice mai profunde, pe care încearcă să le valorizeze prin forma fixă a sonetului și printr-o anume arhitectonică a cărții Simfonia vieții. Astfel, primelor trei cicluri le vor corespunde vârstele eului, particular și totodată generic: copilăria fericită în orizont rural, tinerețea cu flacăra erosului și cu entuziasmul trăit în preajma geniului, maturitatea cu înțelepciunea câștigată. Cel de-al patrulea
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
reabilitare a iconografiei bisericești, dar mai ales a muzicii bizantine. Aceste tradiții vechi ale Bisericii Răsăritene rămân încă necunoscute, când nu sunt disprețuite, în multe din parohiile ortodoxe ale marilor orașe. Transilvania este un caz special de inaderență la tradiția arhitectonică, iconografică și muzicală bizantină. În van se aude glasul regelui David: „Cântați psalmi și bateți din timpane; cântați dulce din psaltire și din alăută!” (Psalmi 80, 2). Oamenii care, printr-un simplu accident providențial sau în urma unor persistente căutări, au
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
euharistic -, doar uzul liturgic al Scripturii legitima pasiunea bibliofilă. Inspirat de teologii alexandrini, Henri de Lubac prefera să descrie creștinismul nu ca pe o religie a Cărții, ci ca pe o religie a Cuvântului. Scolasticii au început să vorbească despre arhitectonica gândirii. Improvizația dialectică de tip socratic și retorica rafinată în protocoalele politice și ecleziastice bizantine și-au pierdut prestigiul. Începând cu secolul al XIII-lea, le-a luat locul obsesia pentru perfecțiunea geometrică a expunerii. Austeritatea argumentației de tip logic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
École des Annales n-au renunțat la idealul exhaustivității, aplicat însă nu în relație cu generalul metafizic (care pentru istorici reprezintă „vagul”), ci cu individualitățile unice și perisabile ale istoriei. Fernand Braudel (1902-1985) a inspirat această deplasare a interesului către arhitectonica subsistemelor economice și culturale care compun o civilizație, preferând oricăror aproximații ideologice decupajul infinitezimal în arii precis determinate. Astfel s-au scris nenumărate monografii despre culturi regionale, cuprinzând un bogat index al vieții private a omului european, pulsând între angoase
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ia comanda și du-te! „Despre ce-o fi vorbind și cui i-o fi vorbind așa,; tare-aș vrea să știu, își spuse în sinea lui dulgherul. Să mai rămîn oare aici?“ Ă Un domn orb, e o operă arhitectonică mediocră. Iată unul. Nu, mie îmi trebuie un felinar! „Aha, vasăzică asta vrea!“... Ă Iată două felinare, domnule căpitan, mie îmi ajunge unul singur... Ă De ce-mi scoți ochii, omule, cu lampa asta bună de prins hoții? O lumină
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de rolul unei arme de luptă a clasei muncitoare, pe care Îl au aceste poeme. O poziție asemănătoare o deține critica romanului Negura de E. Camilar din Contemporanul (Nr. 123, 124), În care cronicarul literar (Ovid S. Crohmălniceanu - n.n.) discută arhitectonica romanului, amploarea temei, construirea personajelor imputând autorului aspecte foiletoniste care «contrastează cu felul În care se prezintă În genere acțiunea», impunându-i factura mitică a prozei și trecând cu totul peste semnificația politică pe care o poartă opera În zilele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la întrebarea: Ce este luminarea? (1785), Despre sentința: Acest lucru poate fi corect în teorie, însă nu funcționează în practică (1793) sau Despre un pretins drept de a minți din iubire de oameni (1797). Dar în lucrările care stabilesc contururile arhitectonicii atât de complexe a sistemului, în Critici, în Prolegomene, în Principiile metafizice ale științei naturii, scrisul lui Kant este dominat de preocuparea de a integra fiecare concept, fiecare teză și observație, într-o țesătură tot mai complexă. O operație care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
doua ediții a CRP (1787). În schimb, căutarea răspunsului la cea de a doua întrebare a condus, odată cu trecerea timpului, al analize tot mai complexe și la concluzii tot mai controversate. În unul din capitolele părții finale a CRP, intitulat „Arhitectonica rațiunii”, Kant va caracteriza metafizica drept o expunere a cunoașterii fiolosofice - cunoașterea din concepte - în unitatea ei sistematică. Metafizica este fie metafizica folosirii speculative, fie metafizica folosirii practice a rațiunii pure. Cea dintâi, singura care ne interesează aici, este numită
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Ibidem, p. 6. 45. Ibidem, pp. 15-16. 46. G. Buchdahl, (Zum Verhältnis..., p. 142) apreciază drept plauzibilă ipoteza lui H. Cohen că tocmai un schelet conceptual ca acela care a primit o elaborare sistematică în Pmsn a constituit temelia ordinii arhitectonice a categoriilor prezentată în CRP. Într-o altă lucrare, el formulează următoarea conjectură mai generală: „Tot așa cum Kant încearcă să realizeze o coerență a principiilor fizicii cu cele ale metafizicii generale, se poate aștepta ca acordul să meargă în direcție
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
într-o lume în care gândirea autorului Criticii rațiunii pure era omniprezentă, Kant pare să fi fost socotit filosoful prin excelență, cel puțin din câteva motive: opera lui propune idei cu totul originale, dezvoltate într-un sistem cu o structură arhitectonică impunătoare, centrul filosofiei îl reprezintă analiza cunoașterii pe care o avem independent de experiență, așadar un demers de un grad înalt de abstracție și puritate, discursul filosofic se caracterizează printr-o structură argumentativă deosebit de riguroassă. A pătrunde cât de cât
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
duce deci în cele din urmă, în mod necesar, la știință; folosirea ei dogmatică, fără critică, duce, dimpotrivă, la aserțiuni neîntemeiate, cărora li se pot opune altele tot atât de puțin verosimile, prin urmare, la scepticism.”74 În sfârșit, în capitolul intitulat „Arhitectonica rațiunii pure”, numind filosofie pură „o cunoaștere din rațiune pură”, Kant scrie: Filosofia rațiunii pure este sau o propedeutică (un exercițiu preliminar) care studiază facultatea rațiunii sub raportul oricărei cunoașteri pure a priori și se numește critică, sau, în al
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
spiritului național. Eseurile sale din tinerețe, Filosofia stilului, Fețele unui veac, Fenomenul originar, Ferestre colorate, îl arată preocupat de morfologia culturii. Pe linia Frobenius, Dilthey, Spengler, B. caută înclinații care disting de-a lungul vremurilor ansamblul creațiilor spirituale (literare, artistice, arhitectonice, filosofice, religioase, științifice etc.) ale diverselor popoare, cum ar fi: tipicul, individualul, stihialul. Eseurile din tinerețe aduc o viziune inedită, la noi, asupra istoriei culturii și dovedesc o arie de cunoștințe foarte întinsă, precum și facultăți asociative legate de înzestrarea poetică
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
excepțională a arhitectului Ioanide? Recurgând la calea aleasă de marii realiști, la calea proprie literaturii, descriind trăsăturile specifice de caracter, psihologia și comportamentul unui creator de valoarea a ceea ce realizează, caracterizându-l prin relațiile cu celelalte personaje (...). Adversar al cosmopolitismului arhitectonic, Ioanide respectă specificul național și concepția lui are «rădăcini în solul natal». Concepția monumentală a cetății larg și unitar concepute în linii cutezătoare și sobre, a cetății cu monumente arhitecturale menite mulțimilor, e irealizabilă în societatea burgheză (...). Cartea e, deci
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și în condițiile instalării unor deficiențe ale membrelor inferioare. În această situație, biomecanica deplasării poate fi modificată fie segmentar, fie în totalitate, apelând la restantul funcțional muscular sau la unele mecanisme de stabilizare (Baciu et al., 1981). Modificările intervenite în arhitectonica membrului inferior determină și perturbarea mersului, amploarea acestora fiind impusă de segmentul afectat și de specificul afecțiunii. Organizarea și conducerea procesului de educare sau reeducare a autonomiei de deplasare impune ca perioada cât pacientul este supus terapiei prin mișcare să
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ce imită mersul de rață; mers plantograd, cu sprijin pe toată planta; mers spastic, cu rigiditate și mici șocuri; mers stepat, cu bătăi ritmice cu vârful picioarelor; mers talonat pe călcâie. Modificările mersului în afecțiunile membrului inferior sunt determinate de arhitectonica acestora, de amploarea perturbărilor și de specificul afecțiunii. Mersul în afecțiunile bazinului se caracterizează prin următoarele aspecte: bolnavul calcă pe vârful piciorului, cu coapsa și gamba în ușoară flexie și cu trunchiul proiectat ușor înapoi la fiecare pas. Modalitatea de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cel Mare când a dat ordin să fie înălțat. — Aleea asta ne va scoate chiar lângă incintă, îl lămurește Tiberius Nero. În timp ce vorbește, pe chip i se desenează un zâmbet fin. Altarul Păcii lui Augustus se înscrie într-un complex arhitectonic al cărui simbolism poate fi cu greu ignorat. La sud se află Marele Obelisc egiptean capturat după victoria de la Actium, care acum servește drept ac pentru cadranul solar ce poartă tot numele lui Octavianus, iar la nord îl flanchează Mausoleul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
galben-clară Către marea liniștită ce înneacă al lui dor. De-a lui maluri sunt unite câmpii verzi și țări ferice; Memfis colo-n depărtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stânca pe stâncă, o cetate de giganți - Sunt gândiri arhitectonici de-o grozavă măreție! Au zidit munte pe munte în antica lor trufie, I-a-mbrăcat cu-argint ca-n soare sa lucească într-un lanț Și să pară răsărită din visările pustiei, Din nisipuri argintoase în mișcarea vijeliei, Ca un gând
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
uitându-se În cameră. De fapt, unul dintre ei este cel mai vechi și cel mai apropiat prieten al meu din copilărie, Mark Moffet. Are una dintre cele mai mari și cele mai cunoscute plantații specializate pe plante pentru amenajări arhitectonice. Bambus, În principal. O reputație nepătată și o inimă de aur. Pufni Într-un râs scurt, nostalgic. —E Întotdeauna Îmbrăcat În pantaloni scurți de safari, indiferent de anotimp. Știu că a urcat și pe Everest și pun pariu că tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]