19,560 matches
-
înțelegere, un angajament reciproc obligatoriu! Atfel, din aproape în aproape se conturează nevoia imperioasă, legică, a unor reguli globale, ca și a unei atitudini globale, grație cărora edificăm o altă arhitectură internațională a dezvoltării, promovînd soluții eficiente și durabile; o arhitectură - paralelă - explică în continuare Wolfensohn - cu o nouă arhitectură financiară globală. Globalizarea înseamnă totodată un fapt vital: interesele noastre naționale sînt internaționale. Totul depinde, deci, și de voința națiunilor de a reforma sistemele de guvernare, reglementările și instituțiile, căci numai
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
aproape se conturează nevoia imperioasă, legică, a unor reguli globale, ca și a unei atitudini globale, grație cărora edificăm o altă arhitectură internațională a dezvoltării, promovînd soluții eficiente și durabile; o arhitectură - paralelă - explică în continuare Wolfensohn - cu o nouă arhitectură financiară globală. Globalizarea înseamnă totodată un fapt vital: interesele noastre naționale sînt internaționale. Totul depinde, deci, și de voința națiunilor de a reforma sistemele de guvernare, reglementările și instituțiile, căci numai astfel poate fi depășit vidul de putere, lipsa capacității
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
Marius Țepeș Caracterizat de către autori ca o invitație la cercetare interdisciplinară, volumul Arhitectura care nu există (imaginar, virtual, utopie), publicat de Editura Paideia în colecția Spații imaginare, reunește, șapte studii ale unor specialiști în istoria imaginarului și-a culturii, istoria arhitecturii, studiul realității virtuale și antropologie. În ciuda succesivelor schimbări ale perspectivei, fenomenul aflat
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
Marius Țepeș Caracterizat de către autori ca o invitație la cercetare interdisciplinară, volumul Arhitectura care nu există (imaginar, virtual, utopie), publicat de Editura Paideia în colecția Spații imaginare, reunește, șapte studii ale unor specialiști în istoria imaginarului și-a culturii, istoria arhitecturii, studiul realității virtuale și antropologie. În ciuda succesivelor schimbări ale perspectivei, fenomenul aflat în discuție este bine definit și analizat. Este vorba de orașul imaginar, surprins în cîteva ipostaze semnificative, începînd cu fabulosul Tombouctou și orașele magice pueblo, trecînd prin arhitectura
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
arhitecturii, studiul realității virtuale și antropologie. În ciuda succesivelor schimbări ale perspectivei, fenomenul aflat în discuție este bine definit și analizat. Este vorba de orașul imaginar, surprins în cîteva ipostaze semnificative, începînd cu fabulosul Tombouctou și orașele magice pueblo, trecînd prin arhitectura efemeră a pavilioanelor naționale la diverse expoziții, pentru a ajunge, în fine, la Sim City 2000, un model integral creat de computer. Despre toate acestea și ceva în plus aflăm dintr-o "repede ochire" pe care coordonatorul volumului, Augustin Ioan
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
naționale la diverse expoziții, pentru a ajunge, în fine, la Sim City 2000, un model integral creat de computer. Despre toate acestea și ceva în plus aflăm dintr-o "repede ochire" pe care coordonatorul volumului, Augustin Ioan de la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" din București, o face asupra discursului utopic despre oraș, acesta din urmă fiind înțeles ca "metaforă a dominației umane asupra spațiului fizic și, din această perspectivă, spațiu al culturii spiritului, rațiunii și ordinii, care se opun toate naturii
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
ordinii, care se opun toate naturii, materiei amorfe și inconștiente". Subiect generos, autorul încercînd să despartă apele printr-o ordonare inteligentă a materialului. Un prim pas îl constituie identificarea sursei utopiilor urbane moderne în critica adusă orașului industrial și, implicit, arhitecturii acestuia. Interesantă se dovedește a fi și expunerea despre condiționarea arhitecturii de către discursul politic, cu atît mai mult cu cît autorul îi alătură un studiu de caz, sugestiv intitulat Paris: egalité, fraternité, architecture. Lucruri actuale pentru un public care vede
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
generos, autorul încercînd să despartă apele printr-o ordonare inteligentă a materialului. Un prim pas îl constituie identificarea sursei utopiilor urbane moderne în critica adusă orașului industrial și, implicit, arhitecturii acestuia. Interesantă se dovedește a fi și expunerea despre condiționarea arhitecturii de către discursul politic, cu atît mai mult cu cît autorul îi alătură un studiu de caz, sugestiv intitulat Paris: egalité, fraternité, architecture. Lucruri actuale pentru un public care vede la tot pasul - ceea ce nu înseamnă în mod necesar că are
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
1900 și 1937), evoluția însemnînd abandonarea treptată a reproducerii unei tradiții artistice specifice și trecerea la o inteligentă interpretare a acesteia. Mai stingher în structura lucrării se dovedește a fi studiul, de altfel propunînd interesante nuanțări, despre tipul clasic în arhitectură. "Iluminarea teoretică a chestiunii", de care vorbește coordonatorul volumului pentru a justifica prezența studiului aflat în discuție, își pierde din intensitate tocmai pentru că se dovedește a nu fi în chestie". Ceea ce conferă însă cu adevărat valoare ansamblului este efortul lucid
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
volumului pentru a justifica prezența studiului aflat în discuție, își pierde din intensitate tocmai pentru că se dovedește a nu fi în chestie". Ceea ce conferă însă cu adevărat valoare ansamblului este efortul lucid de a analiza și sistematiza utopiile propuse de arhitectură unei lumi pentru care, ca o ironie a soartei, distopia reprezintă mai degrabă regula decît excepția. Arhitectura care nu există. Imaginar, virtual, utopie. Volum coordonat de Augustin Ioan, Ed. Paideia, București, 1999, 180 p., fără preț.
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
a nu fi în chestie". Ceea ce conferă însă cu adevărat valoare ansamblului este efortul lucid de a analiza și sistematiza utopiile propuse de arhitectură unei lumi pentru care, ca o ironie a soartei, distopia reprezintă mai degrabă regula decît excepția. Arhitectura care nu există. Imaginar, virtual, utopie. Volum coordonat de Augustin Ioan, Ed. Paideia, București, 1999, 180 p., fără preț.
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
maturizarea, școala, și finalmente războiul fiind semnele unei graduale instaurări a vârstei de fier. Casa bunicilor nu poate supraviețui unei ciclicități mitice. Melancolia finalului trimite către această conștiință a inevitabilității declinului - irumperea în ultima secvență a persoanei întâi plasează întreaga arhitectură textuală în armătura memoriei. Scrisul se legitimează, finalmente, ca modalitate de salvare a unui timp cristalizându-se în imagini. Tentativa lui Ionel Teodoreanu e de a descoperi echilibrul centrului pierdut: "Trecu vremea, trecu... și într-o zi, eu cel sortit
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
acea lume a marii burghezii rurale de peste Milcov) e marcată de un stigmat al declinului. Mai toți criticii interbelici au remarcat dominanta nostalgic poematică a romanului - vocea auctorială nu-și maschează parti pris-urile. Modernitatea capitalistă va sfârși prin a ruina arhitectura Medelenilor, agentul disoluției fiind, deloc întâmplător, bancherul Bercale. Ceva din antipatia lui Duiliu Zamfirescu a trecut în paginile lui Ionel Teodoreanu - scriitorul român, funciarmente "reacționar", plasează capitalistul în zona demonicului și a grotescului. Ethosul sămănătorist se grefează pe stratul paseist
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
germană la Editura Aman din Zürich. Dar nu numai filozofia și literatura română m-au interesat, ci și țara în sine. Am văzut mânăstirile din Nordul Moldovei, pe care le găsesc excepționale, și cele din jurul Bucureștiului mi-au plăcut, iar arhitectura orașului București mi se pare fenomenală. Îmi doresc să văd delta și o voi face cât de curând, mai ales că în viitor activitatea noastră se va intensifica o dată cu mutarea colegiului în casa nouă. M.P.M.: Deoarece cunoști destul de bine țara
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
nuanțata și viguroasa în același timp este capabilă să surprindă forță epica a Baladelor, sau imagistică neprevăzuta a mazurcilor. Fără exagerări, cu echilibru și măsură - este o definiție a artei galice -, dar și cu un climat interiorizat, identificat mereu cu arhitectura muzicii el a cîștigat pariu.
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
în favoarea primei variante, mai plină de verva, măi incitantă. Este întocmai situația Istoriei literaturii, pusă în pagina nouă de răposatul Alexandru Piru într-o formă mult secătuita de savoarea și spontaneitățile ce treziseră din somnolenta opinia publică în 1941. Toată arhitectură ediției este afectată de un balast documentar care ar fi trebuit să intre la note. Asupra romanelor, Călinescu n-a mai revenit radical, încît așezarea lor, astăzi, într-o ramă ne varietur n-ar avea de ce să creeze complicații. Surprizele
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
discreția de altă dată. Oglindă, de la Rebreanu pînă la Blecher, inclusiv, era un element care-și producea efectele ciudate în contexte precise; de la Bănulescu încoace oglindă este "stindardul," naratorului - un pasaj cu "oglindă" poate fi vital (consideră autoarea) pentru înțelegerea arhitecturii prozei respective. Toate capitolele au aceeași structură: un citat reprezentativ urmat de un comentariu care se generalizează treptat. Corina Ciocârlie alege excelent pasajele cu care-și argumentează afirmații uneori extrem de expresive: "Violul Nadinei și criza sexuală a lui Nory nu
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
români. Cărțile lor de vizita sînt prezentate în final, împreună cu un set de reproduceri - iarăși, foarte reușite - ale unor tablouri (Brueghel cel Bătrîn, René Magritte cu Turnul Babel și, respectiv - Demonul perversiunii și Arta conversației) și ale unor lucrări de arhitectură aparținînd lui Eliel Saarinen. Ele au făcut obiectul cîtorva analize din cadrul sesiunii. După cum o arată și denumirea colocviului, scopul acestui dialog a fost reperarea unor identități de structurare a fantasticului, fie că vorbim de el în planul discursului literar, al
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
plastică. Din acest nucleu inițial se nasc tonurile și valorile, se dezvoltă suprafețele și se profilează volumele. Absența oricărui reper exterior, în funcție de care să-și exerseze observația și să-și ordoneze formele, o plasează pe artistă în vecinătatea creatorilor de arhitecturi cromatice din categoria lui Teodor Moraru. Dar spre deosebire de acesta, care lucrează cu materie grea și cu derivatele unor erupții telurice, Vasilica Chifu rămîne permanent în orizontul celest și creează forme a caror unică rațiune este starea de levitație. În această
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
stat pe gînduri înainte de o include în categoria așa-ziselor domenii umaniste, tocmai pentru că statutul ei disciplinar e subiect de discuție. Dar tocmai acest statut care necesită/merită a fi discutat mi se pare chestiunea cea mai interesantă legată de arhitectură. Nu știu cît de grav este faptul ca umaniștii la modul general nu au, probabil, o cultură solidă referitoare la istoria arhitecturii (nu mă refer doar la stiluri, ci la un intreg mod de gîndire care a generat anumite viziuni
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
tocmai acest statut care necesită/merită a fi discutat mi se pare chestiunea cea mai interesantă legată de arhitectură. Nu știu cît de grav este faptul ca umaniștii la modul general nu au, probabil, o cultură solidă referitoare la istoria arhitecturii (nu mă refer doar la stiluri, ci la un intreg mod de gîndire care a generat anumite viziuni despre structurarea spațiului și a lumii în care trăim), dar înclin să susțin că izolarea arhitecturii de celelalte discipline e o chestiune
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
o cultură solidă referitoare la istoria arhitecturii (nu mă refer doar la stiluri, ci la un intreg mod de gîndire care a generat anumite viziuni despre structurarea spațiului și a lumii în care trăim), dar înclin să susțin că izolarea arhitecturii de celelalte discipline e o chestiune în primul rînd artificială și în al doilea rînd păguboasă. De felul în care ajungi să înțelegi și să concepi dimensiunile spațiale, modul tău de articulare și plasare în lume depinde, pînă la urmă
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
la urmă, o întreagă viziune teoretică aplicabilă la o mulțime de alte concepte din diverse domenii. Acesta și este motivul pentru care arhitectură, prin anumiți reprezentanți ai ei, a determinat direcții interesante de cercetare în postmodernism. Pentru o aducere a arhitecturii în peisajul contemporan de gîndire, chiar pentru un fel de popularizare a ei (dar una foarte sofisticată și subtilă totodată) pledează indirect Françoise Choay în Alegoria patrimoniului, o carte tradusă în limba română de un arhitect rafinat și erudit, Kazmer
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
de păstrare a patrimoniului, constituirea primelor comisii naționale de legislație a restaurării, stabilirea conceptului de patrimoniu urban, modul in care ideea de patrimoniu este influențată hotărîtor de epocă industrială, si astfel de chestiuni oarecum tehnice, sau de factualitate a istoriei arhitecturii), în vreme ce al doilea aspect va fi, poate, mai curînd pe gustul unui cititor cu interese mai puțin specializate. Mai ales al doilea aspect mi se pare mie că ar constitui punctul forțe al cărții. Françoise Choay este, de fapt, un
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
puțin specializate. Mai ales al doilea aspect mi se pare mie că ar constitui punctul forțe al cărții. Françoise Choay este, de fapt, un istoric al mentalităților și al ideilor care ridică anumite probleme pornind de la chestiuni de regulă atribuite arhitecturii, insă aria ei de cuprindere și analiza este mult mai mare. Aceasta largă cuprindere vine tocmai din ambiguitatea semantica a termenului de monument, elementul esențial al oricărui patrimoniu. În franceză, ca și în română bănuiesc, derivația etimologica vine din latină
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]