KorAP: Find »[drukola/base=arhivistic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...131 >

3,257 matches

Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215

recenzare a populației și, pe de altă parte, din dorința de a nu produce un dezechilibru de probitate între izvoarele utilizate. Nu în ultimul rând, pentru ineditul informațiilor, cercetarea noastră va fi completată cu unele date statistice extrase din fondurile arhivistice locale. Minoritățile etnice au avut un rol important în dezvoltarea de ansamblu a orașului Bacău. Pe lângă comunitatea evreiască, despre care vom mai avea ocazia să detaliem în cadrul lucrării, Bacăul a avut și o restrânsă, dar extrem de activă, comunitate armenească. Conform

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
S. Filderman - casierul comitetului, Ozias Klein, Eugen Manas, Ozias Herșcovici și sinistratul S. Bernstein”. La solicitarea primarului Ioan Grigoriu, începând tot din data de 17 mai, Manutanța Garnizoanei Bacău a început operațiunile de distribuire a rațiilor zilnice de pâine. Documentele arhivistice indică faptul că până pe data de 27 mai inclusiv, „sinistrații, muncitorii fabricilor și populația săracă a orașului au primit gratuit 5.350 pâini negre de un kilogram fiecare”. Pe 20 mai 1926 Comitetul pentru ajutorarea sinistraților a fost pus „sub

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
efectuată o vizită în noul cartier. Prima parte a vizitei principesei Elena s-a încheiat cu „dejunul de la Cercul Militar”. Aici, restauratorul Iosif Drăgan a pus la dispoziția celor 100 de invitați preparate culinare pe bază de pește. Conform datelor arhivistice, „au fost consumate 10 kilograme de icre negre noi și 30 kilograme de șalău și cegă”. Urmând a fi achitată de Primărie, nota de plată s-a ridicat la suma de 60.000 lei, cu 40.000 mai puțin decât

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
41 de hudițe (drumuri mici, înguste, asemănătoare unor poteci, ce asigurau comunicația cu arterele mai importante). Pentru cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ipostazele, în care harta rutieră a orașului este surprinsă de sursele literare și arhivistice, sunt de-a dreptul dramatice. Amintirile lui Costache Radu stau mărturie în acest sens: „Eram în clasa a treia primară pe la 1853 și voiam să trec șoseaua pe la locul unde se află astăzi librăria domnului Mihai Vasiliu și am rămas

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
tramvaiul lui Porumbaru a făcut ca, până în vara anului 1930 - atunci când au fost date în exploatare „cursele de automobile pentru transportarea călătorilor” -, deplasările în interiorul orașului să fie la discreția birjarilor și a posesorilor de auto taxi. După cum ne relevă documentele arhivistice, în perioada interbelică, preocupările din domeniul transportului public local au reintrat în sfera de interes a administrației comunale abia la sfârșitul anilor ’20. Astfel, în ședința consiliului comunal din 17 august 1927, în urma cererii birjarilor de mărire a prețului curselor

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
de modernizare a spitalului și în campania din anul 1930. Conform datelor din raportul de activitate pe acel an, au fost operate „lucrări de mărire a pavilionului de contagioși, și a fost amenajat serviciul de radiografie”. După cum ne relevă documentele arhivistice, în octombrie 1929, spitalul „Pavel și Ana Cristea” era organizat pe trei secții: secția chirurgie (12 angajați) - un medic șef (Th. Iamandi), un medic secundar (Eugenia Alexandrescu), o moașă, patru servitori, doi intendenți, un supraveghetor și doi oficianți sanitari, secția

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
sau chiar microbi”. Începând cu luna noiembrie 1916, sporadic, efective ale aviației inamice au executat misiuni de bombardament asupra orașului. Din fericire, pagubele au fost minore, obiectivul principal al acestor raiduri fiind acela de observație, recunoaștere și fotografiere. Conform datelor arhivistice, în intervalul noiembrie 1916 noiembrie 1917 Bacăul s-a confruntat cu patru astfel de misiuni (bombele au atins doar zonele mărginașe ale orașului): 12 noiembrie 1916 - „suflul exploziei unei bombe active a spart geamurile locuinței lui Nicolae Gavril din strada

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
generală a României, dar și implicarea efectivă, fizică sau materială, la succesul celor mai importante momente din istoria modernă a țării (Războiul de Independență, războiul balcanic din 1913, Războiul pentru Întregirea Neamului), cererile acestora erau mai mult decât îndreptățite. Sursele arhivistice locale menționează înhumarea unui număr de 35 de evrei în „Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial” din Bacău. În cimitirul vechi evreiesc se mai află mormintele a încă patru evrei căzuți la datorie în timpul Marelui Război, în vreme ce noul cimitir adăpostește

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
Ițic Ancelovici, Ițic Solomon și David M. Ghedale. Noul guvern condus de I. I. C. Brătianu avea să elaboreze un al doilea decret-lege privind dobândirea cetățeniei române (30 decembrie 1918), prevederile acestuia înregistrând progrese semnificative în privința „spiritului” democratic al legii. Sursele arhivistice locale ne oferă informații prețioase asupra pagubelor suferite de orașul Bacău în perioada participării României la Primul Război Mondial. Pe data de 21 decembrie 1918, pe adresa Primăriei Bacău a sosit un chestionar (redactat de Direcția Administrației Generale din cadrul Ministerului

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
Viața comercială citadină, în special ramura alimentară a acesteia, a cunoscut în perioada interbelică o spectaculoasă dezvoltare. Băcăniile te ademeneau la tot pasul cu diferite coloniale și delicatese, de la fructele și mirodeniile exotice până la gama diversificată a produselor autohtone - documentele arhivistice consemnează existența a peste 31 de băcănii cu debite însemnate. Vitrinele erau încărcate cu produse din pește - de la morun sau scrumbii olandeze la icre negre -, cu brânzeturi, sticle cu băutură, conserve de tot felul, de la sardele până la compoturi și gemuri

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
au văzut niciodată o perioadă de mai mare înflorire”. Micul și marele comerț erau desfășurate, aproape în întregime, de negustorii evrei, urmați, la mare distanță, de etnicii români și armeni. Pentru exemplificare, am apelat - motivați de plaja limitată a surselor arhivistice, dar și de acuratețea informației - tot la datele cuprinse în listele de alegători afișate de Camera de Comerț și Industrie Nr. 13 Bacău. Astfel, lista definitivă pentru alegerile din anul 1925 surprinde următoarea partiționare etnică a comerțului băcăuan (lista prezentată

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
maxim al „refacerii”. Pe de altă parte, din punct de vedere calitativ, se observă o creștere spectaculoasă a ponderii segmentului marii industrii. Astfel, dacă în anul 1925 exista un anumit echilibru între mica și marea industrie, în anul 1939 sursele arhivistice ne relevă o dominație aproape totală a industriei mari - practic, din cele 67 de unități de producție, doar dou) aparțin industriei mici (o sifonerie și un atelier de cufere). Singurul atribut care s-a menținut neschimbat până la sfârșitul perioadei interbelice

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
în sânul unei familii de mari boieri. În rest, încercarea noastră reconstitutivă s-a limitat la a utiliza informații cu caracter general - dar cu un înalt grad de aplicabilitate și pentru orașul Bacău -, cât și date inedite preluate din fondurile arhivistice sau din presa locală a timpului. Conform mentalităților și cutumelor epocii moderne - păstrate și în perioada interbelică, în pofida valului de emancipare feminină - legăturile dintre partenerii de viață erau bazate nu atât pe egalitate, cât pe ierarhie. Superioritatea masculină a fost

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
arta teatrală (1848). În jurul datei la care s-a înfiripat prima trupă de teatru din orașul Bacău au fost vehiculate mai multe variante. Ioan Massoff dă drept sigură data de 20 ianuarie 1846, în vreme ce istoricul băcăuan Jean Ciută, consultând sursele arhivistice locale, a datat evenimentul „la trecutul an 1848”. Fondatorul, clucerul Alecu Vilner, a reușit, prin intermediul propriilor fonduri, să organizeze o trupă de actori amatori, „cu care se sili a răspândi în public gustul teatrului românesc”. În anul 1852, mandatat de

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
au adus în atenția publicului spectator un program relativ bogat, cuprinzând atât piese franțuzești cât și piese românești, cele mai gustate fiind creațiile lui Vasile Alecsandri precum „Păcală și Tândală”, „Iorgu de la Sadagura”, „Piatra din casă” sau „Coana Chirița”. Datele arhivistice locale indică faptul că, în anul 1872, la Bacău a evoluat și trupa condusă de reputata actriță italiană Fanny Tardini, la care a fost sufleor și Mihai Eminescu. Directorul acestei trupe își construise în oraș „o baracă mare de scânduri

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
lei). Prin strădaniile primarului Costache Radu (1894 1895), aici au început lucrările de amenajare a unei „scene cu decoruri”. De-a lungul timpului, la parterul acestei clădiri au funcționat cazarma de pompieri și unitatea Poliției comunale. După cum ne indică sursele arhivistice locale, la începutul secolului al XX-lea interesul băcăuanilor pentru reprezentațiile teatrale era deosebit de ridicat. Aglomerația de la fiecare spectacol a determinat Primăria orașului să emită ordonanța nr. 1.754 (29 martie 1900), prin care se urmărea „a se pune capăt

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
Rana, cu Francisca Bertini, Micii Vagabonzi, cu marele artist Signoret, Nantas, după nemuritoarea operă a lui Emil Zolla, Calvarul unei orfane, cu renumita artistă parisiană France Dellia și Monte-Carlo, cu celebra stea Betty Balfour”. Tot la nivelul anului 1919, sursele arhivistice ne relevă existența unor cinematografe private, ce ar putea fi denumite - din dorința de a fi cât mai aproape de adevăr - „cinematografe de domiciliu”. Spre exemplu, în mai 1919, Primăria Bacău a autorizat-o pe Aneta V. Kogălniceanu „de a da

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
alte 3 întruniri; 238 spectacole - 34 teatrale, 29 cinematografice, 3 concerte, 3 festivaluri, 26 serate, 7 baluri și 136 diverse alte spectacole; 28 de serbări și congrese - 2 banchete, 5 excursii, 7 Te-Deum-uri și, la capitolul diverse, 14 manifestări. Datele arhivistice converg către creionarea unei vieți caritabile extrem de viguroase, cei mai activi dovedindu-se a fi reprezentanții evreimii locale. Indiferent de motiv - de regulă, pentru „ajutorarea unor familii decăzute” -, evenimentele cu scop caritabil erau organizate, cu precădere, în zilele de sâmbăta

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
Publică -, și pe Mircea Ț. Pella (iunie 1906) - în berăria „Grivel”. În cazul în care la sfârșitul perioadei contractate artiștii se declarau insolvabili, primăria trecea la sechestrarea bunurilor acestora. Ulterior, pentru recuperarea datoriilor, obiectele sechestrate erau scoase la licitație. Sursele arhivistice ne indică faptul că, de regulă, artiștii care ajungeau în aceste situații limită erau cei din localitate. Iată și un exemplu. În vara anului 1903, în urma sezonului slab din localul halei de bere, cântăreața băcăuană Ecaterina Racoviță a fost nevoită

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
intrările în cafenele, crâșme etc. Taxa anuală percepută de primărie era în 1927 de 1.800 lei. Evident, practicanții acestei meserii erau, de regulă, persoane extrem de sărace, sau care, din anumite cauze, sufereau de diferite infirmități. Între lustragiii infirmi, documentele arhivistice amintesc de Neculai Leonte, care, într-o cerere adresată primăriei, solicita în vara anului 1927 „reducerea cu jumătate a taxei la care este impus, pe motiv că, având lipsă piciorul drept, nu câștigă la fel ca ceilalți lustragii ai Bacăului

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
localul de baie, fie la o distanță de cel mult cinci metri față de malul apei; dincolo de această limită, nimeni nu avea voie să se afișeze în costumul de baie. IV. E. Băcăuanul de mahala După cum ne indică sursele literare și arhivistice, Bacăul, la fel ca majoritatea orașelor din vechiul Regat, a fost, de la începutul modernității și până la sfârșitul perioadei interbelice, o vastă „periferie” ce a gravitat în jurul unui centru restrâns, în care s-au concentrat atât conducerea administrativă cât și elita

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928

referi strict la ceea ce s-a întâmplat în Vasluiul acelor vremuri tragice. Din păcate, documentele lipsesc din fondurile Serviciului Județean al Arhivelor Naționale (SJAN) Vaslui, cu o singură și fericită excepție: dosarul 3/1917 păstrat ca prin minune în fondul arhivistic „Prefectura Vaslui”. Pe baza acestui dosar am scris un sub-capitol în lucrarea “Întâmplări din vremea Ciumei Roșii”, vol.II. Respectând o cronologie perfectă, documentele găsite de noi ne-au dezvăluit viața de zi cu zi a locuitorilor comunei Oșești, pe

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
și până la trecerea peste frontieră, trei zile mai târziu, regele a fost sub paza voluntarilor din divizia „Tudor Vladimirescu”, creată și îndoctrinată ideologic în URSS. c. Ce s-a întâmplat la Vaslui în luna decembrie a anului 1947 În urma cercetărilor arhivistice întreprinse în fondul „Comitetul județean PCR Vaslui”, am descoperit două documente de o importanță excepțională pentru aflarea adevărului asupra celor întâmplate pe aceste meleaguri, pe parcursul lunii decembrie a anului 1947. Primul document este un „Raport de activitate al Secției Educație

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
la Comandamentul Garnizoanei, am fost anunțați că intră tancurile (rusești, n.n.) prin partea de nord a orașului (subl.ns.)”. De aici, bănuim că rușii au înaintat dinspre Iași spre Vaslui pe două căi diferite: Codăiești-Vaslui și Buhăiești-Vaslui. Într-adevăr, cercetările arhivistice ulterioare ne-au confirmat această părere. Potrivit surselor orale consultate de noi, (pensionarii: Traian Pascu - 84 de ani, Popovici Anișoara (născută Frimu) - 85 de ani și Maria Moroșanu - 87 de ani) și înregistrate pe bandă magnetică, cei care au ieșit

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
a circa 60.000 de persoane. În acest scop se duce o muncă activă de pregătire a acestei emigrări prin organizațiile sioniste”. Șefii de la Iași cereau subordonaților vasluieni verificarea acestor, deocamdată, zvonuri. Credem că merită să trecem și la fondul arhivistic al CDE Vaslui, ca să aflăm ce discutau membrii și șefii acestei organizații vizavi de emigrări și sioniști. 14 Mai 1948. Ben Gurion citește Proclamația de Independență a Statului Israel i. „Evreii din Vaslui au protestat împotriva manevrelor imperialiștilor angloamericani” Până la

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]