770 matches
-
înseși. Această participare a unei mulțimi mișcate este ereditatea actorului, pe care el o primește ca testare naturală a publicului grat; el într-adevăr nu are de-a se rușina de această avere a sa sau să afecteze o indiferință aristocrată în privința acestei posesiuni. Pyrrhus zicea epiroților săi: "Voi sunteți aripele mele", și neci un artist afară de cel dramatic nu are mai mare drept s-o mărturisească asta de auditorii săi, pentru că neci unul nu stă într-o reciprocă impresiune nemijlocită
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
zări albastre dus, Un uriaș cu fruntea-n soare...” George Coșbuc 1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Turismul - accepțiune și noțiuni conexe Noțiunea de turism a fost utilizată prima oară în Anglia, în secolul al XVIII - lea, cu referire la tinerii aristocrați britanici care, în vederea instruirii pentru o carieră politică sau diplomatică, își desăvârșeau educația și cultura printr-o călătorie în țările Europei, timp de trei ani. Înțelesul actual provine de la cuvântul englez „tour”, ca fiind „o rotație”, și a apărut în legătură cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de spus. Ajunse direct la familia lui, mergînd În spirală din trecut pînă În prezent. Eddie, băiatul mamei, Thomas, mîndria familiei, bucuria lui cînd fratele său s-a interpus pe traiectoria a șase gloanțe. Cum e să fii un polițist aristocrat, descinzînd dintr-un lung șir de detectivi de la Scotland Yard. Inez, patru oameni omorîți din slăbiciune, Dudley Smith Înnebunit să găsească un țap ispășitor potrivit, pe care Ellis Loew și comandantul Parker să-l accepte drept panaceu universal. O cursă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de la atâta fotocopiat comunicate de presă, adică. —Ai aflat de ce drăguța de Mercedes a fost botezată după o mașină? —Mama ei e din Spania. De fapt, e destul de simpatică, dacă vorbești puțin cu ea, spuse Ashling. E tăcută și foarte aristocrată. E căsătorită cu un tip bogat, umblă numai cu împătimiți ai curselor de cai și am impresia că slujba asta e doar un hobby pentru ea. Dar e drăguță. Și cum te mai înțelegi cu șeful care nu te place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a formulat idei incomode și periculoase pentru societate și pentru sine însuși când ar fi fost mai bine, mai plăcut, mai util să discute despre suflet, despre virtute, despre dragoste și despre orice altceva, în grădinile Akademiei (p. 173). Filosoful aristocrat, descendentul lui Solon, nepotul a doi dintre cei treizeci de tirani, a visat să construiască un stat egalitar într-o lume guvernată de dreptul celui mai puternic. Opțiunile politice ale elevului lui Socrate sunt derutante și susceptibile de a primi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
O zi întreagă consacrată poemelor, operelor isto rice, discursurilor, tragediilor, comediilor și dialogurilor? Ridică din umeri. Poate, dar n are ce face. Așa e uzanța. Se produce o învălmășeală în dreptul ușilor. Inima îi tresaltă de bucurie. Toată elita literară și aristocrată se adună încetul cu încetul. Vin nu numai pentru a auzi, ci și ca să se facă ei înșiși auziți și văzuți. Altminteri încetezi să exiști la Roma. Pe de altă parte, nici debutanții și scriitorii săraci n-ar putea supraviețui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
putut să-i pregătească pentru trauma personală cu care aveau să se confrunte. Oamenii din comunitățile miniere Întotdeauna au știut pe ce picior stau. Știau că, de-a lungul istoriei, membrii clasei conducătoare Întotdeauna au avut grijă de ai lor. Aristocrații proprietari ai pământului În care minerii săpau după cărbune și capitaliștii proprietari ai fabricilor care achiziționau acest produs. Foarte rar, aproape niciodată, se Întâmpla ca guvernul să țină partea oamenilor care lucrau În aceste fabrici sau săpau după cărbune. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
28.95 lei TREI R|SPUNSURI DE LA DANIEL VIGHI „Sunt fascinat de lucrurile simple, pentru că nu le pot scrie“ Bogdan Romaniuc Vorbiți în Cometa Hale-Bopp despre familia Teleki. Nu v-ați gândit să scrieți un roman despre destinul acestei familii aristocrate? Dacă aș scrie un roman, ar fi mai ales despre faptul că alcoolicul conte Pubi Teleki și-a lăsat castelul din Căpălnaș unui bucureștean la o bodegă din Lipova prin anii ’80, printr-un testament pe o bucată de hârtie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
aristocrației, trăiesc ca într-un turn (tren) Babel, dar reușind totuși să comunice între ei, în ciuda tuturor diferențelor. Romanul este construit și pe antiteza permanentă dintre Lumea Veche și Lumea Nouă, reprezentate de doamna Ster, respectiv de Ignat P. Brândușă, aristocrata și parvenitul. Revelionul „cu vânzare“, organizat în casa distinsei doamne Ster, simbolizează de fapt trecerea de la Lumea Veche la Lumea Nouă, cea a tranziției, în care indivizii precum Brândușă se simt în largul lor. Locul aristocrației este luat de o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
liberi... - Da’ noi suntem o țară mică. Unde intră atâta frig? - O parte intră în țară, o parte intră în noi...“) și al morții. Totul se rotește în jurul Anului Nou, așteptat de locuitorii orașului, în jurul revelionului cu vânzare din casa aristocratei Ster, retrasă la țară și obligată să-și vândă tablourile de colecție. Dacă „vechii“ locuitori ai Apudului sunt oameni cărora comunismul le-a confiscat trecutul și memoria, „noii“ burghezi, în frunte cu privatizatul Brândușă, sunt simboluri ale „evoluției“ și ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
de la capăt. Prințul vrea șampanie, dar nu din asta, industrială, nu Mott, ci ceva mai de soi, mult mai de soi. De aia s-a vîrît în politică și zboară în cercuri largi, din ce în ce mai largi, încît a ajuns ca el, aristocratul, să se amestece cu plebea, știi ce-i aia, nu?, plebea, proletarii? Proletarii, adică n-au altceva pe lume decît copiii pe care îi fac." Radul Popianu a așezat butoiașul pe masă, l-a șters cu grijă cu o cîrpă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
a uitat semnificativ la bocancii săi înnoroiați, pentru a o încredința că el patrulează spre liniștea cetățenilor din Vladia și mai ales pentru a ieși așa din situația ce i s-a părut penibilă un soldățoi murdar într-o casă aristocrată! "Cîinii? Credeți că..." Radul Popianu se considera un om priceput la sufletele altora. Reușise să strecoare acea sămînță de îngrijorare de care avea absolută nevoie pentru a fi considerat un am util, un om de care ai nevoie. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fiicele și, mai ales, pe fiul acesteia. Napoleon tocmai revenise în Corsica. Dorea să se pună în serviciul lui Pasquale Paoli. Avea idei naționaliste, vorbea înflăcărat despre independența Corsicii, despre libertatea popoarelor. Golul produs în cadrele armatei prin exodul ofițerilor aristocrați îi lăsase liber drumul către cele mai înalte grade militare. Numai că Paoli, bătrânul Babbo, nu îl agrea. Vedea în el doar „doi Marius și un Sulla”, respectiv doi briganzi și un uzurpator. Îl considera un om mărunt, în stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
avocați va lua legătura cu tine mâine dimineață, oriunde îți desfășori activitățile tale dubioase. Am să-i previn că se pot aștepta să vadă și să audă orice de la tine. Sunt cu toții avocați străluciți, stâlpi ai societății, oameni de știință, aristocrați creoli, care nu știu mare lucru despre aspectele clandestine ale vieții. E posibil să refuze să te întâlnească. Să trimită, pentru a lua contact cu ține, doar un reprezentant mai puțin important, un partener tânăr pe care l-au acceptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ca gloata să simtă că l-a părăsit curajul, că i s-a frînt mîndria. Scena provocă chiote de bucurie. (Căci gloatei Îi place să vadă cum se frîng cei mîndri și curajoși.) La capătul bulevardului, acolo unde Începea curia aristocrată și unde mulțimea se mai rărise, el ridică ochii. În lumina zorilor, la un balcon, văzu o pată de un alb strălucitor. Aplecată peste balustradă, toată În alb, stătea mama lui, iar În spatele ei, parcă pentru a accentua strălucirea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
seară același ulan cu mustăți zbîrlite. „CÎnd i-au pus ștreangul de gît, se uita calm la mîinile călăului, de parcă Îi lega o eșarfă de brocart... Vă dau cuvîntul meu de onoare, domnilor!“ Ar fi posibile două concluzii. Ori tînărul aristocrat a murit brav și demn, fiind conștient de sfîrșitul său, cu capul sus, ori a fost o scenă bine regizată În spatele căreia s-ar fi aflat orgolioasa sa mamă. Prima variantă, cea eroică, va fi susținută și propagată verbal și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
nicotiană”. De fapt, numele ei provine de la Jean Nicot de Villemain, ambasadorul Franței la Lisabona (1559-1561), care a adus frunze și semințe de tabac brazilian la Paris. Planta s-a răspândit cu rapiditate în Europa ca remediu medical, preluând numele aristocratului francez : Herba nicotiana. Abia la jumătatea secolului al XVIII-lea (deci la câteva decenii după scrierea lui Mavrocordat) suedezul Carolus Linnaeus, el însuși un înrăit fumător, i-a dat plantei numele de Nicotiana tabacum (cf. Species plantarum, 1753). Mavrocordat preferă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe fuselaj și pe aripi 4. În escadrilă, cea mai apropiată prietenă a Marianei a fost Nadia Russo. Prietenia dintre cele două femei va continua o viață, până la moartea Nadiei, în 1988. Rusoaică "albă", ea provenea dintr-o veche familie aristocrată, Brjozovski. Tatăl ei fusese general în armata țaristă, iar arborele genealogic al mamei cobora adânc în istoria Rusiei, printre strămoși numărându-se chiar Boris Godunov! Cele două prietene aveau să împartă greutățile și primejdiile zborului până la retragerea Nadiei de pe front
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
turcilor și aveau de tovarăși pe ruși, totuși toate simpatiile populare mergeau către turci. Prizonierii turci aduși în București erau obiectul tuturor solicitudinilor, după cum am mai spus, iar presa sărbătorea pe Osman-pașa, eroul apărător al Plevnei. Afară de rusofilii din clasa aristocrată, ceilalți români nu iubeau pe ruși. Fiindcă cu nimic în purtarea și în manifestările lor sufletești nu se impuneau admirației. În război se arătase militari inferiori, în viața publică și socială nu excelau decât prin prevaricațiuni, excese de băutură, joc
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Poporul, care urăște pe aristocrați, n-are cu toate aceste dorință mai vie decât să-i imite și să le intre în suflet. în februarie se dă o mare reprezentație de gală la Teatrul Național. Sala este strălucitoare de toată lumea aristocrată și bogată a epocii. Mai întâi a cântat la pian prințesa Bibescu. Apoi a apărut frumosul și talentatul bariton brăilean Iorgu Cavadia, care, cu vocea lui armonioasă, a cântat Santa Maria de Fauré cât și Unde ești?, versuri de Șerbănescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
legea franceză, s a stabilit în București, și-a deschis salonul, iar aristocrația și-l luă de șef. Se spunea atunci că la Palatul Regal activitatea prințului Bibescu nu era văzută cu ochi buni. în adevăr, în vremea aceea, pătura aristocrată a partidului conservator începuse să cocheteze cu Rusia. în București, reprezentant al Petersburgului era ministrul Hitrovo, un cunoscut agent panslavist, șeful unei organizații de spionaj politic care lupta în întregul Orient în vederea viitorului război în contra Germaniei și Austro-Ungariei. Poliția politică
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ei se numea Syrus, iar mama Eucharia. Era sora lui Lazăr și a Martei. Maria Magdalena era proprietara unui castel din Magdala; Marta deținea casa din Betania, iar Lazăr stăpânea o bună parte din Ierusalim. Scăldându-se în bani, tânăra aristocrată ducea o viață de plăcere și desfrâu, până când Îl întâlnește pe Isus, care o convertește. Extraordinara ei poveste începe însă după înălțarea la cer a Domnului. Împreună cu fratele, cu sora ei și cu Maximin, unul dintre cei șaptezeci și doi de ucenici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Lumea pestriță din Blocul Yakubian este prezentată de către Alaa al-Aswani cu umor și cu o aparentă indiferență. Întâlnim tot felul de personaje-tip: frumoasa secretară care-și seduce șeful, bătrânul om de afaceri bogat, tânărul sărac care cade în extremism, aristocratul disperat ce-și caută refugiul în hașiș, intelectualul homosexual etc. Blocul Yakubian, deși este considerată o carte deranjantă, în care se amestecă sexualitatea, corupția, tortura, dezintegrarea societății arabe, a reușit totuși să se sustragă cenzurii. Cairo, în ciuda decadenței sale, rămâne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
niciodată. Cum e posibil așa ceva? Nu am învățat nimic din fascism, care îi declara pe ruși ca fiind suboameni și a cărui consecință a fost uciderea a milioane de evrei europeni? Naziștii au afirmat despre arieni că sunt eroici și aristocrați, iar despre celelalte popoare că sunt decadente și „degenerate“. Prin descătușarea rasismului și a antisemitismului au reușit să mobilizeze masele și să le angajeze întrțo misiune culturală a arienilor în vederea dominației lumii. Poate că în 1945 fascismul a fost învins
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
lângă catargul drapelului, un șef al Detașamentelor de muncă ale Reich-ului apărut din senin cu o escortă impecabilă începu să rostească fraze sacadate. Era vorba despre infamie și trădare lașă, despre jalnica josnicie și viclenie a unei clici de ofițeri aristocrați, despre un atentat împotriva Führer-ului mult iubit și care, din fericire, dăduse greș, și despre răzbunare, o răzbunare nemiloasă, despre „stârpirea acestei găști“. Pe urmă numai despre acela, care - „o adevărată minune!“ - supraviețuise. Cu fraze de-acum mai lungi, începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]