5,287 matches
-
În puterea divină prinsă-i gena durerii Străbătând începutul în cascada tăcerii, Mai profundă ca ziua luminată de aștrii, Mai întinsă ca spațiul printre zeii sihaștrii, O religie-a vieții fară chip, fără ură, Nestemată ce arde vis de fulger, arsură, Străbătând viață-n moarte se tot duce-n cuprins Într-un strigăt de inimi de iubire nestins, Un prăpăd acceptat printre răni de cuvinte Poartă stemă albastră, nestemată-n morminte, Ea blesteamă amarnic malul său monoton Când se pierde-n
RELIGIA MEA E IUBIREA de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340329_a_341658]
-
gheață luminoase, dalbe. Dar nu mai știu ce drumuri o s-apuci Și zilele cum ți le-așezi în salbe. ZĂPEZILE M-am tot certat cu toamna-n acest an, Că stă și-acum ascunsă prin păduri, Cu frunzele topite de arsuri Și iarba neagră toată pe tăpșan. ,,Omătul, noi am vrea să nu ni-l furi, Ce mai e iarna fără de troian ? Și fără nea, ce cade în noian, Cât oare ai putea să mai înduri ?’’ Doar tu mai ești în
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]
-
mumă-sa, o și loat-o ursu! Am țânut-o toată saptamâna-n straița, și-i dăm să sugă apă cu zahăr și cu dulceața dint-on colț de cârpa. Ș-acu iau ce-i sosi! Când mi-o pușcat Doaga pe Murăș în Arsuri (că trântisă gios pe Petrișor a lu Ianăș și i-o dat nu-știu-care on lităr de rachiu să-l puste), dăm să mă bag cu oile pe dos. Oile numa nu și nu, da n-am lăsat după iele; le-
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
Dar atunci nu știam. De câte ori trecea pe la noi, Tușa venea cu daruri: un săcăteu cu mere, un blid plin cu scoverzi, un cășulete ori un bobot de lapte. Râdea când ne vedea și-ntreba: - Ori cari viniț cu minie-n Arsuri? Copilului care eram nu îi suna a întrebare. Arsurile erau echivalentul Celuilalt Tărâm, unde nu eram eu vrednic s-ajung. Acolo, urșii veneau ziua-n amiaza mare la oi, lupii bântuiau întunericul, Muma Pădurii păzea vacile Tușii. „Odată, stam sângură
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
venea cu daruri: un săcăteu cu mere, un blid plin cu scoverzi, un cășulete ori un bobot de lapte. Râdea când ne vedea și-ntreba: - Ori cari viniț cu minie-n Arsuri? Copilului care eram nu îi suna a întrebare. Arsurile erau echivalentul Celuilalt Tărâm, unde nu eram eu vrednic s-ajung. Acolo, urșii veneau ziua-n amiaza mare la oi, lupii bântuiau întunericul, Muma Pădurii păzea vacile Tușii. „Odată, stam sângură la oi, ne-a povestit... N-aveam numa on
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
am dzâs șî ieu cătra iel: - Tu vini la minie cu puterea te, da io vin la tinie cu puterea Domnului nost Iisus Cristos! Atuncea o sucit ursu din cap de doauă-tri ori, s-o-nturnat șî s-o dus.” Ce sunt Arsurile am întrebat-o, frământat, pe Buna. Soră mai mare-a Tușii, Buna mi-a răspuns: - On loc rău! A apăsat fiecare cuvânt. „R”-ul, mai ales, a fost atât de prelung că și simțisem Răul cum mă învăluie și mă
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
de apă, îi rău de fân, îi rău de ajuns! O râpă ra; nu poți sta nici în picioare fără potcoave pe încălțări! Nu-i de mirare că o credeam pe Tușa o muiere năzdrăvană din altă lume, din acele Arsuri din care cobora arar, să vadă ce năcaz mai e pe la noi. De fapt, nu cobora. Spunea: „Am tunat din Arsuri”, și-atunci mă gândeam imediat la Muma Zmeilor, cum cobora ea duduind, cu o falcă-n cer și una
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
pe încălțări! Nu-i de mirare că o credeam pe Tușa o muiere năzdrăvană din altă lume, din acele Arsuri din care cobora arar, să vadă ce năcaz mai e pe la noi. De fapt, nu cobora. Spunea: „Am tunat din Arsuri”, și-atunci mă gândeam imediat la Muma Zmeilor, cum cobora ea duduind, cu o falcă-n cer și una-n pământ. Probabil că așa coborau toate muierile de acolo... Din bezna grajdului, Tușii îi răzbătea doar glasul: - Te-o fi
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
rost, vedz c-așe-i! Și rostu ceriului ș-al pământului nu-l poate șcimba omu cum i să năzare lui. Oooho! Am lucrat odată de Precup ș-am făcut o clanie de fan. Or fost tri clăni în țârc, pe dunga Arsurii, cu mai doauă de la vecini, toate una lângă halaltă, da numa pe-ahaia de Precup o traznit-o, restu nice una n-o ars... Ș-am mulțămit lu Dumnedzău ca s-o pus pe clanie, nu s-o pus pe noi! Și
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” () [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
ce-o mesteca. Dacă în anii trecuți dădeam de lupi sus, în munte, acum pe acolo nici urmă de ei. S-au mutat lângă sat, umblă pe ulițe nestingheriți, prin ogrăzi. Doar acolo mai au ce vâna. Astă-seară, plecând din Arsuri spre târlă, am tăiat cea mai grasă oaie pe care o aveam și am lăsat-o într-un părău, s-o mănânce lupii. Peste o săptămână le mai tai una. Că am vreo 30 de oi în plus. Între timp
Am tăiat cea mai grasă oaie pe care o aveam și am lăsat-o într-un părău, s-o mănânce lupii () [Corola-blog/BlogPost/338918_a_340247]
-
Mișunau arși și goi ca niște strigoi după o singură salvare din cele 60 și nu aveau loc pe nicăieri. Au fost dați jos din salvări pentru că „nu erau grav”, când ei au ieșit după 2 luni din spital cu arsuri pe 15% din corp. Foto Facebook/Colectiv Poliția nu a fost în stare să aducă niște brațe tari care să mute mașinile prost-parcate. Sunt curios dacă proprietarii mașinilor luate pe sus au luat amenzi până azi. Spitalele au declarat abundență
Sfârșitul inocenței. „Mișunau arși și goi ca niște strigoi după o singură salvare din cele 60 și nu aveau loc pe nicăieri” () [Corola-blog/BlogPost/338986_a_340315]
-
merge asta, scriem cărți", aveau să îi spună mamei chirurgii Oncescu și Secheli. Dar mica izbândă avea să vină la pachet cu noi răni pentru Erica. Și cu noi temeri pentru Mihaela. Scaunul și aciditatea gastrică aveau să îi provoace arsuri micuței. De altfel, toți pacienții cu acest sindrom au mari probleme cu arsurile: "- Nu mai avea răni pe burtă, ci pe fund. Schimbam și 20 de scutece pe zi. Și cântăream tot ce făcea”, trece în revistă etapele mama. Spune
Paștele Mamelor () [Corola-blog/BlogPost/338471_a_339800]
-
Dar mica izbândă avea să vină la pachet cu noi răni pentru Erica. Și cu noi temeri pentru Mihaela. Scaunul și aciditatea gastrică aveau să îi provoace arsuri micuței. De altfel, toți pacienții cu acest sindrom au mari probleme cu arsurile: "- Nu mai avea răni pe burtă, ci pe fund. Schimbam și 20 de scutece pe zi. Și cântăream tot ce făcea”, trece în revistă etapele mama. Spune că, în aprilie 2015, la noile analize, după aproape doi ani de la internare
Paștele Mamelor () [Corola-blog/BlogPost/338471_a_339800]
-
tulburări ale regimului alimentar (lipsa apetitului sau apetit în exces); dificultăți în a se concentra asupra aceluiași volum de muncă care anterior nu ridica probleme; lipsa bunei dispoziții și apariția de dureri de cap, de stomac, de membre, senzații de arsură și înțepături în piept etc. fără o origine organică (apar pe fond emoțional); senzația de lipsă de energie; senzația de „prăbușire a universului” propriu; dificultăți în a-și comunica problemele față de alte persoane (părinte, pedagog, psiholog, consilier, preot, prieten, partener
Mircea-Florian Ruicu: Rolul comunicării în ameliorarea anxietăţii şi depresiei la adolescenţi () [Corola-blog/BlogPost/339412_a_340741]
-
engleză în Japonia, unde a și locuit sporadic, iar românul „Gargui”, început în 2000, este rodul a șapte ani de documentare prin enciclopedii despre viața medievală germană dar și prin reviste medicale de ultimă oră referitoare la tratarea bolnavilor cu arsuri grave. Postfața cărții ne spune ca intrigă medievală se poate aseamănă celei din „Numele trandafirului”, sensibilitatea poveștii de iubire celei din „Pacientul englez”, în contextul în care Marianne devine o Seherezadă modernă. Chiar dacă asemănările acestea pot fi făcute la un
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
este foarte posibil să le evite. Va rata însă astfel ocazia de a fi fascinat de frumosul pe care îl putem gasi în banalul cotidian, odată ce suntem dispuși să trecem granița fantasticului. În urma unui accident de mașină, personajul principal, suferă arsuri cumplite, din trupul său rămânând doar o imensă rană. Nevoit să-și întoarcă ochiul spre interior, în spital o cunoaște pe Marianne Engel, artista faimoasa pentru sculptură de garguie. Ce e garguiul? Eroina, cu păr în dezordine și cu niște
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
schizofrenica, în funcție de psihiatru), spune că absoarbe visele pietrei, pentru că garguiele sau dragonii dinăuntru vor să fie eliberate. Talentul care transpare paginilor este susținut și de o intensă muncă de documentare, nu numai în ceea ce privește bolile psihice sau consecințele diferitelor grade de arsură, ci și în domeniul scrierilor medievale, nume mari fiind prezente în pagini: Dante, Eckhart, Hartmann von Aue sau Wolfram von Eschenbach. Dintre acestea, referințele către Infernul lui Dante sunt numeroase, dar expresivitatea vizuală a cărții este demonstrată prin oferirea unei
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
și a simțit ce înseamnă să fii ars. Am fost incitat de ideea unei relații care nu se încheie cu sentimentul de a fi ars, ci începe cu un astfel de sentiment - luat în sensul cel mai propriu, al unei arsuri reale cumplite. Și astfel, românul va începe cu arderea trupului de plumb al bărbatului”, spune canadianul Andrew Davidson, autorul românului „Gargui”. „Întreaga istorie e povestea unui om care încearcă să ia ceva de la alt om, ceva ce, de regulă, nu
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
engleză în Japonia, unde a și locuit sporadic, iar romanul „Gargui”, început în 2000, este rodul a șapte ani de documentare prin enciclopedii despre viața medievală germană dar și prin reviste medicale de ultimă oră referitoare la tratarea bolnavilor cu arsuri grave. Continuă să citești → Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
REVISTA DE RECENZII - Part 14 [Corola-blog/BlogPost/339683_a_341012]
-
căpiță de fân uscat, pârjolindu-le fața și părul. Oștenii țâșniră din grotă tăvălindu-se printre pietre să stingă focul de pe haine. Noaptea se lăsă pe nesimțite, iar focul cuprinse întreaga grotă și pe dinăuntru și pe dinafară. De usturimea arsurilor vrăjitoarea urla de răsunau văile. În chinurile morții implora diavolii s-o salveze de la condamnarea păcătoșilor. Însă dracii, eliberați de puterea zgripțuroaicei pe care o slujiseră cu credință zeci de ani, își începură dezmățul. Chiote de bucurie și râsete străbăteau
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
frunzărim Orele sau zilele În care ne intersectăm Pe cărările Unor vieți străine... - Ești bine? - Foarte bine! Dar singură Cu mine Când rămân Eu știu Cum e de fapt Cât doare Ceea ce văd Cu ochii-nchiși De-atâta zgură Și arsură. Doar mie-mi cer Iertare Împreunându-mi Mâinile În golul Ce mă însoțește Ca un câine. Ca-ntr-un ultim amor Cu mine Însămi - Amară consolare...: Mie îmi cer iertare. Referință Bibliografică: Iertare / Mirela Borchin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
IERTARE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342013_a_343342]
-
printr-un sejur de 5 zile, cazare, masă și transport împins. În rest, totul e în ceață unde ici-colo mai cade o stea în viziunea victimei și în vizuina unui lup hămesit rătăcit la capătul lumii ce urlă disperat de arsura cozii ... Ah!!..Ce romantic!... Zbang! Am rămas cu pixul în gură. Cine l-a adus pe ăsta în mintea mea? Imaginație-imaginație da', nici așa! Mă duc să cumpăr înghețată. - Și semințe! - îmi reamintește Miorița, mioritica mea nevastă, în clipa când
CAZUL MIORITA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342134_a_343463]
-
ce păreau să se împăienjenească treptat de o ușoară ceață hipnotică, care le dădea un aer derutat. Ca și cum fără vorbe, se întrebau unde, sau spre ce se îndreaptă. Eliza începea să aibă pe pielea dezgolită a brațelor sesenzația neplăcută de arsură. Razele soarelui deveniseră atât de fierbinți, cum numai pe plajă, în plină lună iulie se mai puteau simți. Gâtul i se uscase, dar n-ar fi băut pentru nimic în lume din sticlele cu băuturi răcoritoare, pline așa cum știa, de
CEASCA DE CEAI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342403_a_343732]
-
dimineața la cinci și jumătate, strigam la poarta Unchiului. Poarta era încuiată, Ciontu dezlegat. A ieșit, de la casa vecină, o femeie cu un măgar de ață. - Neața bună, ficior. Matușa să dusă de-asară, șî Nea Niculaie îi la coasă-n Arsuri. Io-te-acii magariu nost șî mahaleaua matușii. Dacă ei face binie, să ne tuni și nouă niștie cași. Am pufnit în râs, ușor ironic. Vecina a zâmbit, cu oarecare vinovăție. - Dacă n-o fi cu supărare... Am făcut semn cu capul
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
trăiască. Îți recomandăm Decență, tăcere. Și multă dorință ca Schimbarea, inamicul din sufletele noastre al Sistemului, dumnezeul sufletului lor, să vină A fost arsă pe 50% din suprafața corpului, inclusiv pe față, pe mâini și pe cap - unde a avut arsuri ale căilor aeriene superioare, a stat aproape o lună în comă, a luat nouă bacterii din spital și a făcut nenumărate operații. „Două erau rezistente la antibiotice, medicii belgieni nu mai văzuseră așa ceva”, spune Adina. De un an, locuiește la
Adina a ars în Colectiv și s-a infectat la Elias: „Am luat 9 bacterii. Medicii belgieni nu mai văzuseră așa ceva” () [Corola-blog/BlogPost/337950_a_339279]