7,623 matches
-
readuce coerența imaginii de ansamblu pe un alt plan, cu un alt cadru. Conflictele etnice, metisajul, folclorul balcanic și variile epopei ale țiganilor, expresie a unei libertăți inconceptibile pentru regimurile totalitare, sunt mai mult decât teme, ele devin tot atâtea articulații ale unui spațiu subîntins de aceleași vise care se transformă adeseori în coșmaruri. Remarcabil este capitolul dedicat lui Kusturica, regizor emblematic pentru țara imaginară numită Balcania, așa cum Marian Țuțui devine geograful și cartograful cinematografiei ei. Nu văd cum această carte
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
subtil al filmului, prinde toate acele infinitezimale și imponderabile care țin de inefabilul acestei arte. Filme precum Reconstituirea, Pădurea spânzuraților, De ce trag clopotele, Mitică?, Faleze de nisip fac obiectul unei analize lipsite de orice parti-pris, care pune în evidență acele articulații ascunse care dirijează mesajul filmului. Deturnarea sensului romanului de la criza religioasă a lui Apostol Bologa spre dezideratul unui altfel de apostolat, umanist, patriotic în Pădurea spânzuraților, prezența absurdului și a formelor fără fond, a mistificării precum și a unei dezangajări totale
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
exclud gravitatea subtextuală, reculegerea, retranșarea în sine, căința sau sentimentul cvasireligios al naturii din unele versuri. Irizările memoriei transcrise de Ion Horea în recentul său volum Scribul (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2011) reflectă sugestivitatea unui imaginar poetic care își conservă în articulațiile versurilor asumarea adevărurilor tradiției și ale istoriei, într-o tonalitate discretă și învăluitoare, fără exhibări ale eului sau inflamări retorice: „Eu nu sunt decât scribul. Voci oculte/ Îmi spun să le-nsemnez și să vă las/ Din câte-au fost pe
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
pentru tratament chirurgical al herniei disc de la C3, lărgirea canalului cervical la C2 și înlocuirea discului cu un grefon cu placă de titan. Înainte de a efectua această operație, Loredana are nevoie urgentă de recuperare medicală pentru tonifierea musculaturii și deblocarea articulațiilor prin tratament specializat, se arată pe blogul tinerei. Fiecare român o poate ajuta pe Loredana, orice bănuț donat fiind un real ajutor pentru ea. Puteți dona bani în conturile: în euro - RO71BTRLEURCRT00N2192401 în lei - RO27BTRL02901201N21924XX BANCA TRANSILVANIA - SUCURSALA SLATINA, titular
Povestea sfâșietoare a Loredanei, fata prizonieră în propriul corp () [Corola-journal/Journalistic/43662_a_44987]
-
operă și, pentru noi, cel autentic” (p. 49). Am putea spune că Remus Lunceanu este, pentru Rebreanu, o ipoteză lamentabilă (dacă nu detestabilă) despre sine, tot așa cum Titu Herdelea este o ipoteză ironică. Lucian Raicu dezvoltă această interpretare, în toate articulațiile și nuanțele ei: „Tot așa cum un alter-ego, mai nevertebrat decât autenticul Rebreanu, este Titu Herdelea, cel din Ion, dar mai cu seamă cel din Gorila: publicist mediocru, acomodant, adaptabil, împăciuitor, cam în felul cum ar fi arătat Rebreanu de n-
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
una radicală și ea ține de asumarea unui punct de vedere față de realitate care este la fel de radical precum gestul crimei. Fiecare act nesemnificativ în logica decupajului se dovedeste fundamental din perspectiva întregului. Ceea ce constituie legat o sumă de nonevenimente creează articulațiile unui supereveniment, crimă, pentru că apoi, finalul filmului să demonteze încă o dată crimă transformând-o în non-eveniment, subiect de fapt divers. Mecanismul pus la cale de Criști Puiu își dobândește semnificația dacă nu privești în direcția în care se uită Viorel
Străinul din Aurora by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5688_a_7013]
-
aceste contrapuneri parodice, un exercițiu de delimitare față de clișeu, și deopotrivă un mod de a opera inteligent, ludic cu convențiile. Înainte de a-și pune o amprentă definitorie, de a crea un univers filmic care le este propriu, tinerii regizori observă articulațiile și deconstruiesc jucăria cinematografică, îi întorc componentele pe toate fețele și le reasamblează ironic. Această (re)descoperire pe cont propriu a resorturilor cinematografiei pe care o realizează fiecare nouă generație este ceea ce conferă prospețime acestui festival. Înrudit cu gagul și
Filmul de piatră (ediția a II-a, 6-9 ianuarie, Piatra Neamț) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5834_a_7159]
-
misiunea unui post național. Ca și cum ar fi grijulii doar cu propriile, bănoasele lor interese, custodia ce le-a revenit confundă îngrijorător sensul public și chiverniseala pe care o promit combinațiile într-o întreprindere comercială privată. Că nu se pricep la articulațiile complexe ale organismului pe care au sfruntarea să-l administreze, că nu sînt oameni de cultură, ci doar manageri, au spuso pe șleau, cînd și-au luat în primire șefia, și Ovidiu Miculescu, și Oltea Șerban-Pârâu. Atunci de ce desfășoară atîta
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
temele multiple ale romanului realist: formarea celor doi tineri și istorii ale familiei, călătoria ca explorare exterioară și interioară, boala ca parte a naturii umane, războiul și încercările aduse tuturor, vârstele cu privilegiile și punctele sensibile, iubirea și căsătoria în articulații subiective și sociale. Un roman vast, ramificat, îndrăzneț prin cuprindere și adâncime, cum ne-au obișnuit scriitorii britanici de azi, retrezind gustul pentru solida proză de odinioară.
Scotocind cotloanele minții by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3745_a_5070]
-
e temeiul a toate. Să recunoaștem, intuiția e enormă prin contrazicerea bunului-simț, numărul fiind o abstracțiune seacă din care nu te aștepți să iasă concretețea pipăibilă a lumii. Și totuși, pentru Pitagora numărul e arheul lucrurilor, e esența lor, acea articulație fără de care materia efemeră care dă ființă regnurilor nu s-ar putea închega. Altfel spus, numărul e axis mundi, e pivotul (în latină cardo, cardinis) în jurul căruia se mișcă toate, și expresia modernă de „numeral cardinal” păstrează ceva din intuiția
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
la început e da și apoi vine nu. Focul roșu, o piatră prețioasă! „Când noi toții vom opri în fața semaforului, aproape mi se pare că voi mă iubiți pe mine și eu pe voi!” O fi iar beat la volan, articulația colorată a lumii îl face să plângă, și pornește. ASKO KÜNNAP Eul mereu întârziat E ziua bună care unește cu infinitul. E sărbătoarea mare și foarte veche. E orașul și vânturi deasupra. E o privire din ochi în ochi, drept
Trei poeți estonieni by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/3634_a_4959]
-
părului tău despletit neînvins care-asemeni vîntului bate alternativ cînd dintr-o parte cînd din alta deschizînd trandafirul cum un ceasornic al mării închizînd marea cum o gură-a trandafirului o luptă nupțială. Stilul Ei folosesc stilul cum o ceață îneacă articulațiile frazei cu bere îndeasă vîrtos tropii în rucsac lasă cezurile pe tejghea în locul pourboirului apoi ies afară să-ntoarcă strada în plină amiază spre blocul lor cum o apă motorizată. Statuia lui Tudor în Amarul Tîrg Ruginit vînt (să fie
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/3346_a_4671]
-
între ele și neintegrate în destinul unei teme. Nu-i chiar o excepție printre poeții tineri, dar nici caz cu totul banal. El pleacă mai degrabă de la un principiu simfonic, punînd tema în orchestrație și administrînd-o în dezvoltări coerente, cu articulațiile controlate. Modulațiile acesteia au libertatea improvizației, ca efecte baroce în interiorul acoladei, dar și ele se întorc, pînă la urmă, în folosul suprem al economiei tematice". Rezultatul? Bineînțeles e un surplus de autentificare a expertizei în care se reunesc două instanțe
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
de lux a unui tom plin de surprize. Întoarcere în Bucureștiul interbelic iese dintr-un impresionant efort documentar de critic și istoric literar, pentru care aspectul sociologic e secundar. Miza cărții este aceea de a desface societatea românească interbelică în articulațiile sale, pornind de la centrul ei trepidant și expresiv. Zumzetul viu al epocii apare printr-o desfoliere răbdătoare a ziarelor și revistelor interbelice (gazetăria oferind, cum scrie Mihail Sebastian, ,un contact direct, amplu și ascuțit, cu viața, cotidianul și psihologia"), dar
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
Barbu și-a dorit continuu claritatea și triumful logos-ului. A preferat ordinea intelectului în pofida datelor dezordonate și inconsistente ale percepției. Cuvântul și-l închipuie oglindă a eului („Clatină-mă, cuvântule, / Ca piatra în singurătate / Și copleșește-mă cu toate / Articulațiile tale calde. // Fă-mă oglindă numai pentru tine / Ca să văd grădină cerului”, Clatină-mă, cuvântule, p. 31), iar în această oglindă se vede o verigă din lanțul ființei omenești, cea neînchisa și abstractă, pe latura fără putință de trăit și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
sexul galben al nopții/ cîndva te-am cunoscut printre filele acestea/ chiar înainte de a le da eu însumi foc în alexandria/ cititor orb sînt acum cu pîntecul supt/ pe pieptul meu dezgolit/ un deget arătător/ fără mînă" (Biblioteca devastată). Insolențele articulațiilor defecte nu constituie decît semnele unei iubiri trădate, ale unor entuziasme întoarse pe dos. Poetul se apropie de sfera plinătății vitalului cu o laudă inversată, trecută în înveninare și blasfemie. Dar nu peste tot rețeta despărțirii e atît de înverșunată
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
Daniel Cristea-Enache Un haos deplin prezidează cel mai recent roman al lui Virgil Duda, Despărțirea de Ierusalim. Nu este vorba despre o inaptitudine compozițională a prozatorului (întotdeauna atent la articulațiile cărților sale) și despre o deficiență structurală a volumului. Acesta își trage substanța tocmai din dezorganizarea, răvășirea unei vieți ce încearcă să se refacă dincolo de raza de acțiune a megalomaniei ceaușiste, în anii '80. Proza avansează semnificativ spre teritoriile biograficului
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]
-
mai dificilă cu cât modul dragomirescian de a gândi este grevat inițial de o perspectivă psihologică, iar soluțiile "științei literaturii", puse în serviciul definirii capodoperei, sunt, în bună măsură, căzute astăzi în desuetudine. Adrian Tudurachi examinează cu o extremă minuțiozitate articulațiile psihologice, estetice sau teoretice ale criticii lui Mihail Dragomirescu, cu scopul mărturisit de a-i găsi secretele și contradicțiile. Secretele se dovedesc a fi slăbiciuni, erori, inconsecvențe și fisuri în armătura construcției, dar tocmai că aceste ezitări i-ar fi
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
încăpătoare. Soluția lui este, deocamdată, o metacritică emancipată. Cred că Adrian Tudurachi se dovedește un foarte bun teoretician al actului critic, analizat în cele mai mici detalii prin exemplul lui Mihail Dragomirescu. Pe exeget nu îl interesează sistemul estetic, ci articulațiile lui genuine. Nu ideologia critică normativă, ci producția conceptuală, adecvarea, vulnerabilitățile, instabilitățile, glisările spre echivalările metaforice ale discursului critic teoretizant. Domeniile în care se înscriu explorările lui metodice sunt subsumabile în principal esteticii și teoriei literare, dar își adjudecă și
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
unui H.-R. Patapievici. Dl Mihai Buracu se încadrează în clasa celor dintîi, rugîndu-se astfel: "Iartă-mă, Doamne, că nu pot să tac. Iartă și ceea ce nu poate fi iertat" și confesîndu-se că s-a "tămăduit" lăuntric doar atunci cînd "articulațiile mîinilor și ale sufletului mi-au îngăduit să strîng degetele nu în pumnii răzbunării, ci în înfrățirea celor trei degete ridicate în dreptul cugetului și al inimii în semnul Sfintei Cruci". E o atitudine nobilă, însă cum să facem ca iertarea
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
pe spațiul a aproape două pagini de revistă. El reformulează complicat adevăruri simple, cunoscute de toată lumea: "Pentru ca ecuația demonstrației să fie completă, trebuie menționat și faptul că regresia spontană nu este singurul motiv pentru care societatea românească și-a slăbit articulațiile morale, mulțumindu-se să le utilizeze în regim de avarie. S-a ajuns aici și pe coordonata unei derive controlate, cu punct de pornire în erodarea încrederii în instituțiile care gestionează binele public: justiția, organele de ordine cu epoleți, administrația
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10230_a_11555]
-
dizolvată/ și cîrpe atîrnă/ din gura celor dinainte/ și-mi încui casa la plecare cu/ rudele de tablă presată" (în buzunarul animalelor mici). Așadar o poziție antirealistă, un apogeu al antinaturii. însă suprarealiștii încercau o nostalgie presantă a realului. Desfăcîndu-i articulațiile și jucîndu-se cu factorii lui la modul unei libertăți ideale, se arătau subteran atrași de întregul dezasamblat, de ,cumințenia" raporturilor date. în chip bizar, visau o asociere între real și ficțiune, o ,trăire" plenară care să transgreseze granițele dintre artă
Nedreptățitul Abăluță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10784_a_12109]
-
de văzut de ce. Fiindcă dacă inițial tendința spre o lirică mai degrabă „complicată în plan ideatic” (cum o numește Ion Bogdan Lefter) putea fi pusă exclusiv pe seama unei porniri naturale, spontanee, cu timpul au început să se distingă din ce în ce mai bine articulațiile unui program coerent. N-aș lega neapărat procesul acesta de strălucita activitate a autoarei în domeniul teoriei artelor vizuale. E, cu siguranță, și asta, dar nu e numai asta. Dincolo de titlu (care conține un indiciu edificator), o explicație putem găsi
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
și absurdului, al deplasării grotești de linii, în care convenția ia locul elanului vital, iar mistificarea se substituie adevărului. În această poezie, ca în multe altele scrise de Dinescu, existența are, în mecanismele ei intime ori în acelea de suprafață, articulațiile dereglate, valorile au încetat să funcționeze, iar masca s-a substituit definitiv chipului real. Actorii spectacolului existențial au aerul unor cabotini care mimează doar trăirea, gesticulează inautentic, fără a-și asuma spontaneitatea ca normă a substanței ontologice. Și în poemul
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
în timpul lucrărilor agricole pe terenuri umede etc. Microbul pătrunde în organism prin piele, prin mucoasele nazale sau mucoasele oculare și ajunge în sânge. Perioada de incubație este de 2-20 de zile. Boala debutează cu frisoane, febră, cefalee puternică, dureri în articulații, insomnie și slăbiciune generală. Apar hemoragii nazale și gastrointestinale. Forma icterică se manifestă prin îngălbenirea pielii și mucoaselor, iar forma renală - prin apariția anuriei. Dacă în astfel de cazuri nu intervine medicul, pacientul decedează. Boala poate evolua în forme ușoare
Agenda2005-31-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284013_a_285342]