52,493 matches
-
formelor. Împăcînd contrariile și unificînd cronologiile, recontextualizînd istoria și incorporînd virtualul, Dumitraș se așază incontestabil în plin enciclopedism postmodern, acolo unde succesiunea se varsă în simultaneitate și unde memoria lasă tot mai mult loc percepției nemijlocite. Din această pricină parcursul artistic însuși este unul sintetic și globalizator, el integrînd firesc în sincronie toate reperele unei diacronii încețoșate. Max Dumitraș este, rînd pe rînd, dar și simultan, pictor și sculptor, provocator și actor, fotograf, cercetător și curator. El manipulează, cu o maximă
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]
-
manifestări ale personalității. Deficitul de individualitate se estompează astfel odată cu senzația funcționării și a reîntregirii. Damien Charron știe acest lucru. Știe și că a fi compozitor este o povară mult mai grea decât a exersa meseria de tălmăcitor al sincretismului artistic. Și va afla, sunt convins, că povara compozitorului devine cu atât mai suportabilă cu cât ea se supune mai vârtos reiterării. O reiterare de multe ori ameliorată. Și, uneori, chiar absolvitoare. De mult nu am mai râs cu atâta poftă
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
nesuferită, cu o schimonoseală gratuită, dacă nu aș fi avut scuza spontaneității. O spontaneitate indusă de doi protagoniști gravizi de atâta talent și resimțită din belșug de către un public numeros, avid de cât mai solide puncte de sprijin ale adevărului artistic. Spirite vii, funciar creatoare, Paul Staicu și Laurent Cirade nu-și caută răspunsurile în buzunare și nici chiar în partituri îngălbenite, și nici nu-și clocesc gesturile și sunetele ca o pasăre pe ouă, ci le inventează și le aplică
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
vadă, absorbit fiind de ceea ce scrie el, textierul te urmărește cu aviditate, interesat fiind numai și numai de ceea ce vei scrie despre el. Mai exact, de laudele pe care i le vei aduce - căci o critică severă, cu demontarea producției "artistice" și demonstrarea mediocrității sale funciare, îl va face să te urască până la moarte. Sau până la primul elogiu. Cum e greu de crezut că-mi va plăcea vreodată poezia Carolinei Ilica, mă resemnez în avans. Speram ca antologia ei Puțin mai
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
lirice (Eminescu și Blaga, în primul rând, apoi Coșbuc), preluând mimetic imagini din fondul consacrat (obrazul fraged și împurpurat al fetei, părul ei moale, desfăcut pe umeri, mâna dogoritoare a Zburătorului...), pentru a le compromite prin falsitatea vocii și obtuzitate artistică. Și când poeta privește către cer, încropind "dialoguri" cu Dumnezeu, versurile ei nu sunt altfel decât mediocre și triviale: "când mă uit în jos,/ în ude oglinzi/ îmi strevăd slăbiciunile./ Dar și puterea:/ Cine se măsoară cu mine, moare.// Ca
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
director, pe Andrei Cornea și pe turcologul Renata Tatomir, iar "de muncit, nu se muncea" (ce înseamnă în capul bietului ziarist munca unui cercetător din domenii umanistice dă exact măsura competenței lui în temă). l Abia citind ADEV|RUL LITERAR & ARTISTIC de sîmbătă 15 iulie s-a lămurit Cronicarul de unde i s-ar trage ziaristului vehemența demolatoare și a fost mulțumit că lucrurile sînt puse la punct de oameni care chiar știu ce spun. în editorialul Institutul de Studii Orientale - la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
îndeosebi tineri, care iau interviuri știind doar vag și urechist cu cine stau de vorbă, Iolanda Malamen chiar se pricepe bine și a urmărit în timp, din pasiune, creația interlocutorilor ei. Fiindcă e în primul rînd scriitoare, trăiește în lumea artistică și a fost o vreme galerist, convorbirile ei cu artiști nu sînt niciodată plicticoase: știe ce să-i întrebe, cum să-i deschidă spre mărturisire, raportînd biografia la operă și pe aceasta din urmă, la context. Cu un asemenea om
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
mod imprevizibil, când elegiacul ori melancolicul, când burlescul sau anecdoticul, subliniază voluptatea autorului de a dezvolta o lume sonoră cu mijloace similare celor de la sfârșit de secol 19, când tocmai încolțeau atitudinile de mefiență și chiar de contrarietate în fața valorilor artistice consacrate. Murail postulează că agresivitatea materialului și complexitatea formei nu sunt suficiente pentru zămislirea operei muzicale. Este nevoie ca ele să fie judicios instrumentate, așa cum sunt orchestrate componentele unui orologiu, a cărui impecabilă funcționare depinde de finețea și precizia din
Mitul ca realitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10461_a_11786]
-
corpus dramaturgic, sau mirajul în neîntreruptă dispersiune al unei personalități". E o judecată critică severă și surprinzătoare, dar care nu are alți adepți decât I. Negoițescu. Opera lui Nicolae Iorga mi se pare mai rezistentă în latura sa de proză artistică, oscilând între înclinațiile romantice și apetențele realiste. Călător infatigabil prin întreaga țară, din Bucovina și Basarabia până în Maramureș sau Dobrogea, Nicolae Iorga își adună impresiile în câteva sute, dacă nu mii de pagini. El are o perspectivă universalistă a furnicarului
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
Numele citate în această carte nu se află în competiție cu alte nume, nu sunt incluse într-un sistem de valori. Ele reprezintă însă fațete ale specificului bănățean la nivelul culturii române și europene, sunt purtătoarele unor teme și soluții artistice deschizătoare de drumuri și devenite mărci ale spiritualității locului. Așa se explică importanța pe care autorul o acordă literaturii spațiului grăniceresc sau celei dialectale, fenomene tipic bănățene, necunoscute celorlalte regiuni cuprinse în ampla sinteză Geografia literaturii române, azi. Cornel Ungureanu
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
în care pot fi apreciate drept evenimente ale acestui sfârșit de stagiune. Nu risc a face o apreciere psihosocială a evenimentului muzical în sine. Ar fi, poate, prea fastidios. Aspectele obiective merită a fi observate. Momentele muzicale considerate drept eveniment artistic, serile de muzică petrecute la Ateneu sau la Sala Radio pot fi apreciate fie din perspectiva publicului, fie din aceea a protagoniștilor, a dirijorului, a solistului, cei care propun un anume program de concert, fie din perspectiva instituției, sau din
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
din aceea a protagoniștilor, a dirijorului, a solistului, cei care propun un anume program de concert, fie din perspectiva instituției, sau din aceea a muzicienilor ansamblului orchestral. Toate aceste determinări trebuiesc observate pentru a aprecia natura evenimentului în spațiul muzical artistic determinat, în spațiul vieții noastre de concert. Spre deosebire de spectacolul teatral, de operă, de dans, spre deosebire de spectacolul atât de divers din zona Pop-Music, genuri în care participarea publicului pe întregul parcurs al spectacolului poate fi nemijlocită, poate fi stimulativă sau rezervată
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
care intuiesc natura aplauzelor; ...de complezență, din entuziasm, apreciative sau solicitând reveniri, așa-numitele "encores". în mod cert, calitatea, natura evenimentului nu sunt determinate în mod absolut de reacția publicului - aspect care, evident, nu poate fi ignorat - ci de adevărul artistic al spectacolului, al performanței muzicale. Evenimentul muzical, muzica, are loc sau nu, la un anume moment, într-un anume loc, într-un anume context, cum detalia însuși Sergiu Celibidache. Iar aceasta numai în cazul în care "chimia" - să o numim
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
muzica, are loc sau nu, la un anume moment, într-un anume loc, într-un anume context, cum detalia însuși Sergiu Celibidache. Iar aceasta numai în cazul în care "chimia" - să o numim așa - evenimentului, dacă "reacțiile" de ordin muzical artistic se petrec, dacă muzica se ridică deasupra sunetelor. Sunt evenimente importante, consistente, care trec aparent neobservate și sunt momente care stârnesc entuziasmul "de moment", spectaculos, percutant, al publicului; ...un entuziasm ce poate fi uneori determinat de cauze extra-muzicale, având în
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
ea nu trebuie considerată în sine. Consistența, maleabilitatea timbrală sunt marcate de o consistență spirituală de mare profunzime sufletească pe care o dezvoltă Natalia Gutman; sunt aspecte ce potențează fiorul romantic muzical-poetic al muzicii schumaniene. Care sunt datele evenimentului muzical artistic? Le distingem observând adevărul muzicii rostit cu convingere, cu claritate, cu ingenuitate, cu acea comunicare inspiratoare, care trebuie să anime relația muzicianului performer cu coechipierii săi, cu publicul.
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
căutat, atunci, și drumul firesc către o democrație posibilă. La capătul acelui interval am găsit bîte în cap și urlete monstruoase: Moarte intelectualilor! Moarte studenților! Vis-ŕ-vis de Universitate, Andrei Șerban pleca, și el, proaspăt întors din exil, într-o aventură artistică și umană, deopotrivă, numită O trilogie antică. Cu altfel de discursuri, călătoream, de fapt, pe același drum, în același spațiu geografic, să-i spun, și autentic. Pe unii ne-a marcat, pe alții, nu. Chestiune de opțiune... Mi s-a
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
modificări de nivel într-o relație amoroasă, ele pot oferi instantaneu răspunsuri la chestiuni despre care cei doi parteneri de dialog evită deocamdată să vorbească deschis. Modernitatea acestui gen de analiză implicită, care se dezvăluie exclusiv din succesiunea scrisorilor - modalitate artistică ce explică prospețimea peste vreme a unui roman precum, să zicem, Legăturile primejdioase de Choderlos de Laclos - este remarcată de cei doi tineri traducători/comentatori ai romanului. Ei văd aici semnele postmodernismului, chiar dacă procedeul e vechi de câteva secole: " - Mai
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
structuri și să întocmească pe baza faptelor altele, și Renașterea, Romantismul dispar sau rămân alături de alte unghiuri istorice". Pornind de la un Babel literar, istoricul va realiza o construcție solidă, echivalentă celor arhitectonice. Paginile citite și citate sunt cărămizile lui, rebuturile artistice reprezintă molozul păstrat din necesități de contrast, iar liantul ce ține la un loc întregul edificiu e viziunea globală a istoricului literar - și forța de a o impune. Departe, așadar, de a se reduce la un "simplu" efort documentar, cu
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
a se reduce la un "simplu" efort documentar, cu înregistrarea cuminte și acumularea avară de informații, activitatea acestuia e una pasionantă. Un patos al ideilor și jubilația înscrierii celui mai excentric eveniment într-un sens al devenirii culturale (dacă nu artistice) însuflețesc paginile autentice de istorie literară: ușor de recunoscut, la lectură, indiferent dacă ele fac parte din mari sinteze sau din antologii și culegeri de texte. Grila istorică este imediat detectabilă în Literatură și biografie, volumul de studii, eseuri, comunicări
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
de aceia care nu și-au făcut din estetică o preocupare specială, artistul s-a sustras și coroziunii timpului, continuînd să înfrumusețeze lumea și să transmită același mesaj plin de puritate și de gingășie. Ovidiu Maitec Prin chiar natura genului artistic pe care îl ilustrează și a limbajului său specific, Maitec este un un om al materiei, un exponent al manualității și al praxisului mundan. Un maestru al lemnului, dar, la rigoare, și al bronzului, adică un cioplitor și un modelator
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
ci o tensiune irepresibilă care se distribuie pretutindeni cu aceeași energie și cu aceeași lipsă de prejudecăți. Rațional, de o exasperantă luciditate în relație cu exteriorul și cu sine însuși, ludic și grav în același timp, Paul Neagu investește creația artistică și nenumăratele sale forme de acțiune cu un conținut, în cel mai exact înțeles al cuvîntului, terapeutic. El încearcă, simultan, vindecarea prin geometrie a tuturor dezordinilor și îmblîzirea geometriei prin chemarea ei la o viață aproape organică. Crisparea și jocul
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
popularizator" eficient al noutăților editoriale valoroase, el e acela. Odată întors acasă, ostenit dar mulțumit de "recolta" de volume ce-i asigură lecturi pe toată vara, Cronicarul s-a apucat să citească presa zilei. Și, în Adev|rul literar Și artistic peste ce dă? Un "medalion Dan C. Mihăilescu" întins pe trei pagini mari, toate de citit, de la dialogul cu Marius Vasileanu, și pagina memorialistică intitulată Controbăind prin AND, la portretul sintetic Un conservator postmodern semnat de Daniel Cristea-Enache. Deși unde
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10528_a_11853]
-
și Dinescu (pe ultimii doi i-a cunoscut personal)! Favoritul său numărul unu, pe deasupra tuturor celorlalți, indiferent de națiune, este însă și rămâne pe veci unul, tot un român, Paul Celan. Cum face de adună sub un singur acoperiș sensibilitatea artistică și spiritul întreprinzător, două direcții aparent contrarii? Germain e-n stare să lipsească săptâmâni în șir, izolat de lume în câte o colibă de eremit din Himalaya, pentru a reveni apoi cu elan însutit, luând la rând festivalurile lirice de pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
kitsch-ului cu ștaif și pe gureșii propagandiști care-l cultivă. Ziarista Mariana Cristescu, președintele Asociației Culturale „Punți de lumină”, se numără, cu siguranță, printre cei care au înțeles imperativele momentului, nevoia de mobilizare a competențelor, de reviriment al discursului artistic, de selecție a ofertei, a unui nou tip de management al evenimentului cultural, menite a stârni energii creatoare autentice și a reconfigura interesul publicului, orientându-l către reconsiderarea virtuților actului cultural autentic. Ajuns la cea de a IX-a ediție
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
prozatoare Mihaela Rașcu, al cărei debut literar a avut loc în cadrul manifestării. Cea de a IX-a ediție a „Punților de lumină” a debutat cu un tulburător exemplu de... multiculturalitate, în sensul cel mai profund al cuvântului, prin proiectarea filmului artistic „Doi bărbați pentru o moarte”, în regia lui Gheorghe Naghi, cu un scenariu semnat de Sütö András. Un film - explica Miron Manega - despre „pseudo conflictul interetnic româno-maghiar” din așa-zisul Ținut Secuiesc, o capodoperă a celei de a șaptea arte
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]