9,674 matches
-
ci mai spre margine, unde se formase un stol de ofițeri din aviație și de la Arsenal, numai ochi și urechi, cu emoția clară pe obraz, emoție și admirație, asemenea lui atunci cînd numai se gîndise că-l va întîlni pe asul aviației italiene. "Ce mai faci, domnule Leonard?" Era, de fapt, adevărata surpriză a serii. Că Balbo era grăsuliu și nu aducea deloc a zburător, deși era, nu însemna mare lucru pe lîngă faptul că Leonard Bîlbîie, comis-voiajorul firmei Mott, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pentru că intrase în rezonanță cu gesturile, cu tonul vocii celui care vorbea. La fel se întîmpla și cu ceilalți ascultători. Ridicaseră din sprîncene, murmurau neauziți cuvintele lui Balbo, mișcîndu-și fără să-și dea seama buzele în același ritm cu marele as al aviației, mușchii feței li se contractau și se destindeau după aceleași reguli care stăpîneau obrazul de cauciuc al italianului. Șerban Pangratty îi făcu semn cu mîna, "lasă asta, domnule, e fermecător, i-auzi ce spune!". Sigur, Pangratty auzea înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
drept, cam înaintată pentru gradul lor, dacă i-ai fi comparat cu pifanii ori cu călăreții, dar ce să-i faci, ăsta este regulamentul numai că... Ei bine, aici era schepsisul, vîrsta lor înaintată era cam aceeași cu a marelui as, erau de-o seamă cu marele Balbo, cuceritorul cerului, cel care avea în mînă cea dintîi flotă aeriană a Europei, poate cea bolșevică să fi fost mai mare, dar cine a văzut-o vreodată ?, aviația lui Italo Balbo zbura, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cu amîndouă mîinile. Și de ce nu? În fond, toată petrecerea, invitații, deci și selecția lor aparțineau lui Cantacuzino. Basarab Cantacuzino știa mai bine decît oricine de ce se adunase acolo acea lume și nu alta, pentru a-l aplauda pe marele as al aviației. Chiar dacă era vorba numai de dorința lui Cantacuzino ca Balbo să fie ascultat cu tot interesul și aplaudat din inimă, aceasta se îndeplinise cu totul. Toți cei invitați într-adevăr îl admirau fără rezerve pe aviator și poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
îndeplinită, se lămurise cam despre ce era vorba. Firul principal începea cu gazda, cu Basarab Cantacuzino, care organizase toată serata ca pe un fel de provocare. Îi adusese pe toți ambițioșii, pe neîmpliniții de pe la armele tehnice, să se întîlnească cu asul așilor, spre a le zgîndări mîndria, pentru a le vîrî pe nas și pe ochi un singur lucru vedeți, proștilor, că se poate, că există pe lumea asta unii care sînt exact ca voi, la fel de tineri și nu prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
se lămurise cam despre ce era vorba. Firul principal începea cu gazda, cu Basarab Cantacuzino, care organizase toată serata ca pe un fel de provocare. Îi adusese pe toți ambițioșii, pe neîmpliniții de pe la armele tehnice, să se întîlnească cu asul așilor, spre a le zgîndări mîndria, pentru a le vîrî pe nas și pe ochi un singur lucru vedeți, proștilor, că se poate, că există pe lumea asta unii care sînt exact ca voi, la fel de tineri și nu prea mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
se întîmpla să spună cuiva un astfel de adevăr, care pare în mintea oricui nu l-a trăit o fanfaronadă de prost gust, o glumă de cavalerist, nu altceva. "Ah, voiam doar să-mi exprim îndoiala, domnule Mihail, că un as ca Italo Balbo, care în fiecare zi se înfruntă cu moartea, față în față, ochi în ochi, ar mai fi interesat în intrigi politice. Cum să vă explic, un aviator se găsește încă de la primul său zbor la capătul drumului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
structurați spațiul, Întocmiți inventarul mobilei și al livezii; nu uitați nici denumirile florilor din grădină și nici știrile citite de el În care se spunea despre pactul Ribbentrop‑Molotov, despre abdicarea regelui, despre prețul unturii și al cărbunelui, despre Aleksić, asul aerului... Iată cum lucrau maeștrii Enciclopediei. Căci fiecare eveniment, am mai spus asta, era pus În legătură cu propriul lui destin, fiecare bombardament În Belgrad și fiecare Înaintare a trupelor germane spre Răsărit ori fiecare retragere, toate astea erau transpuse prin prisma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
răspunde, copiii începură să scoată niște urlete haotice iar părinții se grăbiră să dea drumul la o serie de aplauze frenetice, menite să stopeze, cât mai curând, nenorocirea. Moment ratat și copiii o știau. Nu-i nimic. Mai aveau câțiva ași în mânecă. Urmă un cântec interpretat de Luana, cu acompaniamentul Emei la vioară. Un număr reușit, pentru că cele două fete se completau de minune. Vocea Luanei înduplecă inima Vandei care strigă, înduioșată: "Foarte frumos. Bravo, Luana! Bravo, Ema!" Poeziile interpretate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
celorlalți copii, doar că el avea părul deschis la culoare și pielea roz. Stai! Adam a vrut să-l cheme, să țipe la Karl să se Întoarcă. Nu pleca, i-a venit să strige. Dar a rămas tăcut și nemișcat, as cuns În frunzișul des și plin de ghimpi. Acum era În stare să se stăpânească și să tacă, Își ținea respirația și număra rar până la zece. Cu multă vreme În urmă Învățase să-și controleze astfel frica. Camionul a dat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
i-am spus-o și lui maman și sunt gata s-o spun oricui, te vreau așa cum ești acum, a mea, de aceea vreau să mă eliberezi de suspiciune, de aceea sunt îngrijorat pentru fiecare zi care trece, ah, dacă as fi sigur că în mintea ta mă înțelegi și mă aprobi, dacă aș fi sigur! Dar știu bine că tu te înverșunezi împotriva mea, nu pricepi că de fapt nu s-a schimbat nimic între noi, că de fapt ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de ce oamenii își investesc în mine speranțele, că eu nu sunt bună de nimic. Oare ce trebuie să fac? Ce trebuie să descopăr? Singură acasă și-a făcut o pasiență și a izbucnit în plâns când a văzut șirul de ași aliniați ca la paradă. Mai târziu, în miezul nopții, în timp ce suporta efuziunile erotice ale partenerului ei de ocazie, înțelese că era pierdută și pentru ea, că nu va reuși să ajungă la linia de plutire. Avea impresia că un ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
minte cum era pe vremuri. El își scria românele, eu îmi scriam piesele de teatru. Ne informam reciproc cum merge treaba. Acum, iaca, vin aici și trăncănesc despre proiectele mele, iar el, în replică, îmi zice o laie. E ca si cum as servi la tenis în fața unui adversar ciung. — Lui Adrian nu-i pasă. Ei bine, mie-mi pasă. Mă face să par... lăudăros. — Zău că nu, Șam, spuse sec Eleanor. — Bate pasul pe loc. Amândoi bateți pasul pe loc. — Ba nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
întreba Fanny. — Da, insă n-are film, răspunse Creighton. O să cumpăr unul la aeroport. — Iar eu vreau să cumpăr un ziar de azi, spuse Fanny. — Am crezut ca-n următoarele două săptămâni o să dai naibii ziarele, zise el. — E ca si cum as trage o ultimă țigară înainte de a mă lasă de fumat, stărui față. — Ce-ți apare? — Jurnalul meu și un interviu cu Adrian Ludlow. — Adrian și mai cum? — Da, ofta Fanny. Mă tem că, deschizând ziarul de azi, o grămadă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
care s-au culcat nu se gândesc la tristețea ta, și mai târziu, când te culci, adormi cu mine în gând să mă visezi. Dar, mamă, nu te îngrijora căci mă încred în Dumnezeu că mă vei vedea din nou. Ași dori ca atunci când mă voi întoarce să te găsesc sănătoasă și mai întărită. Dorul de casă, de tine, de surori și de prieteni nu-mi dă pace, dar oricât aș vrea să plec, acest lucru nu este cu putință. De-
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
amintirile de detenție ale lui Semproniu care nu avea copii, ci doar o căsătorie nefericită și un zâmbet cum nu mai văzuse vreodată la altcineva. Cărțile, ca și amintirile, erau comentate cu Grațian care știa și toaca-n cer plus As’ noapte, Iisus... de Radu Gyr. De la amintiri și cărți, care nici măcar nu erau Întotdeauna bunuri personale, au ajuns Într-o bună zi să Împartă aceeași femeie, cum ar Împărți un cort sau o cameră de hotel. Renata Covalschi de la barul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ungem cu ulei de potîrniche ferestrele dușmanilor de clasé, sé nu le lumineze soarele casă! sînt cemodanii plini cu puf de rațé și pot sé Înveseleascé etajul patru. - Curcanul roșu sare În ogradé? - Aproape cé aș fi timid, dacé nu as fi atît de hipersensibil. - N-are de ce sé-ți fie fricé, e numai tunetul de primévaré. - Dar poate sé te omoare. Tunetul de primévaré te lovește și te omoaré. Îți zic eu, uite, cum bate. - Nu-ți fie fricé, e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
this book we have resumed the subject of the previous edition, with big satisfaction and bracing encouragement. We would like this volume to be, essentially, a presentation of the activity and of the actions of the persons who have served as diplomatic and consular agents of Romania (ambassadors, other diplomatic agents, consuls, international functionaries etc.), genuine professionals in the field of international relations, during the last decades of the 20th century, which ended a few years ago, a presentation "sine ira
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
the volume will find the curriculum vitae (C.V.) of many of the Romanian diplomats from the years 1960 to 1990, and even after that, and so can form their own opinion about their qualities, the intellectual capacity of those diplomats, as well as about their activity as diplomats and their contribution to the benefit of Romania. The image Romania had during those years, is that one which, volens nolens, they have created and offered it, by what they have been and
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
will find the curriculum vitae (C.V.) of many of the Romanian diplomats from the years 1960 to 1990, and even after that, and so can form their own opinion about their qualities, the intellectual capacity of those diplomats, as well as about their activity as diplomats and their contribution to the benefit of Romania. The image Romania had during those years, is that one which, volens nolens, they have created and offered it, by what they have been and what they
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
vitae (C.V.) of many of the Romanian diplomats from the years 1960 to 1990, and even after that, and so can form their own opinion about their qualities, the intellectual capacity of those diplomats, as well as about their activity as diplomats and their contribution to the benefit of Romania. The image Romania had during those years, is that one which, volens nolens, they have created and offered it, by what they have been and what they have done in their
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
done in their quality. By presenting their activity, the respective diplomats offer us a complete and suggestive image about the tasks which have been entrusted by the Ministry of Foreign Affairs, what the diplomacy of Romania of those times represented, as well as the problems which confronted it. Romania of that time has passed a period of uncertainty and of big hardships, while the representing diplomats where those who have felt and perceived them immediately and directly, have been in tuch
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
their quality. By presenting their activity, the respective diplomats offer us a complete and suggestive image about the tasks which have been entrusted by the Ministry of Foreign Affairs, what the diplomacy of Romania of those times represented, as well as the problems which confronted it. Romania of that time has passed a period of uncertainty and of big hardships, while the representing diplomats where those who have felt and perceived them immediately and directly, have been in tuch with them
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
and normalised them (some times with the price of satisfying the financial exagerated pretentions and difficult to afford them); then beginning to make the economy working, using an unknown, so far, rhythm, and by economic exchanging with the western countries, as wel as by the imports of technology from them; actively participating in a more number of international organisations, Romania became a member of the international community, worth to be taken into consideration and enjoying prestige, sympathy and friendship. The diplomatic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
them (some times with the price of satisfying the financial exagerated pretentions and difficult to afford them); then beginning to make the economy working, using an unknown, so far, rhythm, and by economic exchanging with the western countries, as wel as by the imports of technology from them; actively participating in a more number of international organisations, Romania became a member of the international community, worth to be taken into consideration and enjoying prestige, sympathy and friendship. The diplomatic segment (at
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]