1,950 matches
-
Este și cazul lucrării Mateiu I. Caragiale comentat de... (1996), sinteză la hotarul dintre didacticism și eseistică, prin intermediul căreia se conturează o bună schiță de portret. În schimb, Ion Creangă - spectacolul lumii (1996) își are punctul de pornire mărturisit în aserțiunile călinesciene referitoare la caracterul dramatic al prozei lui Creangă, analizată printr-o grilă care evidențiază ludicul și spiritul carnavalesc, demers susținut de mai multe modalități de exegeză critică: tematism, naratologie, critică arhetipală ș.a. Cu o instrumentație asemănătoare, T. dă în
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
în toate ramificațiile și variantele lui succesive. Prezentarea e constant acompaniată de analiză, care implică verificarea fiecărui enunț și a fiecărui termen, stabilirea sensului precis în context, explicarea asocierilor derutante („misticism rațional”, „raționalism mistic”), estimarea validității fiecărei teze, a fiecărei aserțiuni, a justeței judecăților de valoare, dezaprobarea celor eronate, denunțarea subiectivismului extrem al unor opinii, stabilirea cât mai judicioasă a ce aparține lui Mihail Dragomirescu și a ce e preluat. Sursele gândirii esteticianului sunt identificate, în primul rînd, în opera mentorului
TUDORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
apărut la Iași la 3 martie și de la 2 la 10 aprilie 1859. Pentru numărul inaugural redactori au fost Gh. Sion și G. Baronzi. Primul retrăgându-se, gazeta a fost alcătuită, în continuare, de celălalt redactor. Articolul-program, Prospect, reia o aserțiune cu circulație în epocă, „politica a absorbit literatura”, și anunță intenția redacției de a da un loc însemnat beletristicii românești, criticii și studiilor literare. Z. și-a încetat însă apariția înainte de a putea trece la înfăptuirea programului propus. Gh. Sion
ZIOA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290741_a_292070]
-
nuvelele lui Thomas Mann (1960). În 1960-1961 se va întoarce spre lumea Greciei antice scriind mai multe eseuri, intitulate Dialoguri cu eroii tragici. Prima lucrare amplă publicată de V. în România e Montaigne. Omul și opera (1936), în care expune aserțiunile tradiționale privind evoluția moralistului de la stoicism la scepticism și de aici la epicureism, fiind printre primii exegeți europeni care explică sistemul gândirii montaigniene ca rezultat al acțiunii simultane a diferitelor idei. Concluziile le anticipează cu peste un deceniu pe cele
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
carte de eseuri, Din registrul ideilor gingașe, îi apare în 1926, urmată de volumele Despre stil (1928), Artiști și idei literare române (1930), Încercări de precizie literară (1931) și Pentru arta literară (1934). Z. se distinge în primul rând prin aserțiuni de teoretician și istoric literar, chiar dacă nu va reuși să încheie lucrarea de sinteză pe care o proiectase. Definind esteticul ca domeniu autonom, cu o acuratețe care o depășea chiar și pe aceea a lui Titu Maiorescu, eseistul va milita
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
total și parțial”. În Istoria literaturii române de la origini până în prezent, criticul aseamănă actul poetic al lui V. cu desfacerea unei cârpe „în care sunt îngrămădiți peștișori aurii”. O asemenea poetică amalgamează principii ale tuturor curentelor de avangardă, exemplificând o aserțiune din Act de prezență: „Cubism, futurism, constructivism s-au revărsat în același dârz cerc: sinteza”. Indiferent dacă, așa cum pare, scriind autorul s-a abandonat dicteului automat sau a operat asocieri imposibile în mod lucid, imagismul său excelează, mai mult decât
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
ca unul dintre cele mai mari ale epocii noastre moderne. În Înfăptuirea sa a prevalat cauza națională și nu interesele limitative de partid sau de grup, numai ca dovadă pentru tendința unei anumite istoriografii putându-se reține În sfera seriozității aserțiunea că proclamarea Regatului a fost grăbită dacă nu chiar determinată de dezbaterile din Adunarea Deputaților, la 13/25 martie 1881, incitate de „ideea necesității de Întărire a forțelor de ordine din statul român”, confruntat cu „propaganda ideilor revoluționare” și cu
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
picioarelor, sau „saboții” din picioare. Este la fel de interesant faptul că, așa cum s a păstrat, în profil, resturile mâinilor par să reprezinte un alt șir de sâni, puțin mai mari decât cei modelați pe piept, în zona anatomică specifică. Dar, această aserțiune ar putea fi luată în considerație numai în situația în care am admite ruperea rituală a brațelor statuetei în cadrul unor ceremonii cultice, așa cum s-a sugerat că s ar fi putut întâmpla cu statuetele masculine ( și feminine), descoperite cu picioarele
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
pe care o considerăm masculină. Noi apreciem că, dacă partea superioară a spătarelor tronurilor s-ar fi dorit a fi modelată explicit sub formă de coarne de taur, acestea ar fi fost bine evidențiate, și nu extrem de stilizate. În această aserțiune, luăm în considerație tronul de la Lipcani, în Basarabia, considerat ca fiind unul dintre rarele exemplare ale plasticii religioase cucuteniene (Ceslav Ambrojevici, 1933, p. 42 43 et fig. 8) (fig. 3/4). Piesa aparține unei locuiri Cucuteni B2, datată la 3700-3500
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
la luminile rampei, sunt interpretate din perspectiva unei judecăți globale asupra fiecărui autor. Bunăoară, comicul dramaturgiei cehoviene - afirmă criticul - emană din două surse: atitudinea autorului față de personaje și răsturnarea dramaticului. „O comedie autentică, serioasă, e în fapt o dramă răsturnată”, aserțiune demonstrată în cronicile la Unchiul Vania și Trei surori. Consacrându-i lui Teodor Mazilu și un medalion omagial postum, exegetul relevă că, în teatrul său, „aproape fiecare replică se transformă miraculos, luând forma tainică a aforismului”. Când consemnează momente ale
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
filonului liric profund. S. are aptitudinea aparte de a pune degetul pe rănile perene ale poeziei. El trece în revistă aspectele grave și totodată pe cele banale, umile ale existenței. Candoarea genuină afișată este o capcană pentru neavizați. Asupra fiecărei aserțiuni emise planează tensiuni neliniștitoare, sub fiecare vers se deschide câte o trapă a interogațiilor demistificante. E o poezie intonată în registru dublu: se comentează simultan realul și realitatea poeziei. Dincolo de imaginea epidermică a lumii, se aduce în instanță o întreagă
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
sciziunea clasei boierești în boierii mari și cei mici (boiernași) și emergența burgheziei române ca clasă stratificată în grupul agrarienilor comercializați, grupul cămătarilor, birocrația și oligarhia politică. Teza pe care o susține și o validează Zeletin se referă nu la aserțiunea marxistă a luptei de clasă dintre boierime și burghezie, ci la transformarea vechii clase stăpânitoare prin sciziunea acesteia și prefacerea micii boierimi comercializate în burghezie. În esență, este vorba despre legitimarea eforturilor de modernizare a societății românești de către burghezia încă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dincolo de cele recunoscute de normele sociale general acceptate; să analizeze măsura în care diferite realizări individuale sunt de așteptat de la toți sau de la cei mai mulți membri ai societății și să promoveze interesul pentru cercetarea metodelor de explorare. Consecință a primelor două aserțiuni, Lozanov a proiectat un complex inovator de strategii de predare, delimitate de predarea tradițională. Astfel, principalul scop al predării nu este memorarea, ci înțelegerea, precum și soluționarea creativă a problemelor. Totuși, principalul obstacol întâlnit în mod obișnuit în predare este exact
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
în Defileul, care începe într-adevăr la Babacaia, e pusă pe seama "împăratului nostru Traian", care a realizat o astfel de "slobozire" prin canalul de navigație terminat în anul 100 p. Cr., în ajunul primului război dacic. Ceea ce confirmă încă o dată aserțiunea lui B. P. Hasdeu despre locul important ce trebuie acordat tradiției populare, pentru înțelegerea trecutului. Despre ciudățenia acelui fluviu cu două nume cu sensuri diferite au vorbit foarte clar Strabon și Ovidiu (sec. I a. Cr. - sec. I p. Cr.
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
primind instrucțiuni de a face apel la sentimentele binevoitoare ale contelui Andrássy <ref id="115">115 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 17/1878, f. 79. </ref>. Mihail Kogălniceanu sublinia, Într-o altă circulară, că trebuia cu orice preț demontată aserțiunea privind neadmiterea României din cauza faptului că nu i se recunoscuse independența. Ceea ce solicita Guvernul princiar era participarea la Congres nu pe picior de egalitate cu puterile semnatare ale Tratatului de la Paris, ci pentru a-și susține punctul de vedere În
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
de vederi În privința orientării politice externe românești spre Puterile Centrale. Inițial, În momentul retragerii Guvernului I. C. Brătianu (martie 1888), Suveranul manifestase o oarecare neîncredere față de atitudinea conservatorilor, a căror reputație, În opinia publică, era aceea de a fi rusofili, o aserțiune ce se va dovedi nu tocmai exactă. Oricum, pentru a evita orice surprize, Carol I va lua decizia de a Încredința puterea junimiștilor, cunoscuți pentru vederile lor pro-germane, chiar dacă aceștia nu dispuneau de sprijinul politic necesar. Ulterior, Însă, tratativele pentru
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
că eficiența educațională se bucură de un suport teoretic foarte bogat, în alcătuirea chestionarului s-a ales varianta A de construcție și s-au parcurs următoarele etape: construirea, cu ajutorul unui grup de experți ( educatori, învățători, profesori ), a unui set de aserțiuni (afirmații) ori întrebări care să vizeze dimensiunea principală (eficiența educațională a adultului față de copil) și definirea principalelor elemente componente, aspecte sau factori subsumați dimensiunii investigate; analiza primară a itemilor chestionarului inițial în cadrul unui grup de experți ( altul decât cel care
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
întrebări care să vizeze dimensiunea principală (eficiența educațională a adultului față de copil) și definirea principalelor elemente componente, aspecte sau factori subsumați dimensiunii investigate; analiza primară a itemilor chestionarului inițial în cadrul unui grup de experți ( altul decât cel care a formulat aserțiunile), pentru a verifica în ce măsură acestea vizează ori nu dimensiunea sau factorii chestionarului final. Acest grup de experți a decis pentru fiecare item / aserțiune în parte (amestecate într-o listă comună), cărei categorii descrise anterior / factor îi aparține. Analizând gradul de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
analiza primară a itemilor chestionarului inițial în cadrul unui grup de experți ( altul decât cel care a formulat aserțiunile), pentru a verifica în ce măsură acestea vizează ori nu dimensiunea sau factorii chestionarului final. Acest grup de experți a decis pentru fiecare item / aserțiune în parte (amestecate într-o listă comună), cărei categorii descrise anterior / factor îi aparține. Analizând gradul de concordanță între experți, s-au înlăturat itemii plasați în categorii diferite de experți diferiți .Tot în această etapă s-a verificat dacă aserțiunile
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
aserțiune în parte (amestecate într-o listă comună), cărei categorii descrise anterior / factor îi aparține. Analizând gradul de concordanță între experți, s-au înlăturat itemii plasați în categorii diferite de experți diferiți .Tot în această etapă s-a verificat dacă aserțiunile formulate vizează aspecte ale dimensiunii investigate și dacă sunt suficient de variate pentru surprinderea diferitelor ipostaze ale acesteia. În acest fel se realizează o verificare a ceea ce se numește „validitate de conținut” măsura în care aserțiunile formulate (itemii) vizează conținutul
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
s-a verificat dacă aserțiunile formulate vizează aspecte ale dimensiunii investigate și dacă sunt suficient de variate pentru surprinderea diferitelor ipostaze ale acesteia. În acest fel se realizează o verificare a ceea ce se numește „validitate de conținut” măsura în care aserțiunile formulate (itemii) vizează conținutul dimensiunii pe care dorim s-o investigăm și sunt suficiente pentru a se referi la toate aspectele semnificative ale acesteia. În această etapă s-a formulat chestionarul intermediar; aplicarea chestionarului rezultat din evaluarea în cadrul grupurilor de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
constând în prezentarea selectivă a faptelor, într-o formă cenzurată, care, prin aceasta, să servească direct interesele acțiunii de manipulare; Repetiția cu caracter stereotip și efect persuasiv a unor teme slogan ale ideologiilor statului totalitar de tipul dictatura proletariatului etc.; Aserțiunea constând în prezentarea parțială numai a unui aspect convenabil al lucrurilor, într-o anumită imagine, în mod deliberat cu scop vădit propagandistic, Apelul la autoritate, cu rol de model exemplar de urmat: modele religioase, figuri politice, personaje istorice, eroi etc.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
exactă a acestei uimitoare locuțiuni străvechi care desemna prețuirea elevată acordată de întemeietorii culturii și civilizației euroatlantice formării umane prin educație. Doar o hermeneutică îndrăzneață poate dezvălui aceste sensuri subtile. Putem lua ca punct de sprijin pentru interpretarea noastră o aserțiune esențială a lui Platon: Hosper pateres tQs sophías eisin kai hegemónes ( (Wsper patere" thv" sofía" eisin kai h(gemóne") - „șCei vechiț sunt părinții înțelepciunii și călăuzele umanității”)8. Se referea, bineînțeles, la vechii aezi, precum Homer, sau la primii sophoi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
doar cu scop artistico-distractiv. Este întemeiată părerea lui Anton Dumitriu care sublinia că, spre deosebire de noi, „cei vechi nu-l citeau așa” pe Homer, întrucât „întreaga educație era fondată pe scrierile homerice, care se învățau pe dinafară”11. Justificată este și aserțiunea lui F. Buffière că „operele lui Homer reprezentau Biblia grecilor”12. H.-I. Marrou a făcut descoperirea uimitoare că, în mod real, copiii vechilor greci începeau să învețe scrierea copiind textul: „HOMER NU ESTE UN OM, ESTE UN ZEU”13
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
profund - importanța sa în istoria filosofiei și în schimbarea miraculoasă a mentalității vechilor elini. Dar cercetarea gândirii sale paideutice, în ciuda străduințelor repetate 1, după opinia mea, n-a fost niciodată suficient de sagace și nu a dat la iveală decât aserțiuni superficiale pe care, probabil, Socrate însuși le-ar fi luat în râs. Dar Hegel a intuit cu subtilitate că „principiul filosofării lui Socrate coincide cu însăși metoda ca atare”2 și a stăruit asupra a ceea ce uimitorul sophos elin numea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]