1,838 matches
-
cântarul dreptății și ai fost găsit prea ușor) și FARES (regatul tău va fi împrăștiat). Cînd nu există nici un mijloc pentru a lovi într-un dușman mai puternic, cel mai bun lucru este să-l lingușești, spre a-l îmblînzi. Astronomii babilonieni au numit "cirus" norii subțiri și înalți care se văd ca niște ace, când vremea este schimbătoare. Răzbunarea magilor nu a întîrziat mult și a fost deplină. Instrumentul docil și providențial a apărut pe negândite, mai teribil decât și
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
au prezis că îl va învinge pe Darius, dușmanul și împilatorul lor. Regele grec, aducîndu-și aminte de marele său maestru, ceru să i se dea o copie a vestitelor tabele de poziții ale astrelor, adunate prin sudoarea atâtor generații de astronomi chaldeeni. Aceste observații, cunoscute pe atunci sub numele de "table babiloniene", au fost încredințate lui Calistene și trimise în Grecia lui Aristotel. In cele din urmă, mult așteptata ciocnire a astrologilor s-a produs. Grecii l-au atacat pe Darius
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Palmir, Damasc, Bizanț, învățații priveau cu respect la "almamater" babiloniană, care într-un ultim efort s-a întrecut pe ea însăși. In această epocă de aur, numele astrologului Kiddinnu - circa 200 î.e.n., s-a înălțat la valoarea unuia din marii astronomi ai omenirii. Efemeridele create de el cu ajutorul datelor strânse de înaintași, sunt o operă de înaltă ținută științifică. In special în privința Lunii, este uimitoare distincția pe care o făcea (identic modului nostru actual de abordare) între cele patru feluri de
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
0; 27-7-43-11-8; -2.5 sec 27-13-18-34-7; 27-13-18-33-0; -1,7 sec 27-5-5-35-8; 27-5-5-36-0; 0,2 sec Pentru a ne da seama de valoarea științifică a caclculelor marelui astrolog, redăm în paralel timpurile găsite de el față de cele mai recente date ale astronomilor. Dar titlul de glorie al astrologiei chaldeene rămâne fără îndoială posibilitatea de a fi prezis cu succes eclipsele, nemaiținând seama că cercetările moderne afirmă cunoașterea încă de pe acel timp a precesiei echinocțiilor. Iată trei rapoarte astrologice din care reiese siguranța
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
cauza potopului în care cred și chinezii, la fel ca celelalte popoare asiatice. Impăratul a hotărât ca numărătoarea anilor să înceapă de la acest însemnat eveniment în istorie. Sub domnia lui Ciong-Kong a avut loc o eclipsă totală de Soare. Deoarece astronomii curții - Hi și Ho nu au prezis-o pentru a feri poporul de emoții, au fost condamnați la moarte și executați. Această întîmplare care i-a costat viața, le-a adus o celebritate mult mai mare decât ar fi fost
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
o asemenea precizie. Un umorist englez, le-a compus, cam tardiv ce-i drept - în 1894 e.n., un epitaf ce începe astfel: " Aici zac oasele lui Hi și Ho A căror soartă a fost tristă..." De frică, următoarele generații de astronomi de la curtea chineză, care nu uitaseră pățania predecesorilor lor, se grăbeau să anunțe eclipse care nu se produceau niciodată - scuzîndu-se că astrele s-au răzgândit, decât să riște o eclipsă probabilă. Dela tragica soartă a lui Hi și Ho (Cuvier
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
nu uitaseră pățania predecesorilor lor, se grăbeau să anunțe eclipse care nu se produceau niciodată - scuzîndu-se că astrele s-au răzgândit, decât să riște o eclipsă probabilă. Dela tragica soartă a lui Hi și Ho (Cuvier crede că profesiunea de astronom - astrolog, era ereditară în familia lor), nu s-a mai știut nimic deosebit timp de 2 milenii, până în al 20-lea an al domniei lui Ling, împăratul din Tceu - 552 î.e.n. In acest an, după tradiția discipolilor, s-a născut
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
în lunile:2, 7, 8. Deci..."cum ar fi putut înțeleptul înțelepților Krong-Te să se nască sub o zodie atât de nefastă?". Iată cum "celebrul istoric" corectează cronicile, pe baza argumentelor astrologice; dar pe de altă parte cât de mare astronom era, pentru a putea calcula eclipse întîmplate cu 18 secole înainte. Pînă în secolul 17 e.n., astronomia a rămas în China aproape exact ceea ce era pe timpul lui Hi și Ho, adică astronomie pentru astrologie și astrologie pentru toate nevoile vieții
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
a văzut pe cer, la prima constelație, care de fapt are forma de "W", tot un tron - motiv pentru care la noi Cassiopeea se numește "Scaunul lui Dumnezeu". Prima lovitură de tun a tras-o renumitul Eudoxiu din Knidos, matematician, astronom și vestit medic. Minte ascuțită, pozitivist, el nu putea admite ceea ce nu era dovedit. Astfel că declară falsă întreaga astrologie iar prezicerile ei le catalogă drept mincinoase. Mănușa aruncată a fost ridicată de un adversar demn de o cauză mai
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
pozitivist, el nu putea admite ceea ce nu era dovedit. Astfel că declară falsă întreaga astrologie iar prezicerile ei le catalogă drept mincinoase. Mănușa aruncată a fost ridicată de un adversar demn de o cauză mai bună, de divinul Platon! " Adevăratul astronom - scrie el în "Despre Republică" - nu poate fi acela care cultivă astronomia " In felul cum o face Eudoxiu...";aceste speculații nu pot fi înțelese imediat de orice persoană, și cere o putere de pătrundere neobișnuită". Intr-un cuvânt, Platon îl
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
cuvânt, Platon îl face pe Eudoxiu un prost care nu poate pătrunde înțelesul ascuns al fenomenelor, și se mărginește numai la aparențe. De altfel astrologia se va răzbuna crunt pe Eudoxiu. Celebrul Sistem al Lumii întocmit cu atâta trudă de astronomul din Knidos, pentru a corespunde cât mai mult mișcărilor observate la planete, a fost părăsită de lumea savanților în urma efemeridelor "Observațiuni pe 1903 ani", aduse de Calistene din Babilon. Odată ostilitățile deschise, au urmat schimburi de focuri neîncetate , de-o
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ceea ce, trebuie să recunoaștem, e mai mult decât o jucărie. Dar, lăsând la o parte orice alte considerente, dacă un horoscop nu se îndeplinește, cauza nu este falsitatea doctrinei ci -se zicea- insuficiența metodei și inabilitatea operatorului. Fig.21 - Vestitul astronom Ptolemeu, din școala alexandrină - 14 îen, cel mai mare astrolog al antichității, autorul vestitului "Almagest" - Megalis Sintaxis, care a fost privită ca o Biblie astronomică și astrologică timp de 1200 ani. Divinația cerească forma însă un subiect mult prea vast
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
în Peloponez. Cetatea marelui împărat, credulul Alexandru, a fost cuibul preferat în care a sălășluit și a prins aripi de vultur, astrologia. Acolo au trăit și au strălucit cei mai vestiți învățați ai lumii vechi. Hisparc, cel mai de seamă astronom, Aristarch din Samos, cel care a găsit distanța de la Soare la Lună și a susținut sistemul heliocentric(!); geometrul Menelaus; medicul Claudiu Galien; Apolonius din Perga, geometrul conicelor și al excentricelor mobile; Ptolemeu Claudiu, inventatorul trigonometriei; Eratostene, care a socotit mărimea
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
care luptau zadarnic împotriva curentului. Pe cât de rapidă a fost infiltrarea astrologiei în peninsula italică, pe atât de fulgerătoare a fost ascensiunea ei, de la zdrențele cerșetorului la purpura imperială. Iată că peste noapte, Cezar, însuși marele Cezar, a devenit "vestit astronom". Urmărea singur mersul planetei Venus, deoarece se credea urmaș al Zeiței. Când a fost în Egipt la oaza Amon, și-a cerut horoscopul, iar la întoarcere chemă din cetatea Alexandriei pe astrologul Sosisgene pentru rearanjarea calendarului roman. Acesta fixă anul
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
veșnice. Cel mai mare teolog al bisericii din Apus a fost cu siguranță Sf. Toma d"Aquino. Cine ar crede? El a trecut aproape la vedere de partea adversă, căutând să împace cele două teze. Incepe timpul în care "erudiți astronomi" ajung episcopi, arhiepiscopi sau cardinali, cum este cazul lui Pierre d"Ailly, 1350 - 1420 e.n., prelat francez și teolog celebru, partizan înfocat al influențelor astrale (de curând s-a atras atenția într-o teză de doctorat, prezentată facultății catolice din
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
unui puternic astru necunoscut. Dealtfel, și pe alte căi s-a ajuns la concluzia că nașterea Domnului Nostru Isus trebuie situată cu 7 ani înainte, întreaga cronologie fiind eronată - anul 1944 ar trebui să fie 1951 de la nașterea Domnului. Alți astronomi cred că steaua magilor ar fi fost o novă; unele păreri înclină către o cometă). În secolul al IV-lea, crăciunul a fost fixat pe 25 decembrie, pentru că la acea dată se celebra în antichitatea păgână solstițiul de iarnă - Sol
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
preciziei prin finețe, ei o atingeau prin mărime. Astfel, pentru măsurarea gradelor, minutelor și poate a secundelor de arc, s-a construit un sfert de cerc, a cărui rază era de 60 m. Acest lucru părea atât de incredibil, încît astronomii moderni îl consideră un basm. Insă, s-a dezgropat la Samarkand palatul și mormântul lui Tamerlan, precum și resturi din controversatul sfert de cerc. Fiecare grad avea un arc de trei sferturi de metru! Atrași prin salarii princiare, peste o sută
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ce urmă, îl făcu pe Al-Bumasar "prințul astronomiei secoului său". Iată una dintre prezicerile acestui prinț: "creștinismul va dura de trei ori mai multe secole decât religia Profetului". Dintr-o istorie completă a astrologiei arabe, trebuind să cuprindă toate numele astronomilor lor - adică o listă incomensurabilă, îi vom aminti aici doar pe cei cu merite științifice deosebite. Gia"Far ibn Muhamed al-Balkhi Abu Ma"shar (886, centenar, cunoscut în Europa sub numele de Al-Bumasar, tânărul fanatic de care se pomenește mai
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Aziz ibn"Othman al Qubisi, zis Alcabizio, este principalul scriitor arab din secolul 10, ale cărui opere au fost traduse și retipărite în întreaga Europă (Veneția, Paris, Colonia...) de peste 10 ori timp de 6 secole. Albatenius (+929) cel mai celebru astronom arab, avea observatorul la Mecca(?). Meritele lui sunt pe măsură: a rectificat sistemul lui Ptolemeu în mai multe puncte; a redus excentricitatea orbitei solare, constatîndu-i deplasarea perigeului; a determinat oblicitatea eclipticii pe ecuator; a măsurat durata anului tropic; a perfecționat
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
la descoperirea Lumii Noi (Contribuția astrologiei la descoperirea continentelor se vede clar cu ocazia primei călătorii circumplanetare. Astrologul Rodrigo Faleiro a fost maestrul lui Magellan, învățîndu-l calculele astronomice necesare unui navigator. Inaintea plecării, Faleiro face horoscopul expediției și găsește că astronomul care îl va însoți pe căpitan va muri în expediție. Sigur pe știința sa, el refuză onoarea ce i se oferea prin această expediție epocală. In locul lui îmbarcîndu-se, în 1519, Andreas de San Martin, spaniol din Sevila. Pronosticul lui
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
cancelarie la Wurtemberg, al lui Malenchton, putea să rămână neinițiat? Cei mai vestiți astrologi din toți germanii au fost însă cu siguranță John Muler zis Regiomontanus (1436-1476), ajuns arhiepiscop de Ratisbona, Johan Stoeffler (1452-1531) și Paracelsus (1493-1541). Stoffler, acest merituos astronom și matematician, numit la doar 30 de ani profesor la universitatea din Tubingen, se specializase în horoscoape asupra prezicerii timpului, ceea ce îl îndrituiește la titlul de părinte al meteorologiei actuale. Gravele lui erori pot fi scuzate cu ușurință gîndindu-ne la
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
-l, ca unchi buni, cu loialitate în toate afacerile sale. Toată încrederea mea stă în voi. Copilul este tânăr, are spiritul ușuratic și va avea nevoie să fie condus de bune principii, cu atât mai mult cu cât un maestru astronom (astrolog) a afirmat că în tinerețea lui va avea mult de lucru, va trebui să se strecoare prin mari pericole și mari aventuri. Carol a murit la 16 septembrie, adică exact la 15 zile de la uscarea fistulei. După Carol, cel
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
susțineau; ci întîmplător și inconștient, de către un spectator al luptei, poate chiar de un partizan al ei. In tinerețe, când era student la universitățile italiene, își împărțea timpul între pictură, medicină, matematică și drept, Copernic l-a cunoscut pe profesorul astronom din Bologna - Domenico Maria de Novara. Intîi cursant, mai apoi asistent, și în sfârșit, prieten al profesorului, este de netăgăduit că elevul a împărtășit credințele maestrului astrolog. Dar, fie că a vrut-o, fie că nu, astrologia va muri din cauza
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
pe care sunt reprezentați Ptolemeu, cel mai eminent susținător al sistemului geocentric, și Copernic, autorul noului sistem planetar heliocentric. Fiecare din ei ține în mână un mecanism care ilustrează, în miniatură, sistemul propriu. Pentru a opri cearta dintre cei doi astronomi, a fost chemat ca arbitru Aristotel. Acesta, după ce ascultă argumentele celor doi rivali, îi dă dreptate lui Copernic, arătând cu degetul de partea cui este adevărul. Cei trei fondatori ai științei moderne: Copernic, Tycho-Brahe- observatorul și Kepler- legislatorul, au continuat
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ca arbitru Aristotel. Acesta, după ce ascultă argumentele celor doi rivali, îi dă dreptate lui Copernic, arătând cu degetul de partea cui este adevărul. Cei trei fondatori ai științei moderne: Copernic, Tycho-Brahe- observatorul și Kepler- legislatorul, au continuat vechea tradiție a astronomilor -astrologi, mai ales ultimii doi servind cu credință știința defunctă. Nicicînd astrologia nu a găsit un slujitor mai devotat și o minte mai ageră pusă în slujba himerelor sale; o putere de muncă mai aprigă, jertfită susținerii unei teze pierdute
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]