867 matches
-
continuă. Autorii sugerează că mișcarea pe axa verticală reprezintă procesul de conceptualizare, în timp ce axa orizontală reprezintă variația dintre manipularea pasivă și cea activă și, de asemenea, fiecare cuadrat reprezintă un stil de învățare. Jack Mezirow (apud Jarvis, 1983) pornește de la asumpția că fiecare adult are propriile „perspective” asupra realității, constructe dependente de întăririle de care au avut parte din diverse surse provenite din mediul său sociocultural. Aceste perspective se schimbă ca urmare a reflecției asupra experienței anterioare, fiind necesar să fie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
critică), învățare instrumentală și comunicativă (concept dezvoltat de J. Habermas în teoria acțiunii comunicative, 1984), învățare prin reflectare asupra experienței (J. Dewey), interacționism simbolic (G. Mead), sociologia cunoașterii (Luckman) etc., teoria învățării transformative explică cum, prin reflectarea critică asupra unor asumpții, putem deveni cetățeni responsabili și avizați ai lumii postmoderne. Procesul învățării transformative poate fi schematizat astfel (Bron și Schemmann, 2002, p. 184): Figura 1.3. Procesul învățării transformative Conceptele de bază ale teoriei învățării transformative sunt: cadru de referință, reflecție
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bazate pe analiza socialului, le menționăm pe cele de mai jos. Teoria reflecției critice (Brookfield, apud English, 2005) explică învățarea ca pe un proces continuu ce cuprinde patru procese interrelaționate: a) obișnuința (experiența) de a privi cu reticență o anumită asumpție și de a o pune în discuție, de a oreconsidera; b) experiența de a avea o anumită perspectivă asupra structurilor sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele generale; c) experiența de a analiza ideile care perpetuează
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele generale; c) experiența de a analiza ideile care perpetuează inegalitatea economică și stimulează o cultură a „tăcerii”, a neimplicării; d) experiența de a analiza/a pune în discuție discursurileși asumpțiile cu privire la acțiunile „democratice” sau întreprinse în numele democrației. Înțeleasă în acest mod, reflecția critică este o obișnuință de a chestiona asupra lumii, asupra ideilor și practicilor care servesc anumite grupuri de interese. Ideea este ca, în procesul învățării, să nu acceptăm
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dintre aceste modele, unele referindu-se la planificarea programelor dincadrul unei organizații, iar altele la proiectarea activităților de formare. Modelul Knowles (1970)tc "Modelul Knowles (1970)" Knowles și-a structurat modelul pe baza filosofiei sale andragogice, o filosofie axată pe asumpții ca: adulții se bazează pe autodirecționare; își folosesc experiența ca resursă pentru învățare; doresc o aplicare imediată a ceea ce învață. Aceste presupoziții implică autodiagnoza nevoilor de învățare, participarea/implicarea în planificare și în experiențele de învățare și autoevaluare. Datorită identificării
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ar fi, de exemplu, analiza 360°, care însă nu sunt neapărat utile unei organizații de educație a adulților, pentru că activitatea formatorilor nu este direct observabilă de către colegi. Singurul nivel care ne conduce la înțelegerea culturii unei organizații este acela al asumpțiilor. Colecția particulară de asumpții care alcătuiește modelul cultural al unei organizații de educație a adulților sau viziunea ei asupra lucrurilor nu este întotdeauna vizibilă din interior, pentru că este alcătuită din lucruri de la sine înțelese. Schimbarea la nivel de cultură organizațională
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
analiza 360°, care însă nu sunt neapărat utile unei organizații de educație a adulților, pentru că activitatea formatorilor nu este direct observabilă de către colegi. Singurul nivel care ne conduce la înțelegerea culturii unei organizații este acela al asumpțiilor. Colecția particulară de asumpții care alcătuiește modelul cultural al unei organizații de educație a adulților sau viziunea ei asupra lucrurilor nu este întotdeauna vizibilă din interior, pentru că este alcătuită din lucruri de la sine înțelese. Schimbarea la nivel de cultură organizațională intenționează să provoace o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2006). Această cultură a evoluat într-un din cele mai puternice forțe care modelează individul și societatea. Schimbarea atitudinii față de bani este catalizatorul din spatele evoluției noului cult al consumatorului. Când studiază atitudinea față de bani, cercetătorii din domeniul social pleacă de la asumpția economică tradițională că procesul de luare a deciziilor este unul rațional și uniform, însă atitudinea oamenilor față de bani este imprevizibilă. Sensul și importanța banilor sunt la fel de variate ca și personalitatea indiviziilor. Banii pot fi priviți ca fiind buni sau răi
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
de corelație parțială scăzut cu VD; -Colliniarity diagnostics - efectuarea unor teste de coliniaritate, pentru a evita multicoliniaritatea (condiția 4) și clic Continue. Activăm butonul Plots, iar aici trecem Zrezid pe axa Y și Zpred pe axa X (pentru a verifica asumpția că predictorii și reziduurile sînt necorelate - condiția 3). Bifăm apoi Histogram (pentru a verifica dacă reziduurile standardizate sînt distribuite normal, așa cum ar trebui pentru ca modelul nostru să fie valid - condiția 3) și Normal probability plot (pentru a verifica normalitatea distribuției
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
utilizării sale într-un enunț-tip (deci în oricare ocurență particulară). 4.1.2.1. Fiecărui conector îi sunt specifice (dacă îi sunt asociate) anumite implicaturi convenționale (neanulabile); de exemplu, toți conectorii biplani (declanșatori de presupoziții) au, ca implicatură convențională, asumpția că respectiva presupoziție se verifică (este acceptată de interlocutori, ca parte a universului de opinii împărtășite). Atare implicatură are la bază acceptarea Principiului Cooperării 5 (în particular, a Maximelor Calității: nu spune decât ceea ce crezi că e adevărat - și nici
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
că atare expectație poate fi ignorată (anulată de facto). 4.1.3. Se va observa că prezența, în virtutea realizării unui conector, a unei presupoziții (și a implicaturii convenționale respective) sau a unei implicaturi conversaționale generalizate nu reclamă cu necesitate preexistența asumpției respective în universul de expectații al alocutorului: aceasta are de ales între a le rejecta (cu efectele amintite mai sus) sau a și le asuma ad-hoc, într-o atitudine de cooperare binevoitoare. Pe acest mecanism se bazează o bună parte
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
într-o atitudine de cooperare binevoitoare. Pe acest mecanism se bazează o bună parte din utilizarea manipulatorie a limbajului - în publicitate, în presă, în dispute sau în negocieri etc.; o formă "blândă" de manipulare de acest tip (prin atribuire de asumpții fictive) e ilustrată de unele dintre cazurile de conversie discursivă a conectorilor prezentate mai jos. 4.2. În afara tiparului logico-semantic și a tiparului pragmasemantic asociat conectorului-tip, un rol important în determinarea caracterului neutral vs. marcat pragmasemantic al unei structuri-ocurență
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
reguli de vot pot da câștigători diferiți. Răspunsul lui J.C. Borda la problema preferințelor ciclice este formulat în lucrarea sa Mémoire sur les élections au scrutin prezentată de autor în 1770 la Académie Royale des Sciences și publicată în 1789. Asumpția de la care pornește această regulă de vot este aceea că tăria susținerii pe care membrii unui grup o acordă unei alternative nu este dată exclusiv de numărul de opțiuni prime pentru această alternativă. Pentru a evalua tăria reală a susținerii
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
genul: Există vot strategic în alegerile de masă? Se poate vota strategic, iar dacă da, când? Poți împiedica votul strategic? Există reguli imune la votul strategic? Dacă există, înseamnă că ele sunt mai bune pentru că votezi sincer? Discuția pleacă de la asumpția lui Maurice Duverger, care în lucrarea Les partis politiques, după formularea celor două legi cunoscute în științele politice drept legile lui Duverger 12, conchide că indivizii votează strategic deoarece cunoașterea de către alegător a regulii de vot îi induce acestuia un
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
la alegerile locale din Chișinău, Republica Moldova, în data de 5 iunie 2011. Plecând de la o abordare teoretică specifică teoriei alegerii sociale, am discutat despre conceptele-cheie ale cercetării noastre - reguli de vot (majoritară, aprobare, Borda), vot strategic -, extrapolând o serie de asumpții de la nivelul teoriei în realitate. Cele patru întrebări de cercetare pe care ni le-am pus au fost legate de următoarele aspecte: a) fezabilitatea experimentului și a celor două reguli de vot (aprobare, Borda) la nivelul alegerilor de masă; b
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
în fapt, candidatul Partidului Comunist (Igor Dodon) - alternativă care a ieșit pe locul doi - nu este o alternativă extremistă, eticheta de comunist fiind una mai degrabă simbolică (în Republica Moldova există proprietate privată, piață liberă, democrație incipientă). Astfel că una dintre asumpțiile regulilor aprobării și Borda (eliminarea candidaților extremiști) nu este încălcată în această situație. În ceea ce privește votul strategic, am luat în calcul doar primele două alternative (cele relevante), media intensității fiind de 3.75%. Având în vedere rezultatele strânse la alegerile locale
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
a identității lor, mai ales în sensul integrării diferențelor de gen și a unor valori ambigene. Feminismul perspectival (standpoint) este astăzi una dintre cel mai bine reprezentate linii de cercetare feministă în Relațiile Internaționale, axată pe evidențierea, analiza și critica asumpțiilor de gen implicite domeniului, așa cum a fost el definit și teoretizat până în acest moment. Feminismul perspectival consideră că identitatea istorică, socială, de gen a autorului, a teoreticianului, influențează modul de teoretizare. Identitatea masculină a tuturor autorilor din Relațiile Internaționale constituie
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
de la premise și până la ultimele consecințe teoretice și chiar practice. Este categoria cel mai bine reprezentată în literatura ultimelor două decenii și în marea majoritate a curentelor teoretice feministe. Lucrările critice își propun să aducă la lumină modul în care asumpțiile de gen care stau la baza organizării societăților noastre și a înțelegerii pe care o dezvoltăm de-a lungul vieții despre noi înșine și lumea înconjurătoare sunt la fel de prezente și în modalitatea de înțelegere a relațiilor internaționale, în construirea teoriilor
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
faptul că războiul este exclus de către membrii unei comunități de securitate doar în relațiile dintre ei, nu și față de terți în relațiile cu aceștia, statele revin la logica raporturilor specifice unui mediu în care propria supraviețuire este problematică. Asemănările cu asumpțiile teoriei păcii democratice (tratată în alt capitol) sunt evidente. Trebuie făcută însă precizarea că fundamentele celor două abordări concordă doar până la un punct: în comunitățile de securitate, încrederea reciprocă poate fi fundamentată pe valorile democratice, dar nu exclusiv, definitorie fiind
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
respective au aderat la logica deja descrisă chiar în situația modificării condițiilor bipolarității: în interior, o democrație liberală; în exterior, participarea la un sistem de securitate condus de Statele Unite. Aplicarea cu maximă rigoare a briciului lui Ockham de eliminare a asumpțiilor inutile face ca înntreaga teorie a comunităților de securitate să fie pusă sub semnul întrebării. Existența unei grupări de state care au renunțat indubitabil la folosirea forței în relațiile dintre ele nu presupune cu necesitate dezvoltarea unor interese și identități
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
acestea trebuie să fie realismul structural, care are meritul de a fi parcimonios și clar, deși sfera fenomenelor pe care le cuprinde este limitată. Altul [...Ț trebuie să fie un program de cercetare structural, modificat, care să relaxeze unele dintre asumpțiile realismului structural, dar să rețină destul din nucleul dur pentru a putea genera predicții a priori pe baza informațiilor despre mediul internațional. În fine, avem nevoie de teorii mai bune despre politica internă, luarea deciziilor și procesarea informațiilor, astfel încât golul
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
se pornească de la cunoașterea contextului în care ea se produce. Caracterul structural este important deoarece, pornind de la influența structurii sistemului internațional, se pot face predicții cu privire la comportamentul actorilor. Programul de cercetare enunțat de Keohane se bazează pe o serie de asumpții ale realismului structural care suferă însă unele modificări: statele sunt principalii actori în politica mondială, însă organizațiile interguvernamentale și actorii nestatali joacă roluri mai importante decât sunt dispuși să accepte realiștii; actorii sunt caracterizați de raționalitate, în sensul că tind
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
regimuri internaționale un concept care va deveni central în cadrul programului de cercetare neoliberal. Lucrarea lui Keohane și Nye Power and Interdependence (1977) are o importanță specială în acest context, pentru că impune un model de înțelegere a politicii mondiale: interdependența complexă. Asumpțiile situate la baza acestui model erau următoarele: 1. societățile sunt conectate prin multiple canale: interstatale (canalele normale asumate de realiști); transguvernamentale (sesizabile în cazul în care se relaxează asumpția realistă că statele acționează coerent, ca unități); și transnaționale (sesizabile în
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
pentru că impune un model de înțelegere a politicii mondiale: interdependența complexă. Asumpțiile situate la baza acestui model erau următoarele: 1. societățile sunt conectate prin multiple canale: interstatale (canalele normale asumate de realiști); transguvernamentale (sesizabile în cazul în care se relaxează asumpția realistă că statele acționează coerent, ca unități); și transnaționale (sesizabile în cazul în care se relaxează asumpția realistă că statele sunt singurele unități cu rol de actori în politica internațională); 2. agenda relațiilor interstatale constă dintr o multitudine de teme
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
erau următoarele: 1. societățile sunt conectate prin multiple canale: interstatale (canalele normale asumate de realiști); transguvernamentale (sesizabile în cazul în care se relaxează asumpția realistă că statele acționează coerent, ca unități); și transnaționale (sesizabile în cazul în care se relaxează asumpția realistă că statele sunt singurele unități cu rol de actori în politica internațională); 2. agenda relațiilor interstatale constă dintr o multitudine de teme, care nu sunt aranjate într-o ierarhie clară sau consistentă; 3. guvernele nu utilizează forța militară acolo
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]