3,262 matches
-
au activat în mișcarea comunistă”. Așa cum rezultă din documentele de arhivă, întocmite la nivelul anului 1941, dintre membrii Legației maghiare din București, remarcat prin ardoare și râvnă depusă în activitatea informativă ce depășea atribuțiile și statutul său de diplomat, era atașatul militar, locotenent-colonel Szantay Erno. Comportamentul și natura acțiunilor sale au provocat frecvente nemulțumiri organelor decizionale și de specialitate ale statului și armatei române. Rezoluțiile șefului Marelui Stat Major/Statului Major General, generalul Iosif Iacobici, adnotate pe o serie de documente
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
statului și armatei române. Rezoluțiile șefului Marelui Stat Major/Statului Major General, generalul Iosif Iacobici, adnotate pe o serie de documente militare ale timpului, se refereau special la persoana locotent-colonelului Erno Szantay și confirma incompatibilitatea faptelor sale cu funcția de atașat militar într-o țară aliată. Pe un raport al Marelui Stat Major nr. 25 din 4 august 1941, generalul Iosif Iacobici în rezoluția pusă cerea ca atașatul militar al Ungariei să fie invitat la sediu pentru discuții și clarificări privind
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la persoana locotent-colonelului Erno Szantay și confirma incompatibilitatea faptelor sale cu funcția de atașat militar într-o țară aliată. Pe un raport al Marelui Stat Major nr. 25 din 4 august 1941, generalul Iosif Iacobici în rezoluția pusă cerea ca atașatul militar al Ungariei să fie invitat la sediu pentru discuții și clarificări privind acțiunile și comportamentul său, inadecvate cu funcția sa. De asemenea, „va cere înlocuirea d-lui maior Szantay, a cărei prezență în țara noastră nu este favorabilă nouă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
al Șefului Marelui Stat Major P.S. (Partea Sedentară - n.n.), generalul Iosif Iacobici cerea ca locotenet colonel Szantay - din pricina modului cum „își face serviciul” ca foarte „păgubitor pentru noi” - să fie înlocuit de Budapesta odată cu rechemarea „în țară a colonelului Davidescu”, atașatul nostru militar din capitala ungară (col. Radu Davidescu a fost înlocuit de col. Al. Cozlovschi la Legația noastră din Budapesta, pentru a fi numit șeful Cabinetului Militar al Conducătorului Statului). În a treia rezoluție, din 12 august 1941, de astă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Consiliului de Miniștri cât și Marelui Stat Major P.S. pentru a se verifica prin Serviciul de Informații cele arătate”, iar dacă cele prezentate „s-ar adeveri, este clar că acest ofițer (lt. col. E. Szantay - n.n.) nu poate fi tolerat ca atașat militar nici o zi”. Respectiva nota informativă mai arăta că locotenent-colonel Szantay Erno era născut la Brașov, iar numele său adevărat era Csako Andor. În primul război mondial a luptat cu „Regimentul 71 Infanterie al Armatei austro-ungare”. În perioada când în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ascundă „probele sale evidente de spionaj”. Închis la Doftana, este eliberat în 1931. Ajuns în Ungaria își schimbă numele în Szantay Erno și este „avansat în anul 1932 maior”. În 1940, a primit gradul de locotenent-colonel, după care este trimis atașat militar în România. Detaliile aceste au fost cunoscute și de „croitorul Balint deoarece au fost colegi de școală și l-a vizitat pe Szantay la Doftana”. Nota mai apreciază că Szantay Erno era „foarte versat în materie de spionaj”, folosindu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
școală și l-a vizitat pe Szantay la Doftana”. Nota mai apreciază că Szantay Erno era „foarte versat în materie de spionaj”, folosindu-se de „o vastă scară” de „agenți evrei maghiari, care sunt cei mai buni spioni unguri”. Ca atașat militar, loctenent-colonelul Szantay „s-a pus în legătură cu Mihalfy Adalbert zis Berci, cunoscut iredentist din Cluj și conducător al acțiunii iredentiste maghiare din capitală”, căruia îi dădea în fiecare zi prin intermediul lui Bittay, directorul Școlii reformate din str. Sfinții Voievozi nr.
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
continuînd „să se laude că este în slujba Serviciului Secret Român”. Lunar cheltuia „foarte mulți bani, ducând o viață extrem de luxoasă”. La acel moment lt.-col. Szantay îl „apreciază foarte mult” pentru serviciile sale. De remarcat mai era faptul că atașatul militar maghiar „lucrează și contra intereselor germane în România, furnizând informații serviciului secret englez”. În „opera de spionaj”, Szantay, era ajutat și de preotul calvin Nagy Sandor, care îi cunoștea „în același timp numele adevărat și antecedentele”. Așa cum rezultă din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
englez”. În „opera de spionaj”, Szantay, era ajutat și de preotul calvin Nagy Sandor, care îi cunoștea „în același timp numele adevărat și antecedentele”. Așa cum rezultă din cele prezentate mai sus, precum și din alte documente de arhivă, activitatea informativă a atașatului militar maghiar în preajma lui 22 iunie 1941, cunoaște o febrilitate nemaiîntâlnită. Pe timpul preparativelor campaniei de Est, Budapesta dă un ordin Legației din capitala României, primit „în ziua de 16 iunie” 1941, prin care să „cerceteze” și să „raporteze cât mai
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să rămână în Ardeal”. După dezlănțuirea ofensivei împotriva sovietelor, solicitările guvernului horthyst în materie de informații și spionaj s-au multiplicat pentru lt.-col. Szantay. Colaboratorilor săi direcți, Bagyani Francisc și dr. Kahle Frigyes (primul și al doilea secretar al atașatului militar), le impune un ritm susținut de lucru, cerând urgentarea buletinelor, sintezelor și notelor informative, ca să fie depuse „zilnic până la ora 18, deoarece trebuie transmise la Budapesta între orele 22-23”, iar cele mai puțin urgente „în fiecare marți, joi și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe zona operațiilor”, pentru a afla ce „forțe militare în regiunea Ardealului” necedat staționau. Cu întocmirea unor asemenea rapoarte informative, pe baza datelor de pe teren, a fost însărcinat Victor Rehyey, consilier de Legație, care va colabora „în strânsă legătură cu atașatul militar locotenent colonel Szantay”. Zilnic, Budapesta cerea să se culeagă informații privind „numărul răniților germani și români ce sosesc de pe frontul din răsărit”, iar cel ce răspundea de aceste investigații era atașatul de presă Fulopp Paul, avându-l colaborator pe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Legație, care va colabora „în strânsă legătură cu atașatul militar locotenent colonel Szantay”. Zilnic, Budapesta cerea să se culeagă informații privind „numărul răniților germani și români ce sosesc de pe frontul din răsărit”, iar cel ce răspundea de aceste investigații era atașatul de presă Fulopp Paul, avându-l colaborator pe Gyarfas Ladislau, care era „corespondentul ziarelor maghiare din București”. Altă direcție, ce interesa serviciile maghiare, urmărea cum „se mai efectuează astăzi (21 iulie 1941 - n. n.) transporturile de petrol din România” și ce
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
n. n.) transporturile de petrol din România” și ce „cale de întrebuințare” aveau; de asemenea, dacă din pricina acestor transporturi aprovizionările „militare suferă întârzieri”. Pentru strângerea acestor date, ca și pentru sintetiza lor în rapoarte sau buletine informative, a fost desemnat tot atașatul de presă Fulopp Paul. Totodată, s-a solicitat întocmirea urgentă a unor tabele, care să cuprindă „muncitori maghiari, din industria româna de război”, începând de la 29 august 1941, și un raport „privind sistemul de mobilizare și de apărare al industriilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fiind în același timp „în slujba spionajului anglo-saxon și al iredentismului maghiar”. Contacte intermitente avea cu Bittay, directorul Școlii reformate din Str. Sf. Voievozi nr. 50. Pe 4 august 1941, este semnalat că, după o convorbire de o oră cu atașatul militar, Bittay i-a „remis mai multe plicuri care au fost lăsate în ultimele zile” de „agenți informatori unguri”. De asemenea, întâlniri curente avea cu dentistul Iuliu Hugo, unde îl vizita la clinica sa din B-dul Elisabeta, așa cum s-a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din 20 iulie 1941, trimisă de Ministerul de Interne către Ministerul Apărării Naționale cu nr. 5966, în vederea luării unor măsuri urgente, se consemna, cu surprindere chiar, că „agenții spionajului ungar/.../ își continuă activitatea, dirijați fiind” chiar „din lăuntrul Legației de atașatul de presă Fulopp și de Gyarfas Ladislau, corespondentul agenției oficiale” maghiare. De altfel, pentru acest lucru a fost atrasă atenția „în repetate rânduri” guvernului de la Budapesta. Agenții îndrumați de cei doi diplomați procurau din teritoriu, cu „oarecare îndemânare” și „foarte
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
între Legațiile maghiară și turcă din București, vor avea loc „zilnic schimb de informații de presă, culturale, și economice”, iar la scurt timp a venit „rândul și celor politice”. În cercurile legațiilor statelor neutre de asemenea este semnalată și prezența atașatului militar locotenent-colonel E. Szantay. Astfel, pe 18 august 1941, filajul serviciilor românești a surprins întrevederea „de lungă durată la restaurantul Cina /.../ într-un colț retras” atașatului american militar, colonelul Ratay, cu omologul maghiar. Într-un fel, se confirma bănuiala că
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
august 1941, filajul serviciilor românești a surprins întrevederea „de lungă durată la restaurantul Cina /.../ într-un colț retras” atașatului american militar, colonelul Ratay, cu omologul maghiar. Într-un fel, se confirma bănuiala că Szantay avea legături cu Aliații și că atașatul militar maghiar lucra și pentru „cercurile americane cărora le furnizează informații”. IV. 2. f. Zvonistica maghiară în România și „frontul secret” Pentru serviciile secrete maghiare zvonistica constituia alt element uzitat de arsenalul „frontului invizibil”. Eficacitatea lui este dată de impactul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fi apreciat faptul că structurile noastre informative și contrainformative au fost prompte în a contracara și a controla acțiunile serviciilor maghiare, care activau pe teritoriul României, determinând Budapesta să bată în retragere, silită să-și readucă agenți, așa cum este cazul atașatului de presă Fulopp Paul. Acesta a fost retras încă din primele zile ale lunii august 1941. Apoi, a urmat chemarea atașatului militar, locotenent colonel Ernő Szantay, în toamna anului 1941. Abia în mai 1942, locul său a fost ocupat de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care activau pe teritoriul României, determinând Budapesta să bată în retragere, silită să-și readucă agenți, așa cum este cazul atașatului de presă Fulopp Paul. Acesta a fost retras încă din primele zile ale lunii august 1941. Apoi, a urmat chemarea atașatului militar, locotenent colonel Ernő Szantay, în toamna anului 1941. Abia în mai 1942, locul său a fost ocupat de locotenent-colonelul Bartha, care însă a căzut prizonier la 23 august 1944. Trebuie remarcat în mod special faptul că ritmul și nivelul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informații. Astfel că organul informativ al Legației bulgare a fost reașezat pe trei direcții, ceea ce sublinia accentuarea politicii revizioniste a oficialităților bulgare de la Sofia. Lui Filip Glavnicov, cancelarul Legației, i-a fost încredințat serviciul de informații economice, locotenent-colonelului Ștefan Nedev, atașatul militar, cel pe probleme militare, iar lui Todor Dobrev, care condusese serviciul Legației până acum, cel pe probleme politice. Trebuie subliniat că majoritatea membrilor filialelor organizațiilor iredentiste, ce activau pe teritoriul României, acționau și ca agenți ai ofițerilor din cadrul Legației
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în România încă o societate de „cultivatori” de soia, care respecta planul de spionaj bulgar, de a grefa pe ea un adevărat serviciu de informații acoperit. Un astfel de cultivator a fost rezidentul „CC”, cu domiciliul în Silistra. Instruit de către atașatul militar de la Legația Bulgariei de la București trebuia să obțină prin aparatul său de „cultivatori de soia” „recolta”, adică o serie de date cu caracter militar din zona județului Caliacra. Experiența rezidentului „CC” a fost extinsă: acesta a fost pus în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Legația Bulgariei de la București trebuia să obțină prin aparatul său de „cultivatori de soia” „recolta”, adică o serie de date cu caracter militar din zona județului Caliacra. Experiența rezidentului „CC” a fost extinsă: acesta a fost pus în legătură de atașatul militar de la București cu conducerea Organizației VDRO de la Sofia. „CC” s-a deplasat la sud de Dunăre, unde a primit din partea avocatului Asparuch Aidemirski, șeful organizației VDRO, misiunea de a verifica o rețea „de informații a sus zisei organizații” ce
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe 26 octombrie, ale cărui condiții trebuiau acceptate și îndeplinite până la 28 octombrie 1940, ora 3,00. Într-un gest mai mult decât cinic, cu doar cinci minute înainte de ora ultimatum-ului, la 2,55 ambasadorul italian, Emmanuel Grazzi, și atașatul militar, generalul Luigi Mandini, au prezintat Primului Ministru grec, generalul Ianis Metaxas, condițiile unui ultimatum imposibil de îndeplinit. Grecia trebuia imediat să-i pună la dispoziție Italiei toate bazele navale, concomitent cu cedarea unor insule din Marea Egee. Generalul Metaxas nu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
1940, englezii, pentru a-i ajuta pe greci, au mai adus 35 de bombardiere trimotoare și 60 de avioane de luptă, acționate în întregime cu personal britanic. Comanda supremă asupra aviației engleze, cât și a celei grecești, o avea fostul atașat al Aerului la București și Sofia, lordul Bleuf. De asemenea, aceeași notă preciza că sediul comandamentului era stabilit în hotelul „King Georges”, situat alături de „Grand Britagne”. Bazele, de unde opera aviația britanică, au fost identificate în Insula Egina, din fața Pireului, sau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mai adesea, negative. Deși, documentele publicate în ultimul timp sau cele descoperite recent în arhive infirmă asemenea opinii. Avem în vedere, înainte de toate, nota de convorbire pe marginea întrevederii din 16 august 1944 dintre colonelul Traian Teodorescu și Al. Cretzianu, atașatul militar și, respectiv, ministrul României la Ankara. Cel dintâi, la 14 august 1944, revenise de la București, fiind obligat să-i raporteze șefului Misiunii în Turcia conținutul discuțiilor sale la București, chiar cu Mareșalul, pe tema armistițiului. Deși pentru Cretzianu, care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]