1,238 matches
-
jucători sunt dispuși În atac iar șase În apărare: se vor efectua pase succesive, de la o extremă la cealaltă. Apărătorii vor funcționa tot În regim semiactiv, ieșind la apărătorul direct și dublând În lateral stângadreapta. La semnalul sonor al profesorului, atacantul care se află În posesia mingii În momentul respectiv, va lăsa mingea jos, repliindu-se toți spre propriul semicerc. Între timp, apărătorii deveniți atacanți, culeg mingea de jos și o transportă prin pase, În viteză cât mai mare. Ajunși În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
regim semiactiv, ieșind la apărătorul direct și dublând În lateral stângadreapta. La semnalul sonor al profesorului, atacantul care se află În posesia mingii În momentul respectiv, va lăsa mingea jos, repliindu-se toți spre propriul semicerc. Între timp, apărătorii deveniți atacanți, culeg mingea de jos și o transportă prin pase, În viteză cât mai mare. Ajunși În sistemul de atac, respectiv de apărare, aceștia vor relua exercițiul (fig. nr. 38). Obs.: după 2-3 schimburi Între atacanți și apărători, se va acorda
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
semicerc. Între timp, apărătorii deveniți atacanți, culeg mingea de jos și o transportă prin pase, În viteză cât mai mare. Ajunși În sistemul de atac, respectiv de apărare, aceștia vor relua exercițiul (fig. nr. 38). Obs.: după 2-3 schimburi Între atacanți și apărători, se va acorda pauză. Ex. 4. La o poartă, jucătorii sunt dispuși pe două șiruri (cu fața spre poarta opusă), la nivelul celor doi interi. Pe teren sunt dispuse, În mod neordonat, o serie de jaloane. Jucătorii vor
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
serie de jaloane. Jucătorii vor efectua pase În doi din deplasare (cu o mână de deasupra umărului, cu pământul), Încercând să evite jaloanele (fig. nr. 39). Obs.: În cazul În care unul dintre jaloane este pe direcția de deplasare a atacantului, acesta va fi obligat să utilizeze și schimbările de direcție; după un anumit număr de repetări, jaloanele vor fi Înlocuite cu apărători semiactivi și activi (În această situație utilizându se și driblingul, dar și fentele). Ex. 5. Jucătorii sunt dispuși
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
jumătate a terenului. După ce pasează portarului, extrema va pleca În alergare de viteză pe contraatac; pe primirea mingii, apărătorul va ieși și va ataca jucătorul (neîmpiedicându-l prea mult) sau va acționa prin intercepție; dacă va rămâne În posesia mingii, atacantul va finaliza prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 40). II.2.6. Aruncarea la poartă La fel ca prinderea și pasarea mingii, aruncarea la poartă este unul din elementele tehnice de bază ale atacului prin care se finalizează
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
toate acțiunile individuale și colective. Aruncarea la poartă angrenează majoritatea segmentelor corpului și respectiv, a forțelor ce participă la acțiune. Astfel, ea presupune executarea coordonată a unor complexe de mișcări, În funcție de procedeul folosit. Situațiile ivite În joc Îi solicită pe atacanți să finalizeze acțiunea, În funcție de bagajul de cunoștințe, deprinderi și calități individuale, precum și de acțiunea adversarului. Eficacitatea aruncărilor la poartă este condiționată de o serie de factori precum: lungimea pârghiilor ce acționează, coordonarea mișcării segmentelor corpului, viteza de deplasare a corpului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În fazele I și a II-a ale atacului Constituind un element de tehnică, prin a cărui procedeu, jucătorul se poate deplasa cu mingea În teren, driblingul se poate utiliza din punct de vedere tactic, În următoarele situații: când Între atacant și poarta adversă nu este nici un apărător (contraatac, intercepție); În depășirea adversarului, folosindu se driblingul alternativ, driblingul cu schimbări de direcție și cu schimbări de ritm; când atacantul pătrunde spre poartă pe un culoar, Între doi apărători situați la distanță
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
poate utiliza din punct de vedere tactic, În următoarele situații: când Între atacant și poarta adversă nu este nici un apărător (contraatac, intercepție); În depășirea adversarului, folosindu se driblingul alternativ, driblingul cu schimbări de direcție și cu schimbări de ritm; când atacantul pătrunde spre poartă pe un culoar, Între doi apărători situați la distanță mai mare; când atacantul primește mingea și se află În imposibilitatea de a pasa, deoarece coechipierii săi sunt strânși marcați; când jocul cere reducerea ritmului (calmarea) acțiunilor de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
nu este nici un apărător (contraatac, intercepție); În depășirea adversarului, folosindu se driblingul alternativ, driblingul cu schimbări de direcție și cu schimbări de ritm; când atacantul pătrunde spre poartă pe un culoar, Între doi apărători situați la distanță mai mare; când atacantul primește mingea și se află În imposibilitatea de a pasa, deoarece coechipierii săi sunt strânși marcați; când jocul cere reducerea ritmului (calmarea) acțiunilor de atac (final de meci și scor favorabil, schimbări de jucători, trecerea În atacul pozițional). Exerciții pentru
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
jucătorul de pe extrema dreaptă va efectua dribling multiplu și Încrucișare simplă pentru celălalt jucător, care va finaliza prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 61). II.2.8. Fentele sau mișcările Înșelătoare Fentele sunt mișcări Înșelătoare efectuate de un atacant, aflat sau nu În posesia mingii, pentru a induce În eroare apărătorii (sau numai apărătorul direct) asupra intențiilor sau acțiunilor lui viitoare. Fiind procedee tehnice complexe, fentele au drept scop: crearea unor situații de aruncare la poartă; depășirea unui apărător
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
asupra intențiilor sau acțiunilor lui viitoare. Fiind procedee tehnice complexe, fentele au drept scop: crearea unor situații de aruncare la poartă; depășirea unui apărător; crearea unor situații favorabile angajării surprinzătoare a jucătorilor de la semicerc; aglomerarea a doi apărători la un atacant cu minge, ceea ce ar determina crearea unui raport supranumeric În altă zonă de teren. Pentru a fi eficientă, fenta trebuie să Îndeplinească următoarele condiții: să corespundă fazei de joc; să fie executată Într-un mod cât mai convingător; să conțină
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
s-a consolidat prinderea și pasarea mingii, aruncarea la poartă și driblingul. Obs.: pentru Învățarea fentelor se va utiliza metoda globală; de asemenea, fentele trebuie repetate numai În prezența adversarului, esențială fiind sesizarea reacției apărătorului la mișcarea Înșelătoare executată de către atacant. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Jucătorii sunt dispuși În formație de suveică, pe lungimea terenului, iar la mijloc aflându-se alți doi jucători, spate În spate. Primii pasează simultan celor doi de la mijloc, aleargă, primesc mingea, execută schimbare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
2. Jucătorii sunt dispuși pe trei șiruri: se va efectua deplasare În teren (pe lungime) cu mingea În mână, fente de aruncare urmate de dribling (fig. nr. 63). Ex. 3. La o poartă, jucătorii sunt așezați pe perechi, unul fiind atacant (cu minge) și celălalt apărător. Fiecare atacant Încearcă să ajungă Într-o situație de aruncare la semicerc, utilizând o fentă de corp simplă sau dublă, În relația sa cu apărătorul direct (fig. nr. 64). Ex. 4. Jucătorii sunt așezați În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
se va efectua deplasare În teren (pe lungime) cu mingea În mână, fente de aruncare urmate de dribling (fig. nr. 63). Ex. 3. La o poartă, jucătorii sunt așezați pe perechi, unul fiind atacant (cu minge) și celălalt apărător. Fiecare atacant Încearcă să ajungă Într-o situație de aruncare la semicerc, utilizând o fentă de corp simplă sau dublă, În relația sa cu apărătorul direct (fig. nr. 64). Ex. 4. Jucătorii sunt așezați În șir câte unul. Pe mijlocul terenului sunt
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
lățimea umerilor, pe toată talpa și vârfurile orientate spre Înainte, genunchii ușor Îndoiți, greutatea fiind egal repartizată pe ambele picioare asigurându se astfel un echilibru stabil corpului. Brațele apărătorului sunt ridicate și Îndoite din articulația cotului, privirea fiind orientată spre atacant, iar spatele este ușor rotunjit. Există trei tipuri de poziție fundamentală, adaptată În funcție de talia adversarilor: Înaltă, medie și joasă. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Din diferite formații: șiruri, linii, arc de cerc, pătrat, cerc, etc.; adoptarea poziției fundamentale
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
cu cel care a greșit. Recomandări: Se insistă asupra deplasării rapide a apărătorului (fig. nr. 70). II.3.2. Deplasarea În teren a apărătorului Conținutul deplasării În teren a jucătorului a fost prezentat pe larg, când s-a analizat tehnica atacantului. Pe lângă procedeele descrise anterior, jucătorul apărător utilizează următoarele procedee tehnice specifice: deplasarea laterală spre stânga și spre dreapta cu pași adăugați; deplasarea spre Înainte și spre Înapoi cu structură de pași diferiți; mișcări speciale ale brațelor, independente de mișcarea picioarelor
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
urmate de deplasări cu pași adăugați Înainte și Înapoi, apoi din nou În lateral ș.a.m.d. La Întoarcere se efectuează alergare ușoară și trecere la coada șirului (fig. nr. 75). Ex. 12. Jucătorii sunt Împărțiți În trei grupe: apărători, atacanți, iar a treia grupă se află În pauză. Atacanții execută pase succesive din om În om, iar apărătorii se deplasează rapid stânga dreapta, În funcție de circulația mingii. La semnal, se schimbă grupele, apărătorii trecând În pauză. Recomandări: se urmărește deplasarea laterală
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
apoi din nou În lateral ș.a.m.d. La Întoarcere se efectuează alergare ușoară și trecere la coada șirului (fig. nr. 75). Ex. 12. Jucătorii sunt Împărțiți În trei grupe: apărători, atacanți, iar a treia grupă se află În pauză. Atacanții execută pase succesive din om În om, iar apărătorii se deplasează rapid stânga dreapta, În funcție de circulația mingii. La semnal, se schimbă grupele, apărătorii trecând În pauză. Recomandări: se urmărește deplasarea laterală cu pași adăugați, cu scopul asigurării raportului supranumeric În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În această fază.. Însă, ne dorim să completăm lista acestora cu alte structuri de exerciții, care permit consolidarea și perfecționarea poziției fundamentale de apărare și a mișcării În teren. Obs.: se mai pot utiliza și exercițiile prezentate la subcapitolul "Tehnica atacantului", știut fiind faptul că Între atac și apărare există o strânsă interdependență (adică, fazele atacului nu se pot consolida și perfecționa În absența apărătorilor și invers). Ex. 1. Trei apărători efectuează deplasare laterală, În evantai, pe lungimea Întregului semicerc, În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și apărare există o strânsă interdependență (adică, fazele atacului nu se pot consolida și perfecționa În absența apărătorilor și invers). Ex. 1. Trei apărători efectuează deplasare laterală, În evantai, pe lungimea Întregului semicerc, În sensul pasării mingii de către cei cinci atacanți (fig. nr. 77). Ex. 2. Deplasări sincronizate a doi apărători, În timp ce atacanții execută suveică simplă, cu dribling multiplu, În fața porții (fig. nr. 78). Ex. 3. Deplasări sincronizate ale celor doi apărători (exercițiul 2) pot fi exersate și atunci când interii realizează
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
consolida și perfecționa În absența apărătorilor și invers). Ex. 1. Trei apărători efectuează deplasare laterală, În evantai, pe lungimea Întregului semicerc, În sensul pasării mingii de către cei cinci atacanți (fig. nr. 77). Ex. 2. Deplasări sincronizate a doi apărători, În timp ce atacanții execută suveică simplă, cu dribling multiplu, În fața porții (fig. nr. 78). Ex. 3. Deplasări sincronizate ale celor doi apărători (exercițiul 2) pot fi exersate și atunci când interii realizează Încrucișări simple cu dribling. Ex. 4. Deplasări laterale Între două jaloane, efectuate
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
3. Deplasări sincronizate ale celor doi apărători (exercițiul 2) pot fi exersate și atunci când interii realizează Încrucișări simple cu dribling. Ex. 4. Deplasări laterale Între două jaloane, efectuate de un grup de trei apărători, care urmăresc mingea pasată de trei atacanți (fig. nr. 79). Ex. 5. Un apărător se deplasează În poziție fundamentală de-a lungul Întregului semicerc, sub forma unei suveici, odată cu circulația mingii (fig. nr. 80). Ex. 6. Când jucătorul cu mingea pătrunde și atacă poarta, apărătorul iese rapid
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de-a lungul Întregului semicerc, sub forma unei suveici, odată cu circulația mingii (fig. nr. 80). Ex. 6. Când jucătorul cu mingea pătrunde și atacă poarta, apărătorul iese rapid din zonă, iar apoi se retrage (fig. nr. 81). Ex. 7. Doi atacanți Își pasează mingea Între ei, iar un apărător atacă pe rând pe cel care intră În posesia mingii. II.3.3. Atacarea adversarului pe brațul de aruncare Apărătorul de pe semicerc se va deplasa Înainte și va ataca adversarul pe brațul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
a prins mingea, pentru a-l Împiedica să acționeze cu ea. Dacă mingea este pasată altui coechipier, apărătorul se va retrage pe semicerc. Obs.: Pentru atacarea adversarului se poate utiliza doar corpul În momentul În care se vede clar intenția atacantului de a nu arunca la poartă.Cu toate că regulamentul interzice atacarea adversarului cu brațele, este recomandat ca apărătorul să iasă hotărât pe brațul de aruncare pentru a Întrerupe acțiunea. În acest caz, arbitrii dictează “fault” sau aruncare liberă de la 9m. Exerciții
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
brațele, este recomandat ca apărătorul să iasă hotărât pe brațul de aruncare pentru a Întrerupe acțiunea. În acest caz, arbitrii dictează “fault” sau aruncare liberă de la 9m. Exerciții pentru Învățare Ex. 1. Pe perechi: "lupta cocoșilor". Ex. 2. Pe perechi: atacantul aleargă paralel cu semicercul, iar apărătorul Încearcă să-l Împingă cu pieptul spre linia de 9m. Ex. 3. Pe perechi: atacantul se află cu mingea În mână la nivelul semicercului de 9m, execută o fentă și Încearcă să pătrundă; apărătorul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]