1,015 matches
-
majoritatea țărilor. Bolile cardiovasculare omoară mai mulți oameni decât toate următoarele 7 cauze de deces luate împreună (6) . De mai bine de 50 de ani, studii epidemiologice, experimentale și clinice au demonstrat rolul important jucat de factorii alimentari în apariția aterosclerozei. De la început trebuie menționat că, la vârstnici, deși hipercolesterolemia rămâne un important factor de risc cardiovascular, puterea asocierii dintre valorile crescute ale LDL-colesterolului și mortalitatea cardiovasculară scade odată cu înaintarea în vârstă (7). Mai mult, unele studii au arătat că un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
eventual, la vârstnicii care au suferit deja un eveniment cardiovascular acut, asocierea în tratament a unei statine (10). 52.2.1. Aportul caloric Un aport caloric crescut duce la obezitate care, se știe, este un important factor de risc pentru ateroscleroză. Pe de altă parte, un aport energetic redus se asociază cu o creștere a incidenței bolilor cardiovasculare ca urmare a faptului că acesta este însoțit și de un aport scăzut de nutrienți, unii dintre ei fiind factori protectivi, implicați în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
alimentare Prin arderea unui gram de lipide rezultă 9 kilocalorii, ceea ce face ca o dietă bogată în lipide să fie și hipercalorică. Aportul lipidic este strâns corelat cu obezitatea care, la rândul ei, influențează mulți dintre factorii de risc ai aterosclerozei. De asemenea, dietele bogate în lipide cresc lipemia postprandială și resturile chilomicronice, crescând astfel riscul de boli aterosclerotice. De aceea, cantitatea totală de lipide din dietă nu trebuie să depășească 30% din necesarul caloric, iar la pacienții cu hipercolesterolemie acest
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
cu cei care îl beau zilnic, în cantități mici (30). Cardioprotecția pare să fie legată mai puternic de frecvența aportului de alcool decât de cantitatea consumată (31). Consumul de alcool în timpul mesei, ca în dieta mediteraneană, este benefic atât pentru ateroscleroză, cât și pentru HTA, în timp ce alcoolul consumat între mese nu pare să aibă același efect (32). Persoanele care nu obișnuiesc să consume alcool nu vor fi sfătuite să-l folosească doar pentru a reduce riscul cardiovascular; la consumatori, se recomandă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
leagă mineralele prooxidante (ceruloplasmina și albumina care leagă cuprul, transferina și feritina care leagă fierul);antioxidanții exogeni - sunt, în primul rând, vitaminele care neutralizează radicalii liberi: vitaminele C și E, carotenoizii și flavonoizii din plante. Este foarte important, pentru prevenirea aterosclerozei și pentru buna funcționare a organismului în general, să existe un echilibru între procesele oxidative și sistemele antioxidante. Mai multe studii au demonstrat că există o bună corelație între nivelurile de antioxidanți în dietă și în sânge, pe de o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
în cazul asocierii patologiei hepatocelulare. La acești factori se poate adăuga scăderea absorbției intestinale, care poate acompania afecțiuni întâlnite frecvent la pacientul vârstnic, ca de exemplu insuficiența cardiacă congestivă, cu stază la nivelul mucoasei intestinale, sau ischemia mezenterică cronică, asociată aterosclerozei sistemice. Particularitățile farmacodinamice care influențează terapia anticoagulantă la vârstnici includ:modificări ale cantității de vitamina K disponibile pentru sinteza factorilor de coagulare;catabolismul crescut al factorilor de coagulare dependenți de vitamina K;ingestia concomitentă de medicamente cu acțiune antiagregantă plachetară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
au decelat la 3,5% dintre indi- vizii cu vârsta cuprinsă între 44 i 54 de ani și la 7% dintre cei cu vârsta de 65-79 de ani, indiferent de sex (2) (tabelul 38.1). Particularități fiziopatologice, consecințe clinice, evaluare Ateroscleroza reprezintă cea mai frecventă afectare a arterelor carotide cu localizare preponderent la nivelul bifurcației (50%) (2). Stenoza luminală semnificativă hemodinamic determină hipoperfuzie până la niveluri critice în teritoriile de distribuție. Majoritatea embolilor rezultă din activarea trombocitelor la suprafața plăcii, mai puțin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
Ocluzia totală a arterei carotide determină accidentele vasculare cerebrale (AVC) majore, dar poate fi asimptomatică la pacienții cu un flux colateral intracranian adecvat, carotida controlaterală asigurând perfuzia prin artera comunicantă anterioară. Stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale, la fel ca și ateroscleroza sifonului carotidian pot determina AIT sau AVC. Diagnosticul diferențial dintre infarctele produse în zonele de tranzi ie și infarctele centrale se face prin rezonanță magnetică (RM). Prognosticul pacienților cu afectare carotidiană depinde de gradul stenozei, un diametru luminal rezidual de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
arterelor carotide este obligatorie în planning-ul terapeutic și evolutiv (tabelul 38.2 și figura 38.1). Metodele imagistice identifică localizarea bifurcației în raport cu gonionul, extensia plăcii, stenoza sau tortuozitățile arteriale distale, statusul carotidei controlaterale, și reali zează diagnosticul diferențial al aterosclerozei cu alte determinări etiopatogenice, conform parametrilor măsurabili ecografic (6) (tabelul 38.3). Ecografia este în general folosită ca primă investigație pentru diagnosticul pozitiv și de severitate, dar poate oferi și date valoroase asupra morfologiei plăcii. Imagistica CT și RM are
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
al vizualizării întregului arbore caro tidian, arcului aortic, circulației intracraniene și parenchimului cerebral. Înainte de decizia de revascularizare, se recomandă evaluarea prin două metode imagistice non-invazive. Angiografia este utilizată în scop diagnostic doar dacă rezultatele investigațiilor neinvazive sunt discordante (4). Evaluarea aterosclerozei generalizate Cel mai accesibil situs de evaluare a ateroscle rozeiprecoce rămâne bifurcarea carotidiană. Prezența afectării vasculare sistemice semnificative poate fi demonstrată prin ecografie, care măsoară grosimea complexului intimă-medie la nivelul ACC (se realizează media valorilor obținute pe o distanță variabilă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
rozeiprecoce rămâne bifurcarea carotidiană. Prezența afectării vasculare sistemice semnificative poate fi demonstrată prin ecografie, care măsoară grosimea complexului intimă-medie la nivelul ACC (se realizează media valorilor obținute pe o distanță variabilă), ceea ce o face o metodă de elecție în screening-ul aterosclerozei (7). Acuratețea și reproductibilitatea se realizează prin măsurarea automată cuprinsă în pachetele moderne de software. 38.3. Strategii terapeutice în boala carotidiană 38.3.1. Tratament medical Tratamentul medical al bolii carotidiene tentează abordarea agresivă a factorilor de risc modificabili
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
Acuratețea și reproductibilitatea se realizează prin măsurarea automată cuprinsă în pachetele moderne de software. 38.3. Strategii terapeutice în boala carotidiană 38.3.1. Tratament medical Tratamentul medical al bolii carotidiene tentează abordarea agresivă a factorilor de risc modificabili ai aterosclerozei carotidiene, respectiv hipertensiune arterială (HTA), dislipidemia, oprirea fumatului, și are ca obiectiv prevenția AVC. La pacienții cu HTA, obiectivele terapeutice se adresează creșterii perfuziei cerebrale, corecția stenozei fiind pe planul doi. O atenție deosebită trebuie acordată controlului tensiunii arteriale (TA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
dificultăți tehnice care augmentează riscul de traumatisme endoteliale, dislocări de trombi cu evenimente tromboembolice și crește consecutiv riscul de sechele neurologice. Cu toate acestea, la pacienții cu risc crescut, plasarea de stenturi poate fi o alternativă terapeutică. Pacienții simptomatici din cauza aterosclerozei carotidiene extracraniene au un risc operator acceptabil, beneficiul revascularizării chirurgicale fiind cert, cu prognostic favorabil atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Experiența și tehnica chirurgicală reprezintă elementele critice în minimizarea riscului de complicații perioperatorii și susțin beneficiul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
attacks (suspendarea bruscă a tonusului postural) tipice se asociază cu afectarea circulației posterioare manifestă prin pierderea funcției motorii din cauza ischemiei cerebeloase adesea fără pierderea conștienței (perfuzie corticală). Aceste episoade sunt rare în absența afectării sistemice. În cazul în care există ateroscleroză doar la nivelul circulației posterioare, boala este asimptomatică. În cazul asocierii afectării circulației posterioare cu alterări ale cercului arterial al lui Willis sau afectare carotidiană apar simptome tipice. Incidența afectării carotidiene la persoanele peste 65 de ani este de 15
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
de fixare, se descriu sinuozități sau anse pe traiect. Incidența tortuozităților este de 30% conform studiilor angiografice și se corelează cu sexul feminin, vârsta peste 70 de ani, HTA, cifoza și obezitatea. Studiile estimează că sub 5% dintre pacienții cu ateroscleroză carotidiană care se prezintă pentru intervenție chirurgicală au tortuozități carotidiene semnificative din punct de vedere clinic (19) (figura 38.2). Sinuozitățile sunt definite ca schimbări bruște ale direcției arterei cu reducerea diame trului luminal. Spiralele sunt anse arteriale redundante fără
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
altă parte, trebuie subliniat faptul că în insuficiența renală cronică se manifestă o constelație biochimică particulară, caracterizată prin anomalii ale metabolismului fosfocalcic. în acest context, BCC reduc nivelurile intracelulare patologic crescute ale calciului care ar putea contribui la fenomenul de ateroscleroză accelerată [Hörl et al., 1995; Alexiewicz et al., 1996]. Datele studiului lui Ishani [2004] discutate mai sus, aflate în contradicție cu o serie de date prezentate anterior, ilustrează dificultatea comunității nefrologice de a formula certitudini în ceea ce privește tratamentul CDV optim la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
vârstă. Vârsta mai tânără nu pare a conferi protecție în ceea ce privește afectarea CDV la pacienții dializați; aceste date nu sunt tocmai surprinzătoare, ținând cont de faptul că autori precum Goodman și col. [2000] constată calcificări coronariene (un marker al procesului de ateroscleroză) la vârste foarte tinere în această populație. De altfel, discrepanța dintre riscul CDV în populația dializată [i cel din popula]ia generală este maximă la vârstele tinere. în același sens, curba mortalității CDV în funcție de vârstă este aparent paradoxal relativ plată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
și o severitate mai mari ale hipertrofiei ventriculare stângi [Agarwal et al., 1996; Cerasola et al., 1996; Redon și Williams, 2002], ale retinopatiei hipertensive [Biesenbach și Zazgornik, 1994], ale HTA nocturne (non-dipping) [Veerman et al., 1996] și ale arterio- și aterosclerozei carotidiene [Bigazzi și Bianchi, 1995; Ruilope et al., 1997]. Pacienții cu HTA esențială și MA prezintă morbiditate și mortalitate cardiovasculare crescute [Ruilope și Rodicio, 1993; Yudkin et al., 1998; Bigazzi et al., 1998]. Riscul CDV apare crescut chiar de la niveluri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
2 cu proteinurie ușoară) și 280% (DZ tip 2 cu proteinurie severă). Importanța impactului proteinuriei asupra modificărilor cardiovasculare precoce în bolile renale incipiente este confirmată de studii de mai mică anvergură. Astfel, Falaschi și col. [2000] au determinat legătura dintre ateroscleroza carotidiană precoce și factorii de risc asociați la un lot de pacienți cu lupus eritematos sistemic (LES) cu debut juvenil, în comparație cu voluntari sănătoși. Ca metodă de cuantificare a aterosclerozei s-a utilizat determinarea ecografică a grosimii intime-medii la nivelul arterei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
mică anvergură. Astfel, Falaschi și col. [2000] au determinat legătura dintre ateroscleroza carotidiană precoce și factorii de risc asociați la un lot de pacienți cu lupus eritematos sistemic (LES) cu debut juvenil, în comparație cu voluntari sănătoși. Ca metodă de cuantificare a aterosclerozei s-a utilizat determinarea ecografică a grosimii intime-medii la nivelul arterei carotide comune. Grosimea peretelui carotidian a fost semnificativ mai mare la subiecții cu LES față de cei din grupul de control, iar la cei cu proteinurie de rang nefrotic, ateroscleroza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
aterosclerozei s-a utilizat determinarea ecografică a grosimii intime-medii la nivelul arterei carotide comune. Grosimea peretelui carotidian a fost semnificativ mai mare la subiecții cu LES față de cei din grupul de control, iar la cei cu proteinurie de rang nefrotic, ateroscleroza precoce a fost mai importantă decât la subiecții cu LES și proteinurie de rang subnefrotic sau absentă; la aceștia din urmă, modificările carotidiene au fost similare cu cele ale subiecților din grupul de control. În concluzie, proteinuria reprezintă un factor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
protezare valvulară. 5. Lacunarismul cerebral Infarctul lacunar, care reprezintă 10% din AVC ischemice, este întotdeauna dat de ocluzia arterelor mici, de dimensiuni între 50 și 200 micrometri în diametru (6). Există o strânsă corelație între starea lacunară și hipertensiunea arterială, ateroscleroză și diabetul zaharat (12). Fiecare din aceste artere mici se poate ocluziona pe de o parte prin aterotromboză la originea lor, iar pe de altă parte prin dezvoltarea în aval a unei ingroșări lipohialine a peretelui, rezultând mici infarcte, care
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
moartea celulară, datorită continuării disfuncțiilor la celelalte canale de calciu. 9. Factori de risc pentru AVC (Stroke) Factorii de risc major cunoscuți pentru AVC sunt: - HTA; - tulburări de ritm cardiac, mai frecvent fibtilație atrială; - boli cardiace:-insuficiență cardiacă congestivă;valvulopatii; - ateroscleroză coronariană; - diabet zaharat ; - hiperlipidemie; - fumat (7). la care se pot adăuga: folosirea contraceptivelor orale și bolile sistemice asociate cu stări de hipercoagulabilitate. Dintre acești factori de risc, diabetul zaharat accentuează procesul aterosclerotic atât în arterele cerebrale mari cât și în
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
se pot adăuga: folosirea contraceptivelor orale și bolile sistemice asociate cu stări de hipercoagulabilitate. Dintre acești factori de risc, diabetul zaharat accentuează procesul aterosclerotic atât în arterele cerebrale mari cât și în cele mici (11,20,23). La rândul ei, ateroscleroza prin reducerea elasticității arterelor mari induce HTA (19). În schimb, hipertensiunea arterială susținută înrăutățește ateroscleroza practic „conducând-o” în pereții arterelor mici (0,5 mm sau mai puțin) (4). Bifurcația acestor vase devine impregnată cu un material hialin lipid, proces
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
acești factori de risc, diabetul zaharat accentuează procesul aterosclerotic atât în arterele cerebrale mari cât și în cele mici (11,20,23). La rândul ei, ateroscleroza prin reducerea elasticității arterelor mari induce HTA (19). În schimb, hipertensiunea arterială susținută înrăutățește ateroscleroza practic „conducând-o” în pereții arterelor mici (0,5 mm sau mai puțin) (4). Bifurcația acestor vase devine impregnată cu un material hialin lipid, proces numit lipohialinoză. Acest segment de perete devine slăbit și permite formarea anevrismelor disecante mici: anevrisme
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]