1,004 matches
-
ei. Autoevaluarea are o serie de veleități cert favorizante pentru educabilii adulți, printre care: - elaborarea treptată a unor tehnici autoevaluative corecte, realiste; - favorizarea autocunoașterii, identificarea propriului stil de învățare, de reflecție și de gândire, sesizarea promptă a blocajelor cognitive sau atitudinale și eliminarea lor; - sporirea încrederii în evaluare în general, acceptarea ei în mod firesc, crearea unei „culturi a evaluării” la purtător; - creșterea/sporirea percepției și stimei de sine, pe măsură ce rezultatele autoevaluării se apropie de cele ale evaluării externe în ceea ce
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
calitatea supervizării de care ați beneficiat?”, „V-a ajutat compania să vă îndepliniți obiectivele privind dezvoltarea carierei?”, „Ați beneficiat de pregătirea necesară pentru a vă îndeplini sarcinile aferente postului?”, „Ați beneficiat de suportul adecvat la locul de muncă?”. 4. Anchetele atitudinale (atitudinal survey) surprind informații despre percepțiile angajaților (emoții, sentimente și atitudini) asupra unor probleme legate de activitate sau de organizație, reflectând nivelul general de satisfacție, și mai puțin concluzii valide privind nevoile de instruire (Newstrom și Lilyquist, 1990). Chestionarele constau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
supervizării de care ați beneficiat?”, „V-a ajutat compania să vă îndepliniți obiectivele privind dezvoltarea carierei?”, „Ați beneficiat de pregătirea necesară pentru a vă îndeplini sarcinile aferente postului?”, „Ați beneficiat de suportul adecvat la locul de muncă?”. 4. Anchetele atitudinale (atitudinal survey) surprind informații despre percepțiile angajaților (emoții, sentimente și atitudini) asupra unor probleme legate de activitate sau de organizație, reflectând nivelul general de satisfacție, și mai puțin concluzii valide privind nevoile de instruire (Newstrom și Lilyquist, 1990). Chestionarele constau într-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Cuvânt înainte Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Copilul poate fi deprins încă de la o fragedă vârstă să își analizeze actele, deprinzându-se încetul
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
în obiectivele procesului de predare învățare. Acest raport presupune menținerea echilibrului între: * evaluarea achizițiilor informaționale și evaluarea capacităților elevilor; * evaluarea formală și evaluarea informală; * evaluarea sumativă și evaluarea formativă; * evaluarea achizițiilor din domeniul cognitiv și evaluarea efectelor produse în plan atitudinal și psihomotor; * evaluarea realizată aleatorie și evaluarea centrată pe obiective. Perfecționarea actului evaluativ este o problemă de actualitate, în condițiile în care, în unitățile de învățământ evaluarea formativă este sufocată de evaluarea sumativă. Aceasta este practicată aproape în mod exclusiv
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
elevul nu se află în dialog cu evaluatorul său și se organizează singur; ( oferă posibilitatea de sprijinire a elevilor în variante multiple, în scopul ameliorării învățăturii; ( permit elevului să-și evidențieze trăsături proprii de personalitate; * îi permit evaluări de ordin atitudinal și comportamental. Prin verificarea orală, se formulează cerințe de tipul: Enumeră! Explică! Compară! Clasifică! Dacă la clasele I-II, la întrebarea unică se primește răspuns unic, treptat, la clasele mai mari, întrebarea cere răspunsuri multiple, pe măsură ce elevul dobândește o capacitate
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
evaluării, a impus diversificarea metodelor de evaluare, prin adăugarea metodelor alternative (complementare) de evaluare la cele tradiționale. În acest mod, finalitățile evaluării devin: * cunoștințe și capacități; * atitudini (practice, sociale, științifice); * interese; * capacitatea de a face aprecieri de valoare (opinii, adaptări atitudinale și comportamentale). Metodele alternative de evaluare sunt: a) Observarea sistematică a comportamentului elevului în cursul activității didactice, prin: fișa de observații curente; fișa de evaluare (calitativă); scara de clasificare; lista de control / verificare; fișa de caracterizare psiho pedagogică (la final
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
clasificare; lista de control / verificare; fișa de caracterizare psiho pedagogică (la final de ciclu). Deseori, observarea este însoțită de aprecierea verbală asupra răspunsurilor elevilor. b) Investigația, metodă alternativă ce poate evalua achiziții ce vizează capacități superioare, precum și calități de ordin atitudinal și comportamental, la clasele III-IV, poate fi caracterizată după cum urmează: * reprezintă pentru elev o posibilitate de explorare a unor noi situații de învățare și de aplicare creatoare a cunoștințelor; * limitându-se în timp de regulă la o oră, antrenează elevii
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
2. Forme ale autoevaluării Modalitate de evaluare cu largi valențe formative, Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Mijlocul principal pentru formarea capacităților autoevaluative la elevi îl constituie modul de apreciere al învățătorului. În condițiile în care aprecierea elevilor va fi făcută după criterii esențiale, obiective, constante, unice pentru toți elevii, această apreciere va deveni un
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
și orale. III. AUTOAPRECIEREA CORECTĂ A RANDAMENTULUI ȘCOLAR. DATELE UNEI CERCETĂRI Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Începutul școlarității, când activitatea predominantă devine învățătura, marchează un pas important în formarea capacității de autoapreciere
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
În mod reciproc, În cadrul relațiilor și al reprezentărilor interetnice. Problema cauzelor prejudecății și ale discriminării conduce la alte aspecte interesante. Un prim set de explicații, inspirat mai ales de psihanaliză, insistă asupra surselor individuale ale celor două fenomene, atribuind stilul atitudinal etnocentric așa-numitului tip de „personalitate autoritară”, teoretizat de Th. Adorno. Conduita etnocentrică s-ar datora conflictelor afective survenite În timpul copilăriei, care vor dezvolta mai apoi un stil cognitiv marcat de folosirea rigidă a categoriilor sau stereotipurilor. Acesta va Împiedica
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Lucrarea se Înscrie În perimetrul psihologiei sociale manageriale deoarece aduce În atenție o perspectivă psihosocială complexă de analiză a comportamentului consumatorului. Într-o societate În continuă schimbare și adaptare la provocările globalizării comportamentul individului uman capătă noi accente, iar schimbarea atitudinală este din ce În ce mai frecventă și cu un determinism din ce În ce mai greu de descifrat. Comportamentul consumatorului acoperă o arie socio-economică majoră a procesului globalizării și integrării europene. Studierea unei astfel de teme este importantă din cel puțin trei mari considerente: comportamentul consumatorului pune
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și cu un determinism din ce În ce mai greu de descifrat. Comportamentul consumatorului acoperă o arie socio-economică majoră a procesului globalizării și integrării europene. Studierea unei astfel de teme este importantă din cel puțin trei mari considerente: comportamentul consumatorului pune În evidență modificări atitudinale și comportamentale care au avut loc la nivelul societății În ansamblul ei, iar studierea mecanismelor care stau la baza deciziilor oamenilor sunt esențiale pentru evoluția fenomenelor de globalizare, integrare europeană, democratizare; industria se află În fața unei mari provocări - aceea de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
izolate. În mod obișnuit ele formează grupe sau subgrupe, sisteme sau subsisteme care Înglobează serii principale de atitudini. Atitudinile sunt legate Între ele În măsura În care posedă valențe asemănătoare. Subsistemele sau constelațiile de atitudini se leagă Între ele pentru a forma sistemul atitudinal total al individului. Un asemenea sistem de atitudini-valori devine motivator În structura personalității, permițându-i individului forme variate de comportament explicit. În cazul când masa atitudinilor este subordonată unei valori principale, se spune că individul posedă o orientare unică În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atitudini intelectualizate), după cum pot exista și atitudini cu tendință predominantă spre acțiune, sau cu participarea echilibrată, proporțională a celor trei componente. Predominarea unei componente sau participarea, În egală măsură, a celor trei componente ale unei atitudini depinde de conținutul obiectului atitudinal, precum și de trăsăturile subiectului atitudinii. După cum se poate vedea, atitudinea angajează integral atât sfera intelectuală, cât și cea emoțională, având prelungiri și În acțiunile individului. Funcțiile atitudinii Una din funcțiile atitudinii este formularea deciziei de cumpărare, Însă atitudinile mai au
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
efectelor pozitive și Individul Își formează o atitudine față de Funcția de autoapărare Protecția față de conflictele interne si față de În acest caz atitudinea protejează subiectul Împotriva Un scandalagiu acuză poliția pentru loviturile Funcția expresiv-valorică Este funcția opusă celei de autoapărare; Expresivitatea atitudinală se opune de obicei curentului l d i i Cea mai mare parte a punctelor de vedere politice di l tFuncția cognitivă Imboldul căutării carității și ordinii. Este Înrudită nevoii de Înțelegere și definire a obiectului atitudinal; provine din convingerea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de autoapărare; Expresivitatea atitudinală se opune de obicei curentului l d i i Cea mai mare parte a punctelor de vedere politice di l tFuncția cognitivă Imboldul căutării carității și ordinii. Este Înrudită nevoii de Înțelegere și definire a obiectului atitudinal; provine din convingerea Subiectul interesat de aparatura audio va dezbate subiectul Tipologia atitudinilor. Atitudini private și atitudini publice În majoritatea cazurilor, oamenii Își inhibă atitudinile pe care se jenează să le recunoască public. Această afirmație a câștigat În importanță Întrucât
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
individ le deține În legătură cu persoane, lucruri, situații. În concluzie, atitudinea semnifică un tot psihologic complex și multidimensional, alcătuit dintr-o componentă cognitivă (referitoare la opinii și la convingeri), una afectivă (stări emoționale și preferințe evaluative) și una comportamentală manifestă. Sistemul atitudinal al unei persoane prezintă o organizare și o structură dinamică, fiind, alături de sistemul motivațional și de trăsăturile temperamentale, un vector al conduitei acesteia. Atitudinile au la bază evaluările indivizilor cu privire la caracteristicile obiectelor la care se referă. Atitudinile constituie un fenomen
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
continuu și dinamic de Învățare socială. Atitudinile nu sunt izolate de celelalte componente ale sistemului psihic individual, Întreținând numeroase relații, Într-un sistem organizat, unitar și multifuncțional, cu motivațiile, interesele, opiniile, credințele și comportamentele manifeste ale individului. 1.4. Schimbarea atitudinală - efecte În comportamentul de cumpărare și consum Formarea atitudinilor este un proces complex. Punctul de pornire Îl constituie nevoile consumatorului atât cele utilitare cât și cele afective. Acestea determină motivația consumatului de a prelucra informațiile. Variabilele situaționale În care se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
obiectului, precum și de evaluarea acestor convingeri. Semnele de Întrebare reprezintă „zone albe” domenii În care consumatorul nu are cunoștințe sau are cunoștințe pe care nu le ia În considerare. Altfel spus, consumatorul ține cont numai de convingerile ferme. Acest model atitudinal multi-parametru Încearcă să explice modul În care convingerile ferme ajută la formarea atitudinii finale. Atributele identificate ca fiind reprezentative și semnificative sunt ulterior integrate În vederea formării unei atitudini generale. Această atitudine poate fi ulterior clasificată Într un anumit mod. Dacă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt rezultanta unor condiționări multiple ereditar - biologice și psiho-sociale, În care afectivitatea, nevoia omului de dragoste, de a iubi și de a fi iubit intră ca un factor hotârător. Ele se constituie În același timp, ca posibili factori ai schimbări atitudinale și compotamentale alături de câteva antinomii (paradoxuri), sub semnul cărora se naște individualitata și Își Începe afirmarea În social. După Ion Boberi aceste antinomii sunt: 1) omul este individualitate unică și exemplar de serie; 2) unitate de structură și trebuință de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se manifestă ca observator care percepe influențele, dar mai mult decât atât, exercită influență, fiind el Însuși determinant al creativității și schimbării, creator de tendințe prin exprimarea asertivă a dorințelor și nevoilor sale. Comportamentul consumatorului poate fi stimulat de structuri atitudinale și motivaționale care Îl definesc ca personalitate, Însă se poate dezvolta și circumstanțial. Stresul societății contemporane Îi determină pe indivizi să descopere noi metode de copping. Comportamentul de consum tinde să se extindă și sub această formă de strategii de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
experimental și măsurarea variabilei dependente poate fi marcat și de alte evenimente, exterioare în raport cu situația experimentală, care pot interveni în explicarea relației cauzale. De exemplu, un cadru didactic introduce un program de educație interculturală, cu scopul de a surprinde schimbările atitudinale ale elevilor; o criză locală sau chiar mondială majoră (atacuri ale unor grupări extremiste, conflicte interculturale etc.) mediatizată intens și care se produce în același interval de timp poate contribui la schimbarea atitudinii elevilor, astfel încît nu se mai poate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
prezentare a programei școlare descrie parcursul disciplinei de studiu, argumentează structura didactică adoptată și sintetizează o serie de recomandări considerate semnificative din punct de vedere al finalităților studierii disciplinei respective. Valorile și atitudinile orientează dimensiunea axiologică și pe cea afectiv- atitudinală, aferente formării personalității elevului din perspectiva fiecărei discipline. Realizarea lor concretă derivă din activitatea didactică permanentă a profesorului, constituind un element implicit al acesteia. Competențele specifice se formează pe durata unui an școlar; ele sunt deduse din competențele generale, fiind
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
auz) de termeni care se regăsesc pe locuri secundare În analiza tabelară a datelor obținute În cazul grupului 1 sau nu se regăsesc deloc. Comparația datelor cuprinse În cadranul stănga sus din analiza tabelară evidențiază o transformare a conținutului predominant atitudinal (este vorba despre o atitudine pozitivă dar pasivă: compasiune/ milă) și stigmatizant (handicap) Într-un conținut predominant informațional și mult mai nuanțat, În cazul cadrelor didactice care lucrează cu elevi cu deficiențe de auz: dificultăți de comunicare, limbaj mimico gestual
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]