982 matches
-
permanentă ce se poate traduce prin: creșterea exponențială a informațiilor, dinamica profesiunilor pe piața muncii, tehnologizare, oportunități de exersare a competențelor în alte medii decât cele naționale etc. Raportarea la aceste transformări îi oferă individului șansa de a se situa atitudinal, la nevoie, pe două poziții extreme: una pro-schimbare ce implică deschiderea spre nou, experimentarea inovațiilor în materie de educație, implicare, competiție și învățare prin cooperare și alta anti-schimbare, descrisă ca cea mai eficientă strategie de "apărare a tradițiilor școlii" și
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de comunicare; * Evaluarea stadiilor intermediare și finale de adaptare la schimbare; * Creșterea competențelor, performanțelor în cunoaștere etc. b) Afectiv motivaționale: * Dorința de a lupta pentru o nouă adaptare; * Acceptarea schimbării; * Învingerea fricii; * Asumarea riscurilor; * Atenuarea/înlăturarea blocajelor interne, a frânelor atitudinale; * Învingerea pasivității etc. c) Atitudinale: * Detașarea de violența schimbării; * Receptivitatea la nou; * Acceptarea noului; * Devierea de la experiența trecută, rutină, prejudecată, obișnuință; * Învingerea inerției; * Flexibilitatea în gândirea alternativelor; * Curajul de a avea inițiative; * Învingerea dificultăților învățării la vârstele adulte; * Stimularea creativității
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și finale de adaptare la schimbare; * Creșterea competențelor, performanțelor în cunoaștere etc. b) Afectiv motivaționale: * Dorința de a lupta pentru o nouă adaptare; * Acceptarea schimbării; * Învingerea fricii; * Asumarea riscurilor; * Atenuarea/înlăturarea blocajelor interne, a frânelor atitudinale; * Învingerea pasivității etc. c) Atitudinale: * Detașarea de violența schimbării; * Receptivitatea la nou; * Acceptarea noului; * Devierea de la experiența trecută, rutină, prejudecată, obișnuință; * Învingerea inerției; * Flexibilitatea în gândirea alternativelor; * Curajul de a avea inițiative; * Învingerea dificultăților învățării la vârstele adulte; * Stimularea creativității etc. B. Obiective de învățare
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care susțin elemente legate de dezvoltare personală și organizațională, management strategic, creativitate, motivație. Ceea ce merită remarcat este faptul că, în plan cognitiv, accentul cade pe dimensiunea anticipativă a schimbării și aproape deloc pe aspectul informațional, în timp ce sub aspect afectiv-motivațional și atitudinal importante devin: aspectul volitiv al schimbării, responsabilizarea individului, trecerea de la inerție și rutină la acțiune, depășirea prejudecăților. În ceea ce privește obiectivele referitoare la învățare, autoarea aduce în discuție un subiect ce a făcut obiectul unor analize (Botkin, 1981) la începutul anilor 80
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
altă persoană tot ce are caracter confidențial; • obligația de a nu critica în public altă persoană. În același timp menționăm că sunt o serie de reguli care sprijină interrelația umană și care se referă la respectarea diferențelor culturale în plan atitudinal, în planul opțiunilor. Se pare că regulile privind respectarea intimității și confidențialității sunt comune unor popoare și culturi diferite; sunt pattern-uri transculturale care subliniază variabilitatea umană. Unii respectă confidențialitatea, dar au un mod diferit de a se exprima emoțional
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
tutoriat și programe de instruire conduse de adulți responsabili, gata de acțiune în școală, familie și comunitate. J. Coleman (1987) se referă la rețelele sociale ca o componentă integrală a capitalului social. Capitalul social desemnează abilitățile de cunoaștere, pattern-urile atitudinale și comportamentale pe care indivizii pot să le cheltuiască sau să le investească astfel încît să ridice șansele lor de succes în instituțiile sociale, așa cum este școala. Indivizii dobîndesc capital social prin rețelele sociale din care fac parte. Coleman, Hoffer
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de teren, a presupus surprinderea distribuției diferitelor variabile definite la nivelul populației, construcția indicatorilor statistici ai unor dimensiuni proprii universului familial studiat și, evident, relevarea relațiilor statistice existente între aceste dimensiuni. Accentul a fost pus pe surprinderea relației dintre modelele atitudinale și comportamentale ale părinților și performanța școlară a tinerilor. Informațiile cuprinse în chestionare, atît cele adresate mamelor, cît și cele referitoare la tați, au fost introduse într-o bază de date construită cu ajutorul programului SPSS.8.0. Pentru elevii care
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
implicării limitate a părinților în educația adolescenților Situația socio-economică generală și particularitățile ei locale; Trăsături specifice vieții comunitare; Structura și relații organizaționale din școală; Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Comunicare: limitată; Prezență rară la școală; Încredere în adolescent. Afective, atitudinale și comportamentale; Adolescentul dobîndește libertate de decizie; Adolescentul își asumă responsabilitatea. Situații limită Lipsa timpului Evaluarea pozitivă a situației Status ridicat Vocea unui subiect aproximează strîns esența stilului implicării limitate astfel: Din punctul meu de vedere este o implicare parțială
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de acțiune/ interacțiune Consecințe Concepții anacronice Stilul implicării reduse, al "respingerii parentale" Situația socio-economică; Trăsături specifice vieții comunitare; Structura și relațiile organizaționale din școală; Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Comunicare limitată; Nu participă la activitățile organizate de liceu. Afective, atitudinale și comportamentale, care au impact negativ asupra succesului școlar al adolescentului; Percepția de către adolescenți a nevoii de implicare a părinților în educația lor. Lipsa abilităților necesare Dezinteres Probleme familiale Din spusele participanților a reieșit că una din cauzele manifestării acestui
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
legate de școală." Frustrare. "Implicarea lor o resimt nefast. Efectul reproșurilor ar fi că stau și mă gîndesc dacă sînt așa cum zic ei." Percepția nevoii implicării. "Implicarea în ceea ce îi privește constă în acordarea timpului necesar discuției, activităților alături de mine." Atitudinale Manifestarea încrederii. Nu mă bat la cap ca să învăț, pentru că au încredere în mine." Revoltă. "V-ați gîndit vreodată că un părinte poate schimba după propriul plac și în lipsa oricărei discuții cursul devenirii copilului lor, pe motivul că așa este
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sînt în căutarea independenței, a libertății de decizie și acțiune în problemele pe care le consideră că îi privesc. Acest lucru reprezintă una din condițiile cauzale ale luptei dintre generații. Cele două stiluri menționate au consecințe negative de ordin afectiv, atitudinal și comportamental pentru elevi. De aici, reținerea, indiferența și dezacordul unor adolescenți față de prezența părinților la activitățile ce se desfășoară în licee. Subiecții, fie părinți, fie profesori sau adolescenți, au invocat dezinteresul unor părinți și concepțiile anacronice ale altora, după cum
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
induce un climat educativ mai propice reușitei școlare a copilului. Evident, s-ar putea ca reușita școlară superioară a copilului să inducă mamei mai multă încredere în capacitatea acestuia de a reacționa pozitiv la influențe noncoercitive. Credem, totuși, că structura atitudinală parentală în domeniul educativ reprezintă o componentă importantă a succesului/insuccesului tînărului. Faptul ca acesta să fie lansat pe o traiectorie școlară ascendentă sau descendentă depinde de modul în care părintele a încercat să-l implice în activitatea școlară și
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ea face ca „expresia plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse” cerută de Manifestul „Contimporanului” să capete la el o tonalitate specifică, dată tocmai de această pasionalitate a adeziunii, de ardența participării la idealul colectiv. Ea va rămâne o constantă atitudinală a poetului, marcându-i luările de poziție nu numai din faza constructivist-integralistă ci și de mai târziu, când exaltantul peisaj mașinist spre care eul e gata să se deschidă cedează în fața tensiunii vizionare, a reveriei și visului. Mai ușor de
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a personalității celor cu care se lucrează. Ea este, deopotrivă, influențată și de alți factori subiectivi, unii ținând de psihologia vârstei și a individualității elevilor (de stadiul dezvoltării intelectuale și fizice, de mecanismele de achiziție constituite, de suportul motivațional și atitudinal care se reflectă În disponibilitatea, atenția și gradul de efort de care aceștia se dovedesc capabili etc.), alții, de specificul clasei (de factori sociali - climatul socio-afectiv și gradul de omogenitate a clasei, relațiile de cooperare și competițieetc.). Toți aceștia condiționează
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fishbowl)" Această metodă urmărește mai bine decât metoda focus-grup gradul de interacțiune și de influențare reciprocă dintre membrii grupului. Utilizarea ei „...asigură un mediu dinamic și permisiv de exprimare a unui spectru larg de idei, opinii, soluții, argumente și contraargumente, atitudinale și afective” (Cazacu, 2003, p. 182). Elevii/studenții implicați sunt puși, prin alternanță, Într-o dublă ipostază: atât aceea de participanți activi la dezbatere, cât și de observatori aiinteracțiunilor care au loc. Etape și condiții de desfășurare: • după ce profesorul alege
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și eșecului școlar, precum și a efectelor pe care le determină în ceea ce privește personalitatea elevilor a constituit și constituie o amplă preocupare pentru științele educației. Lucrarea își propune să analizeze modalitatea concretă în care rezultatele evaluării influențează sfera motivațională și atitudinală a elevului, aspecte mai puțin evidente, dar care influențează activitatea școlară a oricărui elev. În contextul actual al sistemului de învățământ românesc, din ce în ce mai mulți profesori sunt nemulțumiți de submotivarea elevilor pentru activitatea de tip școlar și atitudinile necorespunză toare ale
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de învățare și creșterea nivelului de aspirație al elevului, în timp ce eșecul în respectiva sarcină determină scăderea motivației intrinseci și a nivelului de aspirație. Necunoașterea rezultatului la proba administrată nu induce nici un fel de modificare semnificativă în sfera motivațională. În ceea ce privește universul atitudinal al elevului, succesul într-o sarcină școlară specifică are ca și consecință atitudini pozitive față de disciplina de studiu, față de situația generală de învă țare și față de profesori, în timp ce eșecul în sarcina respectivă are ca efect atitudini negative față de disciplina de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cu grupul de elevi, pentru realizarea demersului didactic, cu părinții și alți factori educaționali, pentru a armoniza educația formală cu cea nonformală și informală. Pentru a îndeplini cu succes aceste roluri, personalitatea profesorului trebuie să fie caracterizată prin: - cultură; - calități atitudinale de natură caracterial-morală; - umanism; - conștiința responsabilității și misiunii sale; - calități aptitudinale; - calități ale gândirii (originalitate, capacitate de analiză și sinteză, flexibiliateă; - calități ale atenției, ale limbajului, ale memoriei; - aptitudinea empatică; - aptitudini organizatorice; - spirit de observație; - tact și măiestrie pedagogică (și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
alta tehnică, alta științifică, sau chiar inteligență „școlară”, ca aptitudine a elevului de a se adapta situatiilor problematice din școală prin asimilarea cerințelor acesteia și acomodarea la ele. În subgrupa factorilor nonintelectuali ai reușitei școlare sunt incluși: factorii motivaționali, afectiv - atitudinali și cei caracteriali. Este recunoscut că o motivație puternică (pozitivăă, favorizează, iar una slabă (negativăă diminuează participarea elevului la activitea de învățare și, implicit, performanță școlară. Atitudinea față de învățătură, care poate fi pozitivă sau negativă, își pune, în mod evident
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
propun cadrele didactice: - motive profesionale: elevii învață pentru a se pregăti în vederea viitoarei profesiuni; - motive cognitive: rezultate din caracterul procesual al învățării și din nevoia de a i se asigura un continuu de stimulare cognitivă; - motive social-morale: caracterizate prin elemente atitudinale cu nucleu social relativ conturat; - motive individuale: stimulente sau valori a căror sferă de semnificație este legată de propria personalitate; - motive materiale: confirmă filtrajul subiectiv realizat de complexul motivațional asupra valorilor de ordin material cu funcții de întărire a comportamentului
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
întăririlor și pedepselor. Multideterminarea sa este evidentă, iar identificarea factorilor care determină o motivație scăzută este esențială pentru autoreglarea învățării. A forma și a dezvolta o motivație superioară în școală presupune: - potențarea rolului pe care îl joacă variabilele cognitive, afective, atitudinale, sociale în determinarea reușitei școlare; - restructurarea continuă a variabilelor dinamogene pentru a putea fi mai ușor manipulate de profesori și elevi; - întărirea pozitivă a acelor proprietăți ale instruirii care pot conduce la autoinstruire, la activismul cerut de autoorganizarea activității de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de învățare, pregătirea temeinică pentru lecție etc. Dar procesul de învățământ nu este numai un proces de asimilare a elementelor cognitive și operaționale. Profesorul este acela care comunică și transferă: stiluri de abordare și învățare ale domeniului, structuri afective și atitudinale, modele de reconstrucție și evaluare a câmpului științific etc. Mecanismul care constituie rețeaua interacțiunilor de comunicare și receptare reciprocă a rolurilor de subiect-obiect în procesul de învățământ cuprinde: - puterea sugestivă a exemplului oferit de profesor în școală și în afara ei
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
pot rămâne izolate; obișnuit ele formează grupaje, sisteme sau subsisteme, care înglobează serii principale de atitudini. Atitudinile sunt legate între ele în măsura în care posedă valențe asemănătoare. Subsistemele sau constelațiile de atitudini se leagă între ele pentru forma sistemul atitudinal total al individului. Un asemenea sistem de atitudini-valori devine motivator în structura personalității, permițându-i individului forme variate de comportament explicit. În cazul când masa atitudinilor este subordonată unei singure valori, se spune că persoana are o orientare unică în
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
a trăirii. - o componentă comportamentală care se referă la intențiile si tendințele acționale ale subiectului în relațiile sale cu obiectul, cu realitatea. Ele sunt consecințe ale elementelor cognitive și afective. În această privință, este necesar să facem distincția între comportamentul atitudinal și comportamentul derivat din atitudine. Comportamentul atitudinal constă în exprimarea verbală, afectivă sau prin alte mijloace de comunicare a atitudinii. Într-o exprimare sintetică am putea spune că orice atitudine are un conținut cognitiv, o coloratură afectivă și exprimă o
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
referă la intențiile si tendințele acționale ale subiectului în relațiile sale cu obiectul, cu realitatea. Ele sunt consecințe ale elementelor cognitive și afective. În această privință, este necesar să facem distincția între comportamentul atitudinal și comportamentul derivat din atitudine. Comportamentul atitudinal constă în exprimarea verbală, afectivă sau prin alte mijloace de comunicare a atitudinii. Într-o exprimare sintetică am putea spune că orice atitudine are un conținut cognitiv, o coloratură afectivă și exprimă o intenție comportamentală. Între cele 3 elemente nu
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]