52,791 matches
-
Am jurat să nu mă doară/ Nici bătaie și nici ură, / Nici minciuna Împotrivămi./ Viața-i cuminecătură”. Parcă Macedonski - și nu numai! - răsună peste veac!), Apollo. Satira Nebunie, redactată În cheia hazlie a lui Vlad Delamarina, rămâne un poem de atitudine pamfletară, ca și Latră câinii. Umor involuntar se găsește În poezia Fetele tracilor. Câteva texte poetice sunt de antologie: Fabulă, Homo homini lupus, Un șirag de perle, Iarnă canadiană (un distinguo al pastelului contemporan). Cunoscător atent al realităților (de toate
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
toate aceste probleme. Și asta mă stresa un pic și mă ținea în loc. Nu mi-a plăcut. Aș fi preferat să trăiesc toată viața fără să cunosc scriitorii”. (p. 67) Cu multă onestitate își privește criticul activitatea din perioada comunistă. Atitudinea sa critică din acei ani ținea mai mult de ceea ce s-ar putea numi o stare mentală de normalitate, decît de închipuite strategii de luptă împotriva sistemului. O importantă doză de bun simț răzbate dintre rîndurile confesiunii: „Nu pot să
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
paratonnerre -, iar în franceză provine din italiană (din compuse cu verbul parare - „a para”). Para- familiar, fără corespondent în limbile care nu au suferit o influență neogrecească directă, e un prefix expresiv, mai ales în structuri bazate pe repetiție, indicînd atitudinea negativă a vorbitorului față de ceea ce consideră a fi un exces. L-a descris Iorgu Iordan, în Stilistica limbii române (1944), cu multe exemple de limbă vorbită (colocvială), de tipul: „mișună ministerele de directori și paradirectori”. Noi exemple erau aduse de
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
în vis aria vînzătorului de păsări/ dar nu ironiza niciodată înalta catedră/ de la care vobește cu patos/ capra cu ochelari dacă totuși/ mai crezi în mecanismele vîntului/ seara/ cînd trec soldații cîntînd” (Dacă totuși). Se vede de la o poștă că atitudinea lui Petre Stoica e una retractilă. Poetul se retrage din spațiu ca și din timp, precum din dimensiuni obiective, amenințătoare, găsindu-și refugiul subiectiv într-o ambianță „idilică”, tradițională, însă nu chiar... arhaică, retrogradată doar pînă la condiția modestă a
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
apariție!) nici măcar să mi se spună: „Domnule, am dat faliment (ceea ce, cum se știe, nu e adevărat), suntem în incapacitate de plată și vă rugăm să ne scuzați că v-am indus în eroare.” Cum pot califica eu o asemenea atitudine, când editura își însușește munca mea, obține probabil și profit (căci tirajele pentru colecțiile școlare sunt mai mari) și apoi mă ignoră complet, ca și când n-ar fi auzit de mine? Mă abțin să transcriu aici definiția juridică a faptei. Să
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
vestul Europei sînt, la noi, aproape inexistente. Dacă incultura muzicală e îndeobște ascunsă, cu un sentiment de jenă, incultura religioasă nu face pe nimeni să roșească. Raportarea la religie se face azi, în urma celor cincizeci de ani de abstinență, prin atitudini exagerate: unii țin să-și arate credința printr-o gestică forțată (cruci ample, în autobuze, la trecerea prin dreptul unei biserici), alții continuă să creadă că orice discuție pe teme religioase ține de ceea ce înainte se numea “misticism dubios”. Pe
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
și telefoane la Eximbank Val de demisii la BBC România, după anunțul că lui Traian Ungureanu nu i se va reînnoi contractul la acest post de radio. O extraordinară dovadă de solidaritate cu unul din cei mai importanți jurnaliști de atitudine de la acestă oră din România. Solidari cu Traian Ungureanu sînt și numeroși alți oameni de presă din România care consideră că prin renunțarea la Traian Ungureanu, BBC ar da un semn că renunță la atitudinea critică față de abuzurile puterii de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
cei mai importanți jurnaliști de atitudine de la acestă oră din România. Solidari cu Traian Ungureanu sînt și numeroși alți oameni de presă din România care consideră că prin renunțarea la Traian Ungureanu, BBC ar da un semn că renunță la atitudinea critică față de abuzurile puterii de la București. EVENIMENTUL ZILEI s-a grăbit să-i propună un post lui Traian Ungureanu în redacție, făcînd publică această propunere. Cronicarul nu vrea să pară cinic, dar dacă conducerea acestui post de radio și-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
Rodica Zafiu Celebra intervenție maioresciană (din O cercetare critică...) în „cestiunea diminutivelor” rămîne actuală, în măsura în care semnalează o tensiune permanentă între tendințele limbii (ușurința cu care în română se formează diminutive), universaliile comunicării (nevoia vorbitorilor de a-și exprima afectivitatea) și atitudinile culturale (diminutivele condamnate ca „decadență limbistică”, „forme de copii nevîrstnici”, „efeminare”, „spirit de miniatură”, „manie”, „ridicol” etc.). Inevitabile în „limbajul copilăresc” („baby talk”) și în vorbirea familiară, afectiv-glumeață, diminutivele sînt în genere respinse de registrul înalt și în bună măsură
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
impune alte diminutive, specifice limbajului familiar orășenesc. Absente din DEX, dar frecvente în textele actuale sînt, de exemplu, substantivele glumiță și animăluț. Glumița este mai ales o glumă proastă; sensul depreciativ nu e inerent derivatului, dar apare ca dominant statistic: “atitudinea ministrului (...), facilă, cu glumițe nesărate” (EZ = Evenimentul zilei, 3363, 2003, 3); „ce nu mi-a plăcut la poezia ta a fost desueta glumiță cu Venus din Millo”; „poezioara de față a fost mai mult o glumiță morbidă” (poezie.ro); „poate
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
simpla evocare a numelor cu pricina ar dovedi o „complezență nemeritată”. În fond, dl Ș. ar trebui lăudat tocmai fiindcă scrie despre autori intrați într-un con de umbră sau compromiși (adesea nu pentru opera lor, ci mai mult pentru atitudinile și apartenențele lor trecute). Nimeni din redacția RL nu se implică în alegerile ori în judecățile dlui Ș, așa cum de altfel nu se amestecă în scrisul nimănui. Nu e vorba de a împărtăși opiniile celor pe care-i publicăm. Problema
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
din 1990 încoace, când multe elemente ale atmosferei de tranziție spre capitalism rezonează profund cu criza idealului din opera bacoviană. Criticul prefigurează această diagramă a receptării, de care se va ocupa în volumul următor. Înregistrează o modificare radicală în propria atitudine critică, după patru decenii de familiaritate cu biografia și opera bacoviană: Pentru a-l înțelege, în 1964 simțeam nevoia de bibliografie. Acum trăiesc poezia sa. Bacovia mi-e contemporan" (p. 424). Se observă acum că Bacovia este pentru Constantin Călin
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
subiecte de detaliu, iar jurnalul beneficiază de libertățile confesiunii, fără nimic convențional, dar și fără a se îndepărta de scopul principal. Sunt trei modalități de a organiza observațiile critice și trei variante ale relației cu opera - iar această schimbare de atitudine și de metodă de la o secvență la alta aduce cărții dinamismul perspectivei, ieșirea din schema previzibilă și din linearitatea studiului critic, deci din periculoasa monotonie. Operațiunea de istorie literară pe care Constantin Călin o stăpânește cel mai bine și o
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
puțin la capitolul actorie. La regie, dimpotrivă, s-a întîmplat de curînd un lucru extraordinar, avem o revigorare, Gianina Cărbunariu, Radu Apostol, Ana Mărgineanu, Alexandra Badea, Alexandru Berceanu, grupul lor DramAcum. S-au impus, contează, au deja un stil, o atitudine, un punct de vedere proaspăt asupra profesiunii, a lumii. Sînt vii, îi interesează ce se petrece cu ei, cu ceilalți, ce se petrece în lumea teatrului, participă la cursuri, burse, masterate internaționale, intră în contact cu nume, cu tendințe, cu
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
este Horea Poenar, actualul director al revistei, începând din 2001. Asistent la Facultatea clujeană de Litere, autor a două volume proprii - unul despre Cristian Popescu (Editura Aula, 2001), altul intitulat O plimbare de dimineață pe strada Servandoni. O teorie a atitudinii critice (Editura Limes, 2003) -, Horea Poenar a preluat conducerea revistei de la echipa Ștefan Borbely-Corin Braga, schimbând stilul publicistic al redacției dintr-unul academic, cu numere tematice foarte serioase, despre (de exemplu) vrăjitoria în Evul Mediu sau despre psihoistorie (și despre
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
ar proiecta activitatea lor într-o viitoare carte, poate că ar reuși să depășească fragilitatea speciei. Dacă citești astăzi Oglinda spartă de Marian Popescu sau Șah la regizor de Cristina Modreanu îți dai seama ce viață scurtă au luările de atitudine, militantismul, mania de a vorbi despre politică și administrație, când comentezi un spectacol cu Romeo și Julieta." Un frumos poem de Fermin Heredero Salinero, Din înalturi până-n străfundul amărăciunii, în traducerea lui Horia Bădescu. l Revista RAMURI, a intrat în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
la suspendarea oricărui simț moral. n P.S. În vederea unei dezbateri mai cuprinzătoare asupra Muzeului Național de Artă Contemporană, atît în ceea ce privește proiectul în general, amplasamentul, politica de achiziții, selecția autorilor și a lucrărilor, dar și în ceea ce privește realizarea propriu-zisă, aștept reacții și atitudini din partea mediului artistic și intelectual, în general, pe adresa redacției sau pe adresa electronică pavelsusara@yahoo.com
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
nu are amintiri), astfel demonstrându-le limitele percepției și ale cunoașterii umane. Spațiul cosmic devine spațiu interior, iar "viitorul" e doar un pretext pentru o imersiune în trecut. Progresul tehnic pare simptomul involuției morale, mai ales când echipajul recade în atitudinea primitivă de genul "distrugem ce nu înțelegem". Cadrele lungi pentru care Tarkovsky e faimos dobândesc aici o utilitate specifică: ai senzația că echipajul e supravegheat ca șoarecii dintr-un laborator, că pe lângă tine, îi mai observă cineva. Acest dublu voyeurism
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
către natura primitivă, frustă, necoruptă de sclifoselile de buduar și de suspinele efeminate și false. In mod sigur, nu îi vor scăpa, în această perioadă, nici încercările de înlocuire a hedonismului de tip art nouveau, confortabil și decorativ, cu o atitudine frustă, cu exprimări directe și cu caractere susținute de energii elementare. În mod cert, tînărul pictor se regăsește estetic și temperamental pe această imensă plajă de oferte. Desenator prin practică și prin opțiune, el are ce admira ca știință de
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
limbi clasice, apelează la cele mai vechi texte ale antichității grecești și romane pentru a demonstra în ce măsură un mediu aparte, cel al continentului ce se va numi Europa, a imprimat primelor comunități stabilite aici o devenire aparte, sublimată într-o atitudine specifică față de lume, în mituri fondatoare originale și forme de organizare necunoscute pentru restul lumii. Cadrul cosmologic, cum a denumit sociologul Dimitrie Gusti spațiul natural al existenței colectivităților, a impus dobândirea unui sentiment identitar ce transcendea diferențele etnice, înclinațiile tribale
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
topos cu virtuți identitare, cel al "veșnicului război dintre Europa și Asia." De la războiul Troiei până la cuceririle lui Alexandru cel Mare și ale diadochilor săi, Europa a încercat mereu să impună Asiei un model rațional de asumare a realității, o atitudine activă față de mediu. Nu fără primejdia contaminării cu fastul și luxura asiate, cu universul fantasmatic al spiritualității uriașului continent din Est. Cum s-a întâmplat în lumea elenistică și, apoi, în lumea romană. Roma a fost, după Gheorghe Ceaușescu, al
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
mult merită cu cât a fost o vreme când i se arăta mai degrabă antipatie. Era și din vina lui. Firea-i certăreață, îngâmfarea, reală sau aparentă, nu prea te lăsau să-l simpatizezi. Ceva s-a schimbat însă în atitudinea contemporanilor față de Marin Mincu. Sunt tot mai mulți aceia care-i spun fără ocol că-l admiră, o spun și chiar și o scriu, negru pe alb, iar unii de-a dreptul îl glorifică, îi înalță pur și simplu imnuri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
a avut acces la ele, dar degeaba; studiul Cioran, Eliade, Ionescu: Uitarea fascismului, este, pe alocuri, o clasă de hermeneutică delirantă), abordarea calmă și obiectivă se impunea. Al. Săndulescu nu ocolește nici una dintre cele mai grave imputări. Lămurește semnificația românismului, atitudinea univocă față de rasism, relația cu Garda de Fier, cu ideologiile extremiste și cu evreii. Apreciază cu măsură studiul lui Z. Ornea, este precaut cu Jurnalul lui Sebastian, susține unele concluzii ale lui Sorin Alexandrescu din eseul Paradoxul român, respinge paternitatea
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
considerate "barbare", ca să nu mai vorbim de variatele categorii de sclavi. Dimpotrivă, deosebit de tot restul personajelor care-l înconjoară într-o etapă sau alta a dezvoltării sale, Alexandru nu discriminează pe nimeni, vede oamenii egali în drepturi și are o atitudine anticolonialistă: el luptă pentru a elibera popoarele. Cum lungmetrajul nu explică de sub dominația cui vrea el să elibereze pe cine, rămâi cu impresia că Macedonul este un fel de campion al corectitudinii politice care vrea să izbăvească oamenii de prejudecăți
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
vor să se unească și chiar îi opun rezistența. Nici macedonenii nu vor să participe la marea unire pentru că ei sunt rasiști, pe când Alexandru transcende aceste prejudecăți - dar îi numește "barbari" pe cei cuceriți. Nici măcar nu există consecvență în această atitudine a personajului. Această propensitate pentru multiculturalism, introdusă probabil de dragul identificării spectatorului cu protagonistul, reușește să contracareze realismul psihologic: dacă tot îi căutăm motivații pentru fiecare acțiune, această atitudine nu are de unde proveni. Mai contracarează și realismul istoric pentru că o astfel
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]