2,006 matches
-
c-o bolnavă roșață, cum îmi negrește vederea, încît îmi păreți niște umbre sure zugrăvite pe un părete negru... Demonul ridică varga... păreții se dădură-ntr-o parte și deodată din toate laturile se văzură sale cu păreții îmbracați în atlas alb ca omătul, cusut cu frunze verzi întunecate și cu flori vișinii și strălucitoare. În candelabre mari ard lumânări de-o ceară ca zaharul, cu flacăre diamantine. Aerul salei e argintat, cald de miroase, strălucit de oglinzi cu privazuri de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
i-aș sângera buzele tiranei mele... o urăsc... dar o urăsc de mor... Cortina căzu... De Lys îi făcu semn să vie pe scenă... Erau copile blonde cari jucau piesa în tricourile lor de mătase cafenii și cu pourpoinuri de atlas vișinii, cu pălării de catifea neagră cu pene albe... Ele i s-aninară de gât... El se desfăcu [cu] dulceață din îmbrățișările [lor], se-mbrăcă însuși în cabină, în tricouri negri și cu pourpoin de catifea neagră, luă o mantie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
se dezechilibrează. Atunci se pune cu adevărat o problemă gravă. Singura ieșire este restabilirea unei ordini a supunerii. Iar gratitudinea se va îndrepta către conducătorii care vor fi în stare să o impună. Le sîntem recunoscători pentru aceasta, ca unor Atlas care stau în picioare și poartă deasupra capului, în echilibru, o lume care riscă oricînd să se răstoarne. Așadar, vedem că pentru psihologia mulțimilor docilitatea maselor este un fapt firesc. Dar din ce cauză? Întrebarea comportă două răspunsuri care rezumă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
această poezie saturată de imagini și totuși aptă, În fiecare punct al său, de noi adaosuri, Într-un proces de expansiune „imperialistă” a imaginarului, niciodată satisfăcut de teritoriile cucerite, lărgindu-și necontenit frontierele. Însă aici - ca mai Înainte În Colomba - „atlasul” deschis mereu la alte pagini al poeziei — CÎnd eu-ți leg glasul Ca o brățară Deschid atlasul La altă țară Aceeași te află GÎndul sprinten Și eu te port cum o calfă Își duce meșteșugul pretutindeni — nu mai este cel
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
un proces de expansiune „imperialistă” a imaginarului, niciodată satisfăcut de teritoriile cucerite, lărgindu-și necontenit frontierele. Însă aici - ca mai Înainte În Colomba - „atlasul” deschis mereu la alte pagini al poeziei — CÎnd eu-ți leg glasul Ca o brățară Deschid atlasul La altă țară Aceeași te află GÎndul sprinten Și eu te port cum o calfă Își duce meșteșugul pretutindeni — nu mai este cel frapant-modernist, purtînd reliefurile noii civilizații, ci unul al naturii eterne, ce se oferă privirii și fanteziei cu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de obiecte (imagini): perspectivă cumulativă, totalizantă, pe care o concretizează o Întreagă constelație de imagini, de la aceea a panoramei, a deschiderii caleidoscopice a privirii, la succesiunea afișelor, ferestrelor, mărcilor poștale, vitrinelor, panopliilor, garderobelor etc., cu corespondente În universul textual-scriptural: almanahul, atlasul, harta, albumul, catalogul, jurnalul, registrul, mașina de scris, - adică tot ce Îngăduie Înregistrarea, pe retina spectatorului sau pe hîrtie, a evenimentului devenit insolit, oferit ca știre și informație mai mult sau mai puțin inedite, palpitante, generatoare de fervori sau neliniști
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
care se exprimă viziunea totalizantă a lumii, Însumată În semnele ei, ca lume scrisă, dar și, pe de altă parte, ca univers În-scris, asumat, asimilat, aflat, oricum, În intimă comunicare cu obiectul. Este cazul suitei amintite, căreia le aparțin almanahul, atlasul, harta, albumul, jurnalul, registrul, catalogul - adică elemente care, paralel cu Înregistrarea lumii pe retină, Îngăduie imprimarea pe hîrtie, a obiectului / evenimentului devenit insolit, oferit ca informație mai mult sau mai puțin inedită, palpitantă, generatoare de fervori și neliniști. Și pentru
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sunt mările din sud”, „arborii telegrafiază pe cer”, „Casele presate balnear În album”, „Vis Încadrat prin vestiar orice salcîm garderob”, „Orice pasăre un afiș ceresc”, „ca mărci poștale te privesc ferestrele, ușile”, „Caligrafic cîmpul În pulpă scris”, „Umărul tău ce atlas”, „Aici tresare vitrina ca un obraz”, „Salcîmii: ce mașini de scris În culori” etc. etc. Nu puține sînt ele În versurile de mai tîrziu. Așa, de pildă, În Colomba: „multicolor mă-ndeamnă umărul ca un chioșc / de ziare”, „te-nscrii În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
nici o parcelă nu trebuie să rămînă neocupată. Am văzut, pe de altă parte, cît de frecvente sînt metaforele Înseși ale acestei lumi ce Învestește aproape totul În productivitatea imaginației și abundența festivă a „produselor” ei, de la vitrină, panoplie, garderobă la atlas, catalog, jurnal sau sală de bal, arenă de circ etc. etc. Un du-te-vino necontenit Între ființe și lucruri, cu „ciubotele de șapte poști” ale poemului, face ca „lanțul de-ncete schimburi” al poeziei tradiționale să fie Înlocuit cu succesiunea și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
strîngeri"... Ori, În al treisprezecilea sonet, - Temniță e, sau cântecul de fum - Încă o dată, ținuta sobru-concentrată a imaginii, care pune limite ferme vagului și reveriei somnolent-contemplative: "Dantelă În: auz suavul glas / Fețele: două. Dar privirea: una / Somn viziune-nchisă În atlas"... A se compara cu versuri precum acestea, din Modul lui Ion Barbu: "O, ceasuri verticale, frunți târzii! / Cer simplu, timpul. Dimensiunea, două; / Iar sufletul impur, În calorii, / Și ochiul, unghi ți lumea-aceasta - nouă". Asemenea contaminări nu sînt tocmai excepționale
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Jean François, Discours, figure, Éditions Klincksieck, Paris, 1974. 130. Lyotard, Jean François, Condiția postmodernă, Idea Design & Print, trad.de Ciprian Mihali, București, 2003. 131. Mallarmé, Stéphane, Divagații. Igitur. O lovitură de zaruri, trad. de Ioana Diaconescu și Mihnea Moroianu, Editura Atlas, București, 1997. 132. Manolescu, Nicolae, Despre poezie, Editura Cartea Românească, București, 1987. 133. Manolescu, Nicolae, Metamorfozele poeziei, prefață la antologia Poezia română modernă de la G. Bacovia la Emil Botta, Editura Alfa-Paideia, București, 1996. 134. Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică. Poezia
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de Rodica Tiniș, Editura Univers, București, 1970. 247. Zafiu, Rodica, Narațiune și poezie, Editura All, București, 2000. 248. Zamfir, Mihai, Discursul anilor ’90, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997. 249. Zamfir, Mihai, Poemul românesc în proză (ediția aII-a), Editura Atlas, București, 2000. II. Antologii de texte Și dicționaretc "II. Antologii de texte Și dicționare" 1. Ce este literatura? Școala formală rusă, antologie și prefață de Mihai Pop, Editura Univers, București, 1983. 2. Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, antologie
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu probleme În ceea ce privește colaborarea acestora cu școala. Prin acest proiect ne-am propus să avem o revistă a școlii (deși școala este mare, cu multe proiecte derulate, nu a avut Încă o revistă a elevilor pentru elevi). Parlamentul elevilor și Atlasul informatizat al localității au fost noutăți atât pentru școală, cât și pentru comunitatea noastră. Obiectivul general al proiectului: sprijinirea fiecărui elev să-și cunoască și să-și dezvolte aptitudinile fizice și intelectuale În funcție de interesele personale și ale comunității. Obiective specifice
“ŞCOALA PENTRU TOȚI” - EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ABORDAREA EDUCAȚIEI INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena HÂRCĂ, Gabriela CONDREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2130]
-
În rezolvarea problemelor existente În școală și, pe de altă parte, participarea reală a acestora la organizarea și desfășurarea activităților; Conștientizarea de către părinți a responsabilităților ce le revin În educarea copiilor. Rezultate cantitative Planuri de activități coordonate de “Parlamentul elevilor”; Atlasul informatizat al localității Podu Iloaiei; Pagina web; Amenajarea unui spațiu În care s-au desfășurat activitățile cu elevii care au dificultăți de Învățare; Un album În imagini cu activitățile din proiect; Portofoliile cu materialele realizate de elevi În cadrul activităților, pe
“ŞCOALA PENTRU TOȚI” - EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ABORDAREA EDUCAȚIEI INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena HÂRCĂ, Gabriela CONDREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2130]
-
Înalte” (realizarea unor lucrări de laborator În cadrul Facultății de Fizică-Universitatea „Al.I.Cuza” Iași, vizitarea Planetariului); „Mediul În care trăim” (identificarea surselor de poluare, culegerea datelor geografice, măsurători, vizite, interviuri, anchete, utilizarea unor surse de informare, crearea de materiale didactice); Atlasul informatizat al localității Podu Iloaiei; „Pășim În lumea cărților” (vizite la bibliotecă, muzee, librării, case memoriale, redactarea unor compoziții originale pe teme date, concursuri tematice). Școala părinților A avut În vedere organizarea unor Întâlniri cu părinții În vederea prezentării obiectivelor proiectului
“ŞCOALA PENTRU TOȚI” - EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ABORDAREA EDUCAȚIEI INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena HÂRCĂ, Gabriela CONDREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2130]
-
a vrut să se sinucidă trăgându-și un glonte în tâmplă. — Nu e adevărat ! — Bineînțeles că nu e adevărat. Numai că lovitura a fost la fel de puternică precum un glonte. Uite aici... E precum balansarea spânzuratului, o măruntă fisură între vertebrele atlas și axis. În rest, totul e în regulă. De fapt, nimic nu e în regulă... — Ce-i de făcut ? — Nu e meseria mea. Eu sunt fotograf. Eu sunt pozarul zâmbetului pe care carnea îl ascunde. Pentru rest, îl ai pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
e moartă deloc, ori e moartă cu totul... — Exact asta crede și ea despre tine, i-o reteză Tili. Maestrul păpușilor își duse instinctiv mâna la beregată, căutând urmele vreunei tăieturi, ori mai spre ceafă, după vreo fisură între vertebrele atlas și axis. — Mă sperii uneori, spuse. — Nu eu te sperii. Spaimele vin din tine. Ar trebui să știi unde să cauți. — Bine, dar unui copil nu poți să-i spui asta ! — Pentru un copil spaima e mai degrabă o formă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
antropologică, zicîndu-și că monografia ar fi căpătat astfel o semnificație mult mai adâncă. În acest scop, se învoise și cu colegul său de sociologie să-i detașeze o echipă de studenți. Ideea lui era de a întocmi un fel de atlas în felul celor lingvistice, cu arătarea coincidențelor geo-bio-sociologice. Pornind de la observarea din câmpul medicinei sociale că gușa e în raport cu solul, Ermil Conțescu avu mirajul, după ani de descripție goală, al unei teorii științifice. Fără a îndrăzni să afirme nimic categoric
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mirajul, după ani de descripție goală, al unei teorii științifice. Fără a îndrăzni să afirme nimic categoric apriori, geograful bănuia că între fizica solului și fenomenul sociologic este o corelație, pe care era încredințat c-o poate formula după întocmirea atlasului. Astfel, unde solul era bituminos, Conțescu descoperea o precisă conformanță fiziognomică și persistența unor anume teme folclorice. În spațiul granitului și al coniferelor geograful surprinsese paralele între fenomene mineralogice, vegetale, animale, morale și etnografice. Și - lucru surprinzător, mărturisea el - omul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cumva un inamic să-i răpească materialul înainte de punerea în circulație a opului său. - Să-mi dea Dumnezeu sănătate, se destăinui Conțescului Ioanide, să-mi termin opera. Generațiile viitoare vor pune alte trepte pe acest soclu. Ioanide râdea de toate atlasele lui Conțescu și de ierbarele lui. Cu toate acestea, om cu spirit de analiză, se întreba uneori dacă fixațiunea geografului în direcția unui monument științific nu era înrudită cu obsesia lui de a construi monumentul. "Ori, medita Ioanide, marota lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mobile, în plus un fotel de modă veche, capitonat. Dar ce deosebire! Se simțea prezența unei ființe feminine. Deasupra becului simplu cu un abajur conic de tablă emailată, Pica pusese un abajur de pergament pictat. Masa era acoperită cu un atlas de un roșu ca sângele închegat, pe pat își procurase o saltea subțire de creton înflorat, dîndu-i aspect de divan. Încă aerul mai era impregnat de parfum de ambră. Masa era încărcată de cărți franțuzești așezate în ordine, una peste
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Aranjamente de 2 luate cate 2, deoarece prezentarea concretă are tot două componente (efectivă și/sau afectivă) indiferent, cum ar fi (re)prezentată. VII.1. PLĂCERE/FERICIRE ȘI SUFERINȚĂ/DURERE RĂSPLATĂ ȘI PEDEPSIRE Dacă se implantează cu dispozitive stereotaxice utilizând atlase anatomice speciale niște electrozi metalici în diferite zone ale sistemului limbic, iar după fixarea lor de tăblia osoasă a cutiei craniene sunt lăsați pe loc luni de zile (electrozi cronici), se pot excita aceste zone pe un animal liber. Stimularea
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
caiete cu exemplele corespunzătoare IV. Fixarea și consolidarea cunoștințelor întocmește schema logică a lecției pe tablă răspund la întrebări, discută aspectele observate și își notează schema lecției în caiete V. Transmiterea și dobândirea de cunoștințe prezintă diferiți reprezentanți cu ajutorul planșelor, atlaselor, materialului natural sau conservat recunosc unii reprezentanți. Momentele lecției Activitatea profesorului discută modul de viață al ciupercilor observate și modalitățile de reproducere realizează o schemă (desen) privind alternanța de generații la o ciupercă bazidiomicetă Activitatea elevilor claselor de ciuperci analizate
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
unui test (probă de evaluarea curentă). 5. Asigurarea conexiunii inverse corectarea testului (autocorectarea); realizarea observațiilor asupra corectitudinii realizării lui și însușirii noțiunilor. Elevii răspund la întrebările profesorului evidențiind alcătuirea analizatorului optic, specifică rolul componentelor și le identifică pe mulaj, planșe, atlase; Elevii observă asemănarea dintre imaginea formată pe retină și în aparatul fotografic discută diferite aspecte ale formării imaginii la nivelul globului ocular pe baza observațiilor efectuate; Elevii își notează în caiete, o dată cu schema lecției la tablă, caracteristicile de formare a
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
de Benjamin Franklin în coloniile americane între anii 1732-1758, care a devenit repede foarte populară și în Franța, unde a fost tradusă sub titlul La Science du Bonhomme Richard (n. tr.). Tom G. Palmer este vicepreședinte pentru programe internaționale la Atlas Economic Research Foundation și Senior Fellow la Cato Institute, Washington D.C. Textul de față a stat inițial la baza unei conferințe susținute în februarie 2007, cu ocazia reuniunii regionale a Societății Mont Pèlerin ținute la Nairobi, Kenya. 77 Banca centrală
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]