26,442 matches
-
este alta, adică poate să se refere la sursa luminii În general: flacără de lampă, felinar, lemn, gaz aerian, lumânare etc. În Scrisoarea I este vorba despre lampă, și vom arăta de ce. Mai Întâi, Însă, să ne aducem aminte de atmosfera din poezia Noaptea (1871, cu 10 ani Înainte). Edițiile curente, de astăzi, au: Lumânarea-i stinsă-n casă... somnu-i cald, molatic, lin, termenul lumânare fiind pus prima dată În text de Titu Maiorescu În ediția a șasea (1894) și păstrat
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
standardizează: este vorba doar de simțul limbii ca atare, o expresie sinonimică la ceea ce se cheamă Îndeobște „filologie”. Când autorul strânge expresia și pune puncte de suspensie după ea este de la sine Înțeles că o izolează, deci construiește mai Întâi atmosfera, lumina stinsă dinăuntru, iar apoi somnul și visul, se păstrează, așadar, constant În zona abstracțiunilor, nu le amestecă În concret. Revenind la Scrisoarea I, și acolo e chestiune de apostrof. Maiorescu preia, la fel, apostroful larg, creând forme disjuncte: sara
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Apărut la Editura Compania În anul 2006, volumul Adrianei Bittel, Cum Încărunțește o blondăpovestiri din secolul trecut, Însumează existențe dramatice pierdute prin cotloanele vieții comuniste. Însuși titlul este o afirmare a stărilor specifice atmosferei socialiste. Povestirile proiectează miniaturale istorii umane pierdute În istoria lumii. Remarcabilă este, pentru ochiul lectorului, coper-ta volumului, pictând În tonuri vii, jucăușe, o si-luetă feminină abstractă. Acest tablou reiterează universuri uitate În trecut, topite În tonuri de alb, verde
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
Înfruntă ardent destinul zi de zi. Într-un periplu fascinant printre filele cărții, Între Pompi pe bancă și Contrariul morții, Între Iulia În iulie și Departe-n zare, spre Azuga, nucleul comunist rămâne același, insinuându-se obsesiv În fiecare moment. Atmosfera ostilă infuzată tonic În text se resimte și În viața zilnică a funcționarilor Băncii de Credit. Stere și Filip Cornea sunt doar două exemple de vieți asuprite de “ciudățeniile Sub-Directorului-Ajutor”, șef care “nu suporta să vadă pe cineva mâncând sau
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
și caracterul secțiunii, puternic influențat de unison. Acesta ar constitui un alt exemplu de juxtapuneri ale isonurilor simple cu isonuri ornamentate, asemănător altor momente menționate în partitura Axionului. Ultima secțiune a compoziției, Più mosso, 90 conchide întreaga piesă într-o atmosferă meditativă. Relația dintre saxofon și cor devine una complementară, care are rolul de a aduce în prim plan instrumentul și valențele lui expresive. Linia sa melodică, puternic individualizată din punct de vedere sonor suplinește lipsa activității melodice în partitura corului
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
dar spațializarea melodică, varierea ritmică și delimitarea prin respirații a fiecărui sunet împiedică oarecum perceperea clară a citatului. Valoarea sa melodică este păstrată, iar procedeele amintite anterior au darul de a-i conferi o aură specială, solară, plină de dinamism, atmosferă regăsită inclusiv în Chant-son. Nu în mod întâmplător, similaritățile dintre cele două piese sunt mari la capitolul utilizării citatului. Bifonia si situarea lui ca ultim cuvânt în cadrul piesei, timbrul și dinamica identice sunt câteva dintre aspectele comune regăsite în cele
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
sau măsurate. Aceste piese instrumentale acordau cântăreților momente de pauză, în care se puteau odihni. Nouba începe întotdeauna cu o introducere instrumentală, cu rol de preludiu : se prezintă modul în care se va desfășura suita, publicul familiarizându-se astfel cu atmosfera și cu caracterul piesei. Urmează apoi o succesiune de mai multe piese vocale și instrumentale, a căror tempo se accelerează către finalul noubei. Fiecare piesă componentă a suitei are ca bază ritmică o formulă caracteristică proprie, ce este folosită ca
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
în toată uluitoarea lor goliciune. Și iată cum subt neînvietoarele străluciri ale marxism leninismului se poate totuși aciuia în mod dușmănos unii farisei. Toate acestea de mai sus ar forma o incompletă și imperfectă schiță - și utilă totuși - a unei atmosfere în care s-a ivit și pare a se desfășura tot atît de nnefericit un alt caz al operei mele „Meleagridele”, despre care cred că se poate lua o suficientă cunoștință dintr-o recentă petiție - întîmpinare pe care am adresat
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
textual, modelează În linii subțiri profilul uman, Într-o ezoterică armonie cu lumea animală. Profilându-se ca o structură ermetică pe jumătatea neagră a fundalului, titlul dezvăluie numele mistic al personajului principal, prezență ce va domina Întregul parcurs al poveștii. Atmosfera exotică În care sunt antrenate personajele se resimte În sfera numelor purtate de acestea. Aaron Juda Hartman, Marion de L’Orme, Demétrios, Evemon Notarades sau Maria Dragases dau o notă efervescentă tabloului romanesc. Spațiul cosmopolit, dominat de un amalgam de
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
degradare existențială, de structuri umane descompuse, de obsesii organice. Surprinzându-și lectorul, Într-o Încercare măreață de a-și duce la liman romanul (folosind expresia autorului), Ștefan Agopian se folosește de o „Addenda”. Pe tonuri ludice, contrapunctând exacerbările stilistice anterioare, atmosfera narativă se detensionează. Spațiul trăirii este altul. Viața și ciudatele aventuri ale lui Robinson Crusoe, romanul lui Daniel Defoe. În acest cadru, Robinson Crusoe este Înlocuit de Orjen, personaj al romanului de față. În stilul savuros deja gustat de cititor
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
șoaptelor duc cu ei povara unui secol În care „ispășirea nu Înseamnă și izbăvire”, un secol al ororii, al crimelor și al absurdului. Pentru naratorul Cărții șoaptelor, memoria celorlalți Începe prin fixarea spațiului matrice al configurării sinelui și prin evocarea atmosferei propriei copilării. Memoria afectivă păstrează și Întregește figurile dragi ale celor doi bunici, bătrânul Setrak Melichian, tatăl mamei, „filosoful sângelui” și Garabet Vosganian. Ea aduce apoi din adâncuri chipurile celor patru magi ce i-au vegheat copilăria (fiecare având propria
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
celor patru magi ce i-au vegheat copilăria (fiecare având propria poveste despre eșec și biruință În confruntarea cu istoria și cu sine Însuși), mirosul melancolic al mirodeniilor și aroma cafelei, nostalgia gesturilor simple ale celor În mijlocul cărora a crescut. Atmosfera din Focșaniul de altădată are ceva din melancolia grea a oricărui târg de demult aflat la Întretăiere de drumuri și de istorii. Copilului viața i se revelează ca o suită nesfârșită de Întâlniri - nu atât cu oameni, ci cu poveștile
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
șoaptelor duc cu ei povara unui secol În care „ispășirea nu Înseamnă și izbăvire”, un secol al ororii, al crimelor și al absurdului. Pentru naratorul Cărții șoaptelor, memoria celorlalți Începe prin fixarea spațiului matrice al configurării sinelui și prin evocarea atmosferei propriei copilării. Memoria afectivă păstrează și Întregește figurile dragi ale celor doi bunici, bătrânul Setrak Melichian, tatăl mamei, „filosoful sângelui” și Garabet Vosganian. Ea aduce apoi din adâncuri chipurile celor patru magi ce i-au vegheat copilăria (fiecare având propria
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
celor patru magi ce i-au vegheat copilăria (fiecare având propria poveste despre eșec și biruință În confruntarea cu istoria și cu sine Însuși), mirosul melancolic al mirodeniilor și aroma cafelei, nostalgia gesturilor simple ale celor În mijlocul cărora a crescut. Atmosfera din Focșaniul de altădată are ceva din melancolia grea a oricărui târg de demult aflat la Întretăiere de drumuri și de istorii. Copilului viața i se revelează ca o suită nesfârșită de Întâlniri - nu atât cu oameni, ci cu poveștile
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
Prieten drag, tovarăș al răposatului de ANDREI KURKOV În atmosfera Kievului postsovietic, romanul lui Kurkov Încearcă să „alerge” prin viața unui personaj care redescoperă viața În urma unei tentative de sinucidere eșuate. Inspirat parcă dintr-un scenariu de film, autorul conferă o anumită complexitate psihologică protagonistului influențat profund de acest decor
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
care poartă semnătura lui Sadie Jones undeva, cred că locul ei ar fi pe un pian, În fața unei ferestre franțuzești, care are vederea spre o grădină Îngrijită, plină de flori parfumate și pomi mici, un decor care să refacă parțial atmosfera În care se desfășoară cea mai mare parte a acțiunii. Și undeva În fundal câțiva mărăcini care strică echilibru, avertizând că ordinea nu e naturală, e o trucare a realității. Ceea ce face din Proscrisul mai mult decât un roman romantic
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
Lein curg ușor Între paginile Ambasadorului invizibil, dând adesea o tentă cinematografică, teatrală poate la origine, construind scene ce te țin În suspans și Îți creează o perspectivă absurdă. Mi-a plăcut cum ai combinat nebunia generală din lume cu atmosfera morbidă a ambasadei, pe care și noi am trăit-o. Mi-a plăcut și că partea a doua a Ambasadorului este ca ”Salonul numărul 6” a lui Cehov, unde Încape toată nebunia Între patru pereți, doar că tu nu ai
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
Europa i-au adus notorietate, Liszt fiind primit cu adulație și chiar isterie pretutindeni. Admiratoarele din sălile de concert se luptau pentru batistele și mănușile sale de catifea pe care le păstrau ca suveniruri. O contribuție notabilă În producerea acestei atmosfere o avea personalitatea aproape hipnotică a compozitorului și prezența sa scenică, mulți dintre cei care asistaseră la un recital declarând ulterior că muzica lui Liszt ridica auditoriul pe culmile unui extaz mistic. În ceea ce privește creația sa, aceasta este una prolifică, Liszt
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
timpurie, intenția lui era ca interpretările lucrării să fie secondate de un vernisaj cu picturi ilustrând scene din Divina Comedie, realizate de artistul Bunovaentura Genelli. De asemenea, Liszt avea În plan să utilizeze un dispozitiv care producea vânt, recreând astfel atmosfera din Infern la sfârșitul primei părți. Deși prințesa Caroline ar fi fost dispusă să acopere costurile pentru planurile ambițioase ale lui Liszt, acestea nu s-au realizat, simfonia fiind neglijată până În 1855. Intenția inițală a compozitorului era ca opera sa
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
nici una nu a făcut nici măcar cea mai mică rezervă la adresa mea, căci - bineînțeles - dacă ar fi fost numai una mai slabă (ea ar fi fost trimisă numaidecât în țară). (Mister Țurcanu care încearcă mai pe toate căile să-mi facă atmosferă proastă, ar fi trimis-o numai decât în țară. Dânsul de altfel nu a „daignat” să vină la spectacol). Cum să-ți descriu nițel succesul? Mai întîi tot orașul nu vorbește decît de „sensațiunea Perlea”. E drept am avut și
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
majoritatea cazurilor, pe povești triste cu deznodământ tragic: majoritatea eroilor verdieni mor în momentul în care cortina cade: îi amintim pe Ernani, Gilda, Leonora, Violetta, Boccanegra, Riccardo, Carlo, Aida, Radames, Otello.... Și, în general, uverturile și preludiile instrumentale fixează această atmosferă. Amintim în mod deosebit Otello, lucrare extrem de dramatică, ale cărei prime acorduri sunt extrase din Credo-ul demonic al lui Iago. Credem că linia este directă de la acest opus la Tosca lui Puccini, unde nu se mai poate vorbi de
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
în tabără. Era o zi foarte rece de iarnă. Coborâse din mașină alături de camarazii săi, așteptând să vadă camera în care va fi sta următoarele cinci zile. Deasupra incintei unde urma să aibă loc pregătirea plutea un aer sobru, o atmosferă rece și apăsătoare. Era un liceu militar. Clădirile înalte îl fascinau pe tânărul nostru. Zidurile mari împrejmuiau locul în cauză si îi trezeau băiatului ușoare sentimente de spaimă. Intrase în camera unde fuseseră repartizați el și băieții. Era o cameră
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
acelea ale tempourilor sau intensităților. Mai mult, în muzicile tradiționale (populare sau cultice) referentul este „(co)notat” exclusiv oral, în memoria colectivă. Dorim să spunem că, ab initio, autorul nu pornește de la un pre-format sonor. Dimpotrivă, el se inspiră din atmosfera unei viziuni propagate pe un fond de inefabilitate, ca nimic material sau chiar neant. În instantaneitatea sa, respectiva viziune a autorului nu este un „cum” al sonorității ci o idee. Abia după această incidență autorul se orientează terestru, către concretitudinea
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
oficială de stat. Pentru comunitatea evreiască, această schimbare nu va aduce modificări esențiale, coabitarea cu populația și cu autoritățile musulmane derulându-se extrem de pașnic și de liniștit. Este o epocă de toleranță și de înțelegere între adepții celor două religii, atmosferă ce va duce la o dezvoltare socială și culturală fără precedent, ce își are rădăcinile în moștenirea culturală a Greciei și a Romei antice, dar și a lumilor iudaice și arabe pre- islamice. În timpul sec. X, comunitatea evreiască din Babilon
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
2 pedalizarea prelungită are o puternică motivație psihologică, sugerând poate un gând neclar, o căutare în memorie a unei amintiri confuze sau o imagine îndepărtată; pe când în Rondo-ul final din Sonata op. 53 are un caracter descriptiv, creează o atmosferă specifică, cu neclarități impresioniste (nu ar fi prima anticipare stilistică la Beethoven) și oscilează între sonoritatea cețoasă a începutului și incisivitatea sonoră imediat subsecventă. Urmarea descoperirii acestor efecte, cu scopul sugerării unei atmosfere de ambiguitate, de reminiscențe, de îndepărtare etc.
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]