8,108 matches
-
Știți, În biroul acesta cei mai mulți sîntem străini. Chiar dacă sănătatea sau naționalitatea noastră ne Împiedică să luptăm alături de dumneavoastră, ne străduim să facem și noi cîte ceva, adăugă zîmbind, pe un ton confidențial. Eu și cu sora mea sîntem de fapt austrieci. Omul acela era englez. — Trebuie să fi fost unul dintre cei ce ne ajută benevol. Avem atîtea ajutoare, Încît nu-i cunosc după nume nici pe jumătate dintre ei. Doriți să restituiți premiul, nu-i așa? Un cozonac... Voiam doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ea, cu o cruzime ciudată În glas. N-ar trebui să-ți mai pară rău niciodată! — Voiam să spun că mi-a slăbit memoria... — Numele meu e Anna... Anna Hilfe, adăugă ea, cercetîndu-l cu luare-aminte. — Pare un nume străin. — SÎnt austriacă. — Toate astea sînt atît de noi pentru mine! Ne aflăm În război cu Germania... Oare Austria... nu e... — SÎnt o refugiată... — A, da. Am citit ceva despre refugiați. — Ai uitat pînă și de război? — Am atîtea lucruri de Învățat! — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
la solduri, maro cu alb, drapată și croită așa încât nasturii de-un roșu lucios să țină loc de stigmate. Apoi am pe mine metri întregi de voal negru de organza înfășurat în jurul feței și cusut cu mici stele de cristal austriac tăiat manual. Nu-ți poți da seama cum arăt, dar tocmai asta-i ideea. Aspectul general e elegant și profanator, și mă face să mă simt sacră și imorală. Haute couture la mare artă. Focul pârjolește tapetul din hol. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
cu ambele mâini. Cătarea e ațintită drept spre mijlocul bucății de bumbac dintre cracii colanților lui Evie Cottrell. Iată-ne pe mine și pe Seth singuri în holul lui Evie, cu cioburile căzute din gemulețul de lângă ușa principală și candelabrul austriac de cristal al lui Evie care scânteiază ca o bijuterie pentru locuințe. Singurul alt obiect e-o măsuță în acel stil provincial franțuzesc alb și auriu. Pe măsuța franțuzească e-un telefon très oh-là-là cu receptorul mare cât un saxofon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
și tăciuni țâșnesc pe ușa sufrageriei și se împrăștie pe podeaua holului. Evie zice: — Manus, nu face glume. Dacă tu ești, am zis că nu vreau să te mai văd. Și chiar atunci: Buf. O jumătate de tonă de cristale austriece tăiate de mână, scânteietoare, învăpăiate de lumină albă, marele candelabru cade din mijlocul tavanului holului și explodează prea aproape. Încă un centimetru, și aș fi moartă. Cum pot să nu râd. Sunt deja moartă. — Ascultă, Manus, zice Evie. Ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
scutit de tot felul de explicații, în munca lui important era să cîștige. Să ucidă era absolut secundar, dăunător chiar. Dacă a făcut-o, a fost pentru că nu a avut încotro. Prima dată a fost o întîmplare stupidă, un soldat austriac sau neamț, nu și-a dat bine seama, era întuneric, a dat peste el din întîmplare. Se găsea într-o ascunzătoare pe malul Dunării, lîngă Măcin, așteptînd să vină o barcă de pe partea cealaltă, să-l treacă. Era întuneric de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
-și dea seama de nimic. Dar după ce a aprins felinarul barcagiul nu mai avea de ce să se teamă, poate peste cîteva clipe chiar o să-l strige, se încredințează cu totul în prevederea sa. Nu mai avea încotro, băut-nebăut, soldatul, neamț, austriac, bulgar, orice-o fi, tot își va da seama despre ce este vorba cînd o să-l audă pe cel din barcă ori cînd o să audă numai tîrșîitul lotcii pe fundul nisipos al Dunării, cînd va acosta. Și, în vreme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
oarecare Izot Soceanu. Nimeni nu prea știa ce-i cu el, ce hram poartă, avusese ceva relații în minister, se săturase de viața la țară, se despărțise de nevastă-sa care îl cam încornorase în vremea războiului cu un negustor austriac, toate la un loc îl făcuseră consul la Alexandretta. În anii aceia Generalul luase hotărîrea să deschidă cît mai multe legații și agenții consulare, țara trebuie să iasă în lume, nu mai era un colțișor de lume, ci chiar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
plan realist, dacă nu chiar documentar. Slavă celui mort pentru patrie este prelucrarea unei legende urbane, cea mai populară dintr‑o crestomație istorică, care cunoscuse numeroase variante - ultima fiind În cartea unui oarecare Igelet - Despre organizația Mâna neagră - din sursă austriacă, cam tendențioasă, sentimentalistă, oricum, bizară. Cartea regilor și a nebunilor va fi, În primă fază, concepută ca eseu, ceea ce‑i va lăsa urme vizibile. Intenția mea era să expun succint substratul veridic și fantastic, „Incredibil de fantastic“, al istoriei apariției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
științei; a participat la negocierea și semnarea a 20 de Acorduri și Convenții care au asigurat cadrul juridic dezvoltării neîngrădite a relațiilor bilaterale în toate domeniile; a făcut, împreună cu Șeful Agenției Economice, vizite în peste 70 de uzine și întreprinderi austriece, a purtat convorbiri cu conducerea acestora, în legătură cu posibilitățile de cooperare cu întreprinderile românești de profil similar; pe baza acestora, a făcut propuneri adecvate autorităților române competente, realizându-se, astfel, importante acțiuni de cooperare între mari întreprinderi din cele două țări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
organizarea la Viena a unei expoziții a marelui pictor I. Țuculescu, a încă 14 expoziții ale unor artiști plastici din București, Timișoara, Arad, Cluj, Buzău, Iași, atât în capitală, cât și în principalele orașe din Austria; a obținut acordul instituțiilor austriece de resort pentru studierea în Arhivele Naționale a unor istorici români, pentru înființarea de noi lectorate românești (Graz, Salzburg) și acordarea de burse de studii și specializare la Academia Muzicală din Viena; s-a ocupat personal de programul și întrevederile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
studierea în Arhivele Naționale a unor istorici români, pentru înființarea de noi lectorate românești (Graz, Salzburg) și acordarea de burse de studii și specializare la Academia Muzicală din Viena; s-a ocupat personal de programul și întrevederile cu înalte oficialități austriece ale unor scriitori români laureați ai "Premiului Herder": Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu, Nichita Stănescu, Franyo Zoltan; a inițiat și sprijinit încheierea unor Convenții de colaborare între Agențiile de Presă și Televiziune dintre cele două țări, care s-au concretizat prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
recunoscut ca atare în lumea științifică internațională; prin eforturile și relațiile sale în sferele de influență, în primul rând cu Cancelarul Bruno Kreisky, a reușit recuperarea unor clădiri proprietate a Fundației Elias, în care se instalaseră diferite firme și instituții austriece și trecerea lor în administrarea directă și avantajoasă de către Fundația Română. În una dintre cele mai importante, situată în plin centrul Vienei, s-a deschis "Institutul Cultural Român" și s-au amenajat apartamente confortabile pentru o parte din personalul român
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
importante, situată în plin centrul Vienei, s-a deschis "Institutul Cultural Român" și s-au amenajat apartamente confortabile pentru o parte din personalul român în misiune în Austria (diplomați, funcționari internaționali, reprezentanți O.N.T. și TAROM); a obținut aprobarea autorităților austriece pentru repartizarea unui spațiu corespunzător în care să ființeze "sediul cultural" al "Coloniei române" (instituționalizată astfel încă din perioada interbelică și constituită din persoane originare din România care s-au stabilit, din varii motive, în Austria). Sediul respectiv funcționa astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și alte opt state europene reprezentând principalele structuri politico-militare de pe continent (Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Iugoslavia, Suedia, Ungaria). La sesiunea Adunării generale din 1966, diplomatul român împreună cu Roger Denorme, consilier în delegația belgiană și Anton Prohaska, expert în delegația austriacă, au elaborat un compendiu al sugestiilor și propunerilor prezentate în dezbaterile sesiunii precedente pe această temă. Compendiul a constituit baza discuțiilor întâlnirilor miniștrilor de externe ai țărilor "Grupului celor 9" din 1996 și 1997 asupra căilor și modalităților de aplicare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1935 1939. A refuzat să plece din motive familiale la Nairobi, ca Ambasador al României în Kenya și, totodată, pe lângă U.N.E.P. În anul 2004, a participat, pentru ultima oară, la o Conferință internațională, la Cernăuți, reuniune sponsorizată de guvernul austriac, în cadrul căreia a prezentat comunicarea "Transilvania sau Basarabia?". În anul 2004, a fost numit rector al Academiei Diplomatice din București. A participat ca profesor universitar, în calitate de ambasador la Reuniunea internațională privind evenimentele din Balcanii de Vest, unde s-a prezentat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de presă din Viena, relația cu emigrația venită din România, între care numeroși sași și șvabi. În continuare, a avut preocupări și față de Parohia română și Asociația de prietenie româno-austriacă. Atenție aparte a acordat Centrului internațional de presă și presei austriece în general, ceea ce s-a și reflectat în rezultate, respectiv, în august 1974, s-a reușit publicarea gratuită de articole și pagini întregi scrise de autori români pe baza unor materiale documentare furnizate de ambasadă, numai de către presa austriacă, radio
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
presei austriece în general, ceea ce s-a și reflectat în rezultate, respectiv, în august 1974, s-a reușit publicarea gratuită de articole și pagini întregi scrise de autori români pe baza unor materiale documentare furnizate de ambasadă, numai de către presa austriacă, radio și TV în cuantum de jumătate de milion de șilingi (50.000$). Zeci de ziariști din numeroase țări occidentale, relații personale stabilite încă din anii cât a condus serviciul de ziariști străini, au manifestat simpatie și receptivitate față de interesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cu gradul de Ministru-consilier. Preocupări științifice Traduceri din germană în română: E. Matzner: Șocul pieței; Helmut Kohl: Am vrut unitatea Germaniei; H.P.Martin, H.Schumann: Capcana globalizării; Kurt Hübner: Naționalul . Doctor în economie cu teza: Parteneriatul economico-social. Studiu asupra experienței austriece. Repere ale activității diplomatice În M.A.E., a făcut parte din grupul bilateraliștilor (specializare pe o țară/un grup de țări). Cunoscător al limbii germane, a devenit și translator avantaj comparativ constând în lărgirea orizontului profesional prin volumul mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și prezenta o ofertă de cooperare de interes pentru România. A pregătit dosarele vizitelor la nivel înalt și ministru de externe și a urmărit concretizarea documentelor de colaborare semnate cu acele prilejuri. A beneficiat de o bursă oferită de partea austriacă pentru studii la Academia Diplomatică din Viena. A fost marcat durabil de maxima, pe care profesorul de drept internațional Karl Zemanek o recomanda cursanților, drept principiu suprem de comportament etic: diplomații reprezintă statele lor și instituțiile acestora și nu persoanele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
asigurând secretariatul permanent al părții române în comisie. În anii 1993-1998, a fost trimis în misiune la Ambasada României la Viena. Context: România miza pe un sprijin mai consistent al Austriei pentru sprijinirea aspirațiilor sale europene. Cunoașterea mediului și mentalității austriece din perioada studiilor la Academia Diplomatică de la Viena îi facilitează stabilirea unor legături lipsite de formalism cu reprezentanții autorităților austriece. A contribuit la informarea Centralei asupra importanței pe care Austria o aloca relațiilor bilaterale: interes principial pentru sprijinirea traseului european
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Viena. Context: România miza pe un sprijin mai consistent al Austriei pentru sprijinirea aspirațiilor sale europene. Cunoașterea mediului și mentalității austriece din perioada studiilor la Academia Diplomatică de la Viena îi facilitează stabilirea unor legături lipsite de formalism cu reprezentanții autorităților austriece. A contribuit la informarea Centralei asupra importanței pe care Austria o aloca relațiilor bilaterale: interes principial pentru sprijinirea traseului european al României, dar prioritatea era acordată noilor democrații vecine, reticență în stabilirea unei agende consistente a dialogului politic. A participat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
miniștrilor de externe ai țărilor membre. În calitatea de Însărcinat cu afaceri a.i., a pregătit vizite reciproce ale miniștrilor de externe ai celor două țări. A studiat și informat Centrala asupra negocierilor de aderare a Austriei la U.E., despre experiența austriacă în primii ani de integrare, cu accent asupra modului în care își proteja interesele naționale specifice și statutul de neutralitate, lozinca austriacă a integrării fiind: "Suntem europeni, rămânem austrieci!". A promovat obiectivul integrării europene a României, documentând capacitatea autorităților române
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
celor două țări. A studiat și informat Centrala asupra negocierilor de aderare a Austriei la U.E., despre experiența austriacă în primii ani de integrare, cu accent asupra modului în care își proteja interesele naționale specifice și statutul de neutralitate, lozinca austriacă a integrării fiind: "Suntem europeni, rămânem austrieci!". A promovat obiectivul integrării europene a României, documentând capacitatea autorităților române de a asigura o pregătire corespunzătore pentru lansarea negocierilor de aderare la UE; a stimulat interesul unor instituții și autorități române pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Suntem europeni, rămânem austrieci!". A promovat obiectivul integrării europene a României, documentând capacitatea autorităților române de a asigura o pregătire corespunzătore pentru lansarea negocierilor de aderare la UE; a stimulat interesul unor instituții și autorități române pentru contacte cu parteneri austrieci în domenii relevante pentru pregătirea aderării. A informat despre modelul austriac de parteneriat economico-social, ca formulă susceptibilă de a fi adaptată la nevoile tranziției din România. Pornind de la avantajele acestei formule de concertare a partenerilor sociali, își elaborează și susține
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]