2,645 matches
-
e bună, ci numai aceea care va dezlega deodată atât cestiunea austriacă cât și cea orientală, "căci și statul austriac și-au pierdut înțelesul ca și cel turcesc". Această soluțiune este o confederație slavă sub egemonia rusească. După desfacerea împărăției austro-ungare și a celei turcești, Rusia s-ar pune în capul unei confederații dirigiate din Constantinopol. Această confederație ar cuprinde: 1) Regatul cehesc, cuprinzând Boemia, Moravia și partea de nord - vest a Ungariei, cu 9 milioane locuitori. 2) Regatul sârbo-croat, cuprinzând
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fi admis la concurență în virtutea dreptului acordat prin convenția austro-romînă și spre a proba calitatea sa de supus austriecesc au prezentat un pasport însoțit de o adresă a onor. consulat[ului] prin care se afirmă că d-sa este "supus austro-ungar". {EminescuOpIX 246} Față cu această cerere tribunalul a relevat însă următoarele considerațiuni: 1) Convenția în cestiune nu acordă dreptul de a câștiga imobile decât austriacilor și ungarilor. 2) Proteguiți și supuși nu pot beneficia, de vreme ce art. 4 al convenției îl
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Angliei pentru conferența de la Constantinopole este lordul Salisbury, care va fi însoțit de Sir H. S. Northcote, amploiat la ministerul afacerilor străine, în calitate de secretar privat. În 2/14 noiemvrie a fost esped [i]ată la Londra nota prin care cabinetul austro-ungar declară a consimți cu propunerile Angliei. [7 noiembrie 1876] RUSIA ["VESTITORUL STATULUI"... "] "Vestitorul statului" (foaia oficială) publică un decret împărătesc sub data de 1 noiemvrie, care dispune formarea de șase corpuri de armată din diviziile cari staționează în circumscripțiile militare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
li se garanta uzul public al limbei lor pe pământurile în cari locuiesc și vom vedea că toate mișcările pe cari le-au făcut, în acest senz le-au făcut. Față cu această cerere întîlnim însă în amândouă părțile Imperiului austro-ungar o rezistență necalificabilă prin obrăznicia ei. Constatăm mai înainte de toate că românii nu sunt nicăiri coloniști, venituri, oamenii nimărui, ci pretutindenea unde locuiesc sunt autohtoni, populație nepomenit de veche, mai veche decât toți conlocuitorii lor. Căci dacă astăzi se mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu le stăpânește jure belli, am avea dreptul să cerem să ni se respecte limba și biserica, precum le-am respectat-o noi tuturor. Ce se va zice însă când vom arăta că pe pământ românesc, în Bucovina, sub sceptrul austro-ungar, sinagoga evreiască are mai multă autonomie decât biserica romînului? Căci dacă evreul are rabin, și-l alege singur, dacă are școală jidovască, își caută singur de dânsa. Dar dacă îi trebuiește românului preot, îl numește (mediat) guvernul de la Viena; dacă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dar n-au apărat pe turci. Distinguendum est. Numai două neamuri s-au asociat în lauda turcilor, maghiari[i] și evreii din Austria. Astăzi li se mai asociază și redactorul "Trompetei ". Să li fie de bine. {EminescuOpIX 318} Ca guvernul austro-ungar să ție diplomaticește cu turcii e de esplicat prin rațiunile sale de stat care trebue să domnească ori și unde, pentru a face cu putință existența. Pentru ca să exiști, sacrifici ceea ce iubești, necum ceea ce-ți este indiferent - un punct de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a juca acest rol și drepturile ei, înscrise în tractatul de la Paris, erau la moment supuse imperceptibilei dialectice ale diplomației, deprinsă a tăia un fir de păr în patru figuri silogistice. Cu deosebire frivolă este discutarea neutralității române din partea presei austro-ungare. Cunoscând prea bine că România au cerut neutralizarea pentru a da în mâna tuturor iubitorilor de pace mijlocul cel mai sigur de a face războiul imposibil, totuși ei nu încetează, după ce Europa toată ne-a lăsat în voia propriei noastre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a juca acest rol și drepturile ei, înscrise în tractatul de la Paris, erau la moment supuse imperceptibilei dialectice ale diplomației, deprinsă a tăia un fir de păr în patru figuri silogistice. Cu deosebire frivolă este discutarea neutralității române din partea presei austro-ungare. Cunoscând prea bine că România au cerut neutralizarea pentru a da în mâna tuturor iubitorilor de pace mijlocul cel mai sigur de a face războiul imposibil, totuși ei nu încetează, după ce Europa toată ne-a lăsat în voia propriei noastre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atac și apărare. [5 aprilie 1877] AUSTRO-UNGARIA ["ADUNAREA DEPUTAȚILOR... "] Adunarea deputaților a primit proiectele relative la un nou pact între cele două părți ale monarhiei. Gata pân - acuma sunt următoarele proiecte: Legea pentru instituirea și privilegiarea unei societăți de bancă austro-ungare, statutele băncii însăși și a diviziei sale hipotecare și o învoială a amîndoror guvernelor cu banca națională; legea relativă la datoria statului de optzeci milioane cătră banca națională; legea pentru încheierea unei convenții comerciale și vamale cu Ungaria; legea relativă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a nu începe acțiunea până ce dispozițiile Austro-Ungariei nu vor fi clare și bine cunoscute. Un comunicat oficios al lui "Pesther Lloyd" cuprinde câteva aluzii despre înrîurirea eventuală a Austro-Ungariei asupra consecuențelor războiului oriental. Acest comunicat cam misterios zice că "guvernul austro-ungar nu are de loc intenția de-a aștepta fapte complinite, ci mai dinainte, în vremea pregătirii unor asemenea fapte, guvernul va ținti la înlăturarea lor. Guvernul austro-ungar e nu numai luminat în privința liniei unde începe pentru el acțiunea decisivă, ci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a Austro-Ungariei asupra consecuențelor războiului oriental. Acest comunicat cam misterios zice că "guvernul austro-ungar nu are de loc intenția de-a aștepta fapte complinite, ci mai dinainte, în vremea pregătirii unor asemenea fapte, guvernul va ținti la înlăturarea lor. Guvernul austro-ungar e nu numai luminat în privința liniei unde începe pentru el acțiunea decisivă, ci au înștiințat pîn' acum cabinetele și n-au lăsat în nedumerire nici chiar pe Rusia asupra liniei în care el va trece din pasivitate la acțiune și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
În treacăt observ că cu greu s-ar putea demonstra din istorie aserțiunea d-lui deputat că articolul relativ la Cestiunea Orientului și la România pe care d-sa îl citează din tratatul de Paris s-au stabilit în interesul monarhiei austro-ungare. Cine cunoaște cursul de atunci al afacerilor nu va zice că aserțiunea e îndreptățită. D-sa nu va putea asemenea să-mi găsească în tratat, al cărui test nu-l am înaintea mea, că vrouna din puteri e obligată de-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca să zic: că teritoriul României nu-i neutralizat prin tratatul de la Paris. După a mea părere, nici n-avem cauză ca să ne pară rău de aceasta. Dac' ar fi vorba ca teritoriul român să se neutralizeze de acu înainte, monarhia austro-ungară și mai cu samă Ungaria {EminescuOpIX 378} a trebui să se 'ntrebe dacă e în interesul lor propriu să accepte această neutralitate D. deputat au citat răspunsurile ce le-am dat cu altă ocazie, dar au lăsat afară o parte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dar au lăsat afară o parte a lor prin care spuneam: că guvernul a crezut și crede încă de datorie de-a lua sama ca în urma războiului să nu se realizeze formațiuni (de state) cari ar putea primejdui interesele monarhiei austro-ungare. În același răspuns am spus-o hotărât că guvernul va, crede de datorie de a priveghea aceasta în modul și cu mijloacele pe cari le vor cere împrejurările. Dincolo de această declarație nu pot trece nici astăzi. D. deputat îmi poate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu multe alte lucruri nouă. Deocamdată în Constantinopole s-au proclamat stare de asediu, prin care se oprește purtarea armelor, adunarea pe ulițe și se ordonă perchezițiuni în locuințele private pentru căutarea de arme sau muniții. Se asigură că guvernul austro-ungar au protestat contra proclamării stării de asediu. [18 mai 1877] STRADELE ["ROMÎNIA ESTE... "] România este țara contrastelor. Venind cineva de la gară în stradele vestitului municipiu Dacorum Iassiorum rămâne încîntat de podirea cu asfalt a stradelor noastre, pe care te poți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
3 noiemvrie prin care se anunță că Austria au respins propunerea Germaniei, care tindea la o prelungire pentru un an a tractatului de comerciu existent, pe motivul că această prelungire ar fi creat dificultăți din punctul de vedere al compromisului austro-ungar ce se voiește a se încheia înainte de 1 ianuarie. Conferințile miniștrilor la Pesta au de obiect de a stabili tarife independente. {EminescuOpIX 439} În ceea ce privește postavurile, tariful trebuie să fie, conform cerinței Germaniei, formulat de cătră d. Hasselbach, stabilit pe o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
intern, cît și față de alți diplomați. Așa că politica secretă evita dezbaterile raționale, necesare pentru ca soluția cea mai rezonabilă să învingă. Într-adevăr, se considera că diplomația secretă declanșase războiul. Dacă Rusia ar fi știut despre tratatul dintre Germania și Imperiul Austro-Ungar, dacă toți actorii ar fi avut toate informațiile necesare pentru a anticipa spirala care a transformat incidentul din Serbia într-un război mondial, războiul n-ar mai fi început. În al treilea rînd, politica de balanță a puterii, departe de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Pe de o parte, aceasta presupunea în primul rînd dreptul la autodeterminare națională, ca o recunoaștere a rolului negativ pe care l-au jucat imperiile multinaționale în izbucnirea primului război mondial (la urma urmei, războiul a început în "poliglotul" Imperiu austro-ungar). La nivel internațional, politica puterii, cu alianțele sale schimbătoare și uneori destabilizatoare, urma să fie înlocuită cu un sistem al securității colective, în care comunitatea internațională în întregul ei trebuia să se opună și să împiedice într-un mod mai
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
la rândul său, a dat naștere curentelor și ideologiei politice a naționalismului modern.6 De-a lungul secolelor al XIX-lea și al XX-lea, naționalismul a modelat și remodelat organizarea politică a lumii moderne, a grăbit distrugerea Imperiilor Otoman, Austro-Ungar și Britanic și a unit unitățile teritoriale disparate din Germania și Italia. Fostele colonii spaniole precum și Brazilia din America de Sud au adoptat modelul statului-națiune când și-au câștigat independența în secolul al XIX-lea, după cum au procedat noile țări din Asia
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
luată în considerare în cazul de față și care este extrem de importantă pentru subiectul acestei cărți, este cuplarea noțiunilor de "națiune" și "stat". În trecut, statele și națiunile coexistaseră fără să fi fost neapărat alipite, cum ar fi cazul Imperiului Austro-Ungar sau al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, fiecare dintre ele fiind constituite din câteva națiuni destul de vag unite între ele. Este adevărat că existau state teritoriale precum Suedia, Anglia și Scoția înaintea unirii, care coincideau, mai mult sau mai
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Colinelor Tutovei, au fost atestate documentar numeroase sate răzășești, printre care și satele Bărboasa, Dealul Perjului, Oncești, Laz și Taula. În urma Convenției de la Constantinopole (7 mai 1775), Bucovina a rămas sub administrație militară austriacă, devenind teatrul confruntărilor dintre armatele austro-ungare și cele ruse, ceea ce a făcut ca mulți români bucovineni să ia drumul bejăniei spre Basarabia, Moldova, Muntenia și peste Carpații de Nord. Acești bejenari români, în grupuri mari, s-au așezat pe moșiile boierești și mănăstirești, care aveau nevoie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
universitari era desigur consecința unui complex personal. O altă combinație taxată sever, mai ales de Păstorel, este amestecarea vinului cu sifon în șpriț. Păstorel visează să extermine „barbarii” care fac asta. Obiceiul este însă foarte răspândit și nevinovat, pe filieră austro-ungară. Amestecul vin-sifon se numește „mișmaș” și e menționat de Caragiale cu acest nume în Premiul întâi. Sau „MacMahon”, cum comandă niște ofițeri la A.Bacalbașa. Ionel Teodoreanu citează șprițul „ca la Capșa”, adică foarte tare, doar cu o undă de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
marșul „La Zolfărino ghe vale”. Elogiul bătliei de la Solferino (24 iunie 1859), în care trupele lui Franz-Joseph au fost memorabil bătute, e firesc, chiar după câteva decenii, la un fost supus chezaro-crăiesc. Are, desigur, răfuielile lui cu imperiul austriac, devnit austro-ungar la 1867. Imensitatea forțelor militare implicate la Solferino trebuie să fi contat și ea pentru Rostogan. Alte personaje ale literaturii noastre simt de asemeni o atracție pentru muzica marțială. La beția de la parastas, Gaițele lui Kirițescu și rudele lor cântă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
domnului Solomon Halița, român din Transilvania, de religie greco-catolică, de profesie profesor, domiciliat în orașul Bârlad. Examinând actele aflate la dosar reieșea: că este născut în comuna Sângeorgiu la 17 aprilie 1859, din părinți români, că era lepădat de protecția austro-ungară, că la Bârlad se bucura de o bună conduită în societate; că din 8 februarie 1886 era numit profesor de pedagogie, drept constituțional și administrativ la Școala normală din Bârlad, fapt pentru care legea este primită și de Senat cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și de Senat cu 38 de voturi, contra 13. * George Ghimbășanu era născut din părinți români în comuna Zernesci, Comitatul Făgărașului, Ținutul Transilvaniei, la 20 decembrie 1840, botezat la 25 decembrie în religia greco-catolică; era emigrant și lepădat de protecția austro-ungară, la Bârlad, unde se căsătorise în 1873 cu Maria Vintilescu și avea doi copii, se bucura de o bună conduită în societate, profesor în urbea Bârlad; la 18 decembrie 1888, în Adunarea deputaților, cu 67 voturi, contra 11, i se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]