1,230 matches
-
forțelor de apărare din Palestina (Haganah), ca și prin revolta din 1943 a evreilor din ghetoul varșovian, această nouă mentalitate și-a dat adevărata măsură <endnote id="(275 ; 37, p. 322 ; 268, p. 421)"/>. În România, primele unități evreiești de autoapărare care și-au dovedit eficiența au fost cele organizate În cartierul evreiesc din București În timpul tulburărilor sângeroase din noiembrie 1918. Ecouri În mentalitatea tradițională Dar cel mai cunoscut proces de „omor ritual” din spațiul românesc a fost cel desfășurat În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
facilitând poporului evreu reclădirea unui cămin în Palestina cu majoritate evreiască și ameliorarea situației tineretului evreu. ...când a început campania împotriva ziarelor evreiești Dimineața și Adevărul, are loc o consfătuire la 27 iunie când a pus bazele unui front de autoapărare la care aderă și organizații comuniste, s au strâns bani pentru 300 de evrei tineri înarmați cu bastoane ca să reprime acțiunile antisemite. Aceste manifestațiuni naționaliste au produs panică între evrei care au hotărât să se adreseze forurilor evreiești internaționale crezând
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de carte este adevărată numai în varianta că omul actual, în special tineretul, este "alungat" de carte; cartea actuală este uneori străină de sufletul omului, încât, în loc să atragă, este evitată. Nu tineretul este vinovat; reacția lui este un reflex de autoapărare, un gest de profilaxie. Trebuie să recunoaștem că televiziunea cu variantele pe care le oferă, face o concurență serioasă cărții, dai nu o concurență necinstită, pentru că oferă, într-un mod mai comod și mai atrăgător, o temă în fața căreia cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mistreți, nu sunt oile noastre de stână, ci căprioare. Cele dintâi, crescute prin grija noastră sunt animale de „hrană”. Oamenii sunt în general ființe omnivore și își iartă păcatul de a ucide ca să mănânce, după cum ni se iartă uciderea din autoapărare, dacă oamenii sau animalele ne invadează teritoriul și ne pun viața în pericol. Nimic din „fibra” noastră morală nu tresare atunci când, femei fiind, ne dăm cu rimeluri pentru care au fost orbiți mii de iepurași pentru ca firmele producătoare să testeze
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a împinge cazul dincolo de limitele raționale și de scopul inițial al procesului. Am putea vorbi aici de o (sub)clasă a delirului de persecuție (Munro 2004: 136). Delirul de persecuție face ca pacientul să-și dezvolte o strategie elaborată de autoapărare, cei direct implicați în viața lui fiind de multe ori incorporați în sistemul lui delirant. Delirul de relație (sensitiver Beziehungswahn) se instalează la adulți, la acei subiecți a căror personalitate este dominată de sensibilitate (Kretschmer). O stare delirantă apare progresiv
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
al treilea sens al jihadului este unul social. Privește războiul declanșat de musulmani Împotriva celor de altă religie (creștină sau iudaică), respectiv cu un alt stil de viață (occidental). Este esențial de știut faptul că jihadul „trebuie proclamat numai ca autoapărare”. Nu este niciodată atac, ci întotdeauna apărare. Teroriștii și extremiștii musulmani au speculat permanenta atitudine de tip colonial, dominatoare a Occidentului și au interpretat-o drept un permanent atac. Prin urmare, ei au găsit justificare jihadului înțeles ca „autoapărare”. Cauzele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ca autoapărare”. Nu este niciodată atac, ci întotdeauna apărare. Teroriștii și extremiștii musulmani au speculat permanenta atitudine de tip colonial, dominatoare a Occidentului și au interpretat-o drept un permanent atac. Prin urmare, ei au găsit justificare jihadului înțeles ca „autoapărare”. Cauzele fundamentalismului islamic sunt diferite. Ele au în atenție o proastă înțelegere a islamului de către occidentali. O altă cauză ține de deschi derea spre Occident a lumii musulmane, fapt ce a dus la creșterea dependenței economice și politice față de acesta
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
nocicepție. Cu alte cuvinte, agresiunea fizică a organismului, provocată de stimulări nociceptive, este capabilă să amenințe integritatea organismului. Senzația indusă de aceste stimulări este asimilată unei dureri acute: ea este, În acest caz, alerta care va determina o atitudine de autoapărare (ca În reflexul de retragere la o Înțepătură). Cunoașterea noțiunii de nocicepție este capitală pentru că ea reprezintă expresia periferică primară - prima durere. Tratamentele rapide, adaptate agresiunii, sunt eficace, putând stopa și modula transmiterea mesajului - durere (mesajul nociceptiv) către structurile centrale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
care Vlahuță o vizitează, chiar scriind despre acea închisoare... Sunt coincidențe care ne fac să bănuim că evită cu bună știință subiectul. În 1883, luna mai, cei trei vor fi grațiați, motiv pentru Eminescu să-și procure un pistol pentru autoapărare. Lucruri de acest fel nu a avut răgaz Al. Vlahuță să discute cu poetul „în lungile plimbări împreună”? Lăsând deoparte acestea, nu putem însă, să nu remarcăm cum îl reține Al. Vlahuță pe Eminescu poetul. El este printre primii care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
memorare, capacitate de diferențiere, etc.). c) Dau dovadă de o anumită absență a mecanismelor de reprimare și suprimare a impulsurilor, care îi face mai deschiși la propriile experiențe și mai capabili a le exprima, dar sunt și mai lipsiți de autoapărare. d) Sunt susceptibili de tulburări psihice, dar au capacitatea de a reacționa viguros la ele. e) Preferă percepția (în sens de conștiință despre ceva) judecății (în sens de concluzie despre ceva), dar aceste percepții nu se mărginesc numai la ceea ce
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vedem un nou volum de Memorii. Oameni politici, generali, ziariști, femei, cu și fără ciorapi albaștri, capete odinioară încoronate, artiste intrate în vârsta critică, frumuseți perimate, toate și toți sunt cuprinși de frenezia publicării Memoriilor. Cele mai multe din aceste monografii sunt autoapărări. Foști monarhi, diplomați, generali, bărbați de stat simt parcă nevoia de a se justifica în fața eternului tribunal al opiniei publice. Faptele lor, fie că au fost înfrângeri, fie că au fost izbânzi, sunt scuzate, apărate, tălmăcite sau numai amintite spre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
constituiseră piesele de rezistență ale cursului meu. Interesul autorului față de Dunăre venise, aflam, prin Imperiul Habsburgic. Destinul Europei Centrale și de Est, revelat prin cel al Dunării, sugerase scriitorului o caracteristică esențială: perceperea vieții ca amenințare, ca agresiune. Mecanismele de autoapărare impuse de această cultură „claustrofobă”, cum o numea cineva, reduc existența la o strategie defetistă. Obsesia retragerii din viață, a apărării de agresiunea și amenințările ei, Magris o citea În codificata „culpă” kafkiană și o exemplifica prin parabola lui Canetti
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
disconfort altora; 5. lipsa eficacității în acțiuni sociale; 6. lipsa empatiei; 7. eșecul în a realiza și menține relații interpersonale; 8. incapacitatea de a învăța din experiență; 9. impulsivitatea; 10. inflexibilitatea; 11. slaba adaptabilitate; 12. imoralitatea; 13. optimismul extrem; 14. autoapărarea; 15. deficiența autodirecționării; 16. lipsa umorului; 17. dificultatea de a face față stresorilor. Fiind vorba de deficiențe ale „funcționării”, caracteristicile menționate sunt predominant din aria manifestărilor interpersonale, dissociale și anetice ale persoanei, mai puțin din aria inconștienței sinelui și a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
volume pe an (poezie social-politică și poezie pentru copii), C. devine una dintre cele mai obediente exponente ale proletcultismului. Contribuiseră la aceasta critica publicată în „Scânteia” din 1947 de ultradogmaticul Traian Șelmaru, intitulată Să smulgem din noi înșine pozițiile de autoapărare ale capitalismului, articol în care poeta era considerată, prin suprarealismul, ermetismul, ludicul versurilor sale, o demnă reprezentantă a ideologiei nonproletare, ca și antipatia fermă manifestată de Leonte Răutu. Deși se străduiește, după propriile mărturisiri, să scrie tot atât de prost precum alți
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
este zero, în absența stimulului nu este posibilă fortificarea; și, urmând fortificarea, stimulul este inevitabil mai scăzut. Frica (fear) poate acționa ca un stimul (drive), și reducerea ei servește ca fortificator. Reflexele necondiționate, fiziologice ca natură, acționează cu valoare de autoapărare a organismului, în timp ce reflexele condiționate, dobândite prin învățare, sunt determinate de cultură sau dobândite prin experiențe proprii. În timp ce reflexele animă comportamentul, învățarea stabilește modul de comportare ce conduce în cea mai eficientă manieră la diminuarea reflexului. O unitate particulară a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
perspectiva cadrului social. El susține că a forma copiii care trăiesc în zone de război, în sensul empatiei, al nonviolenței și al negocierii în conflict poate însemna a le pune în pericol viața și a le împiedica dezvoltarea abilităților de autoapărare. în anumite momente istorice, acte de o mare violență nu doar că nu erau sancționate, dar erau considerate virtuți ale autorilor. Să ne amintim doar bogatul folclor înfățișând haiducii și faptele lor mărețe. Cum poate fi circumscris violenței gestul unui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fiziologic, cele două pulsiuni își află lăcașul în hipotalamus, creierul nostru „vegetativ”. Controlul agresivității și cel al dorinței sexuale sunt plasate în vecinătate, fiind despărțite de o zonă îngustă care girează plăcerea (Ginger, 2007). Agresivitatea poate susține comportamente pozitive de autoapărare sau de autoafirmare și succes, mai ales în situații de competiție. Un mare efort încununat de succes are la bază și o doză de agresivitate mărită, convertită spre a susține comportamentele și sacrificiile necesare atingerii scopului. Astfel reușitele sportive, reușitele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
generate de mediu sunt văzute ca agresive și amenințătoare și deci provoacă o abordare defensivă agresivă. Anumiți stimuli sunt percepuți preferențial și interpretați în registrul amenințării stârnind lupta fizică. Aceasta din urmă dă măsura curajului, a îndrăznelii a capacității de autoapărare în cultura dată. Autorii teoriei subculturii leagă aceste manifestări de statutul socioeconomic scăzut al bărbaților ce devin astfel atrași și participanți la subculturi. Ei se înarmează cu cuțite sau alte instrumente de apărare și atac, ca și când acestea ar fi niște
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în război, viol, acte de terorism, maltratare), spre ambient (distrugerea bunurilor), spre natură (distrugerea florei și a faunei) sau spre propria persoană (suicid, automutilare). Victima manifestă, în general, dorința de a evita comportamentul a cărui țintă e. Acest aspect de autoapărare lipsește adesea însă în violența domestică, sporind riscul dat de accesul permanent al agresorului la victimă. Pentru a evita atacul, victima poate fugi sau poate ataca la rândul ei. în societate, sunt recunoscute valențele agresive ale unor contexte speciale care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înseamnă pentru el o grea rușine și semnul incapacității de a se controla pe sine și a-și controla viața („Nu mă pot controla dacă nu te pot ține pe ține sub control!”); 2. nevoia de a se apăra, de autoapărare și de a fi protejat. Partenera este obiectul de iubit și de rănit și care trebuie să ierte. Partenerul simbolizează părintele inconstant, seducător și ostil, care încuraja exprimarea copilului și, pe de altă parte, când se petrecea, o pedepsea. Mesajul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în vreme ce intimitatea presupune căldură, protejarea celuilalt, acceptarea lui, căutarea apropierii, violența are corolare opuse: distanțarea, respingerea, mânia sau furia în interacțiune, animozitatea, impredictabilitatea. în situații de violență, în general, ținta atacurilor dezvoltă așa cum am menționat în capitolul anterior, comportamente de autoapărare. în cazul violenței domestice, nu doar că ținta nu dezvoltă în general astfel de comportamente, dar în ciuda faptului că în 30 50% din cuplurile violente, comportamentele violente ale partenerilor apar înainte de căsătorie, acest lucru nu declanșează autoapărarea la partenerul-victimă care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
anterior, comportamente de autoapărare. în cazul violenței domestice, nu doar că ținta nu dezvoltă în general astfel de comportamente, dar în ciuda faptului că în 30 50% din cuplurile violente, comportamentele violente ale partenerilor apar înainte de căsătorie, acest lucru nu declanșează autoapărarea la partenerul-victimă care alege să trăiască împreună cu agresorul. Mai mult încă, 30% dintre comportamentele violente sunt interpretate ca acte și dovezi de dragoste (Mayseless, 1991). O interesantă analiză realizată de Flynn (1987, p. 295) arată că: a) „relațiile premaritale și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
două tipuri: fie dorința de a se separa de partener, fie reacția la violența acestuia. în vreme ce în majoritatea cazurilor motivația găsită la bărbați pentru actele de violență în cuplu era intimidarea partenerei, în cazul femeii, motivația predominantă era reacția de autoapărare împotriva violenței partenerului. Michalski (2005) aduce în discuție date similare provenind dintr-un studiu efectuat prin telefon, de National Violence Against Women, în SUA, în 1996. în vreme ce incidentele de violențe în cuplu păreau a fi în mod aproape egal promovate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violent. în toate situațiile însă, la această vârstă, copiii fac tot ce le stă în puteri pentru a distrage atenția părinților dinspre subiectul conflictului și a le atrage atenția, chiar pedeapsa, asupra lor, a copiilor. Acesta este un mecanism de autoapărare ciudat, dar frecvent în manifestările comportamentale ale copiilor de această vârstă, care cresc în familii violente. Motivația acestor reacții constă în dorința de a proteja părintele-victimă și deci un rol inversat între părintele care ar trebui să protejeze și copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
deontologic asociat cu mișcarea liberală și susține ideea că orice inițiere a forței fizice sau a amenințării cu forța, care conduc la fraudarea persoanei sau a proprietății ei sunt ilegitime. Principiul nu include defensa, adică manifestarea unei agresivități cu scopul autoapărării. Acest principiu liberal se opune taxelor către stat precum și organizării militare, ceea ce a dus la catalogarea lui drept anarhist și aboliționist. Unii teoreticieni consideră că principiul non violenței se bazează pe dreptul fundamental la viață al fiecărui individ. Principiul nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]