1,963 matches
-
recompense, laude și aprecieri verbale În public. Soluții potrivite pentru a converti simtomele supărătoare În avantaj pentru succesul copilului și pentru dezvoltarea unui comportament prosocial: Managementul timpului acordat. Conștietizarea de către părinți și copil a importanței pe care o au Învățarea, autocontrolul și autoorganizarea. Stabilirea unui program clar de activitate prin instalarea unui ceas În camera copilului, utilizarea unui calendar, crearea unui spațiu destinat exclusiv sarcinilor de lucru. Utilizarea unui sistem de recompense simbolice (nu bani) și sancțiuni pentru comportamente dezirabile sau
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
le achiziționeze; regimul de viață trebuie să-și păstreze caracterul de continuitate; regimul de viață trebuie explicat copilului cu argumente reale și logice; părinții trebuie să respecte acest regim de viață, să fie model; regimul de viață cuprinde controlul și autocontrolul vocii: țipetele, urletele, instrumentele zgomotoase, alergarea dezordonată sunt permise pe terenul de joacă, dar nu și În casă. regulile de respectat trebuie enumerate În așa fel Încât să nu jignească copilul. Colaborarea dintre școlar și extrașcolar, colaborarea dintre persoanele din cadrul
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
controlează comportamentul copilului, declanșând mecanismele de autoconservare. Cu alte cuvinte, este blocată capacitatea creierului de a se concentra asupra sarcinilor de Învățare, amigdala cerebrală funcționând ca un comutator: se oprește concentrarea asupra sarcinii de Învățare, răspuns la lecție sau chiar autocontrol și se pornește mecanismul de auto-apărare și autoconservare. Este evident și din acest punct de vedere cât de important este ca adultul implicat În educația copilului hiperactiv să identifice căi non-violente și non-intimidante pentru rezolvarea problemelor specifice cu care acesta
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
urmă determină modul În care se raportează În mod fundamental, pe termen lung, elevul față de Învățare, mediul școlar și chiar față de cadrul didactic. Trebuie să recunoaștem că școala nu excelează În a promova creativitatea și imaginația, respectul de sine și autocontrolul, iar plictiseala elevilor prinși Într-un proces formal și arid devine deseori elementul principal responsabil pentru rezultatele slabe În Învățare. De asemenea, este deseori trecut cu vederea faptul că fără a se cultiva elevilor motivația intrinsecă pentru Învățare, care nu
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
celor doisprezece copii am organizat o Întâlnire cu părinții acestora pentru obținerea acordului de participare. Tot În această etapă am aplicat copiilor scale de evaluare prin care am urmărit măsurarea mai multor dimensiuni ale comportamentului lor: asertivitatea, supunerea, agresivitatea, impulsivitatea, autocontrolul, relațiile cu prietenii (sociabilitatea), precum și aspecte ale personalității: stima de sine și imaginea de sine. Cea de-a doua etapă a programului a avut drept scop dezvoltarea și optimizarea comportamentală a elevilor cu cerințe educative speciale prin utilizarea metodelor experiențiale
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
doisprezece copii cu scalele aplicate Înainte de Începerea programului, pe aceleași dimensiuni ale comportamentului și personalității. Prezentarea instrumentelor utilizate Pentru a măsura gradul În care sunt prezente cele șase dimensiuni ale comportamentului elevilor cu cerințe educative speciale (asertivitatea, supunerea, agresivitatea, impulsivitatea, autocontrolul și sociabilitatea) și cele două dimensiuni ale personalității (stima de sine și imaginea de sine) am utilizat următoarele scale de evaluare: 1) Scala tendinței de acțiune a copiilor (CATS) 2) Scala impulsivității 3) Scala percepției autocontrolului de către copii 4) Scala
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
asertivitatea, supunerea, agresivitatea, impulsivitatea, autocontrolul și sociabilitatea) și cele două dimensiuni ale personalității (stima de sine și imaginea de sine) am utilizat următoarele scale de evaluare: 1) Scala tendinței de acțiune a copiilor (CATS) 2) Scala impulsivității 3) Scala percepției autocontrolului de către copii 4) Scala relațiilor cu prietenii (cu persoane egale) 5) Scala stimei de sine 6) Scala imaginii de sine la copii Ipoteza cercetării: Există diferențe semnificative Între scorurile obținute Înainte de Începerea programului de optimizare (prima evaluare) și cele obținute
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
Scala imaginii de sine la copii Ipoteza cercetării: Există diferențe semnificative Între scorurile obținute Înainte de Începerea programului de optimizare (prima evaluare) și cele obținute după terminarea programului (a doua evaluare) pe cele șase dimensiuni ale comportamentului (asertivitatea, supunerea, agresivitatea, impulsivitatea, autocontrolul, sociabilitatea) și cele două dimensiuni ale personalității (stima de sine și imaginea de sine) la copiii cu cerințe educative speciale. Prezentarea și interpretarea rezultatelor cercetării Voi prezenta În continuare rezultatele celor zece ședințe (Întâlniri de lucru) ale programului de dezvoltare
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
în obținerea performanței se minimalizează rolul competențelor emoționale (Hughes et al., 2005, pp.1-23, 41-114), deși ele sunt tot mai mult evidențiate astăzi în această mobilizare, fiind aduse în prim plan două dintre categorii: competențele personale (autoconștientizarea, autoevaluarea, autoconfidența, automanagementul, autocontrolul emoțional, transparența, adaptabilitatea, achiziția, inițiativa, optimismul) și competențele sociale (autoconștientizarea socială, empatia, conștientizarea organizațională, serviciile, managementul relațiilor, leadershipul inspirației, influența asupra dezvoltării celorlalți, calea comună acceptată, rezolvarea conflictelor, colaborarea și cooperarea). La acestea se mai pot adăuga: autoobservarea, independența, autoactualizarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diferențiate. • Solicitarea fiecărui educat în toate etapele cunoașterii. • Monitorizarea evoluției educatului ca mentor. • Exersarea combinării modurilor, stilurilor de cunoaștere. Roluri Acțiuni, strategii și competențe ale educatorului • Realizarea de reflecții, interpretări ale problemelor specifice. • Implicarea educaților în organizarea acțiunilor, resurselor. • Afirmarea autocontrolului, metacogniției. Ghidează, îndrumă • Găsirea căilor de parcurgere a cunoașterii independente. • Alegerea mijloacelor, soluțiilor, acțiunilor, informațiilor. • Prevederea de efecte negative, abateri, obstacole, erori. • Sesizarea problemelor reale, a informațiilor relevante, a procedurilor adecvate. • Formularea de întrebări, ipoteze, reflecții, exemple, soluții. • Includerea sarcinilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de cunoaștere și rațiune, afirmarea de comportamente subiective, uniformitatea pregătirii, evaluarea externă, motivarea extrinsecă) și curriculumul în era cunoașterii (bazat pe efortul propriu de învățare, prin construirea înțelegerii, prin corelare interdisciplinară, fără limitarea doar la efectele imediate-cunoștințele, sprijinit pe diversitate, autocontrol, pasiunea de a cunoaște, a învăța). În concepția contemporană, după încercări de abordare a curriculumului sub influența diferitelor teorii din domeniile conexe, constatăm o orientare către includerea a cât mai multe elemente din realitatea externă, pentru care formează de fapt
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în viața, stilurile, strategiile noilor realități, comunități de după școală. Cel puțin două consecințe pot rezulta din acest enunț: a) aducerea în prim plan a particularităților educatului care învață (ca factori interni: experiențe, perspective, interese, capacități, obiective, date ereditare, acumulări, metacogniție, autocontrol, nivel al culturii), pentru obținerea performanțelor pe aceste dimensiuni, rezultând crearea unui context specific, un curriculum în primul rând și b) schimbarea rolului central al educatorului clasic de a transmite cunoașterea, prin propria interpretare, educatul înțelegând prin prisma competenței acestuia
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
performanțelor în învățare sau ca reacție la rigiditatea și standardizarea didacticistă și behavioristă. Dar este și o reacție la explozia tehnologiei informării și comunicării, care cere muncă independentă, strategii active alternative, colaborare, rezolvare de probleme, interpretare de situații și soluții, autocontrol. Sintagmele utilizate în literatura problemei (Learning-Centered Education, Learner-Centered Environment, Paradigm Centered on Learning, Learner-Centered, Learner-Centered Schools, Learner-Centered Instruction, Learner-Centered Approach, Learner-Centered Teaching, Learner-Centered Curriculum, Learner-Centered Assessement, Learner-Centered Education, Learner-Centered Classroom, Learner-Centered Mentoring Paradigm, Learner-Centered Leadership) nu reflectă decât interesul teoretic
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
McCombs și Miller, 2008, pp. 33-37) și să ofere o imagine holistică a tuturor domeniilor psihice, sociale, culturale antrenate. Acesta implică construirea contextului pentru relații interpersonale și conexiuni, alegerea strategiilor pentru diferențe individuale și după diversitatea acestora, aplicarea strategiilor pentru autocontrol, verificarea eficacității practicilor instruirii pentru aceste diferențe, apelul la învățarea în context, climat, comunicare, colaborare. Ca model educațional, el mai cuprinde încă și: • rolurile reflecției, • ale materialelor variate, • ale instrumentelor de control, • ale îndrumării manageriale, • ale autocontrolului, • ale afirmării autonomiei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aplicarea strategiilor pentru autocontrol, verificarea eficacității practicilor instruirii pentru aceste diferențe, apelul la învățarea în context, climat, comunicare, colaborare. Ca model educațional, el mai cuprinde încă și: • rolurile reflecției, • ale materialelor variate, • ale instrumentelor de control, • ale îndrumării manageriale, • ale autocontrolului, • ale afirmării autonomiei, • ale consecințelor în afirmarea aplicării leadershipului, • ale definirii proprii a performanței așteptate, • ale apelului la procesul transformațional pentru apropierea de realitatea practicii, • ale formulării de autoreflecții, cu prevederea, anticiparea fazelor, așteptărilor care vor urma, în care educatul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
activizarea învățării de către educator pentru construcția diferențiată a înțelegerii (să găsească oportunități pentru a explicita scopul învățării, pentru folosirea strategiilor învățării, controlul modului de învățare al educatului, stimularea autoresponsabilizării pentru această învățare, pentru învățarea independentă, ca și găsirea oportunităților pentru autocontrol, autoevaluare. Astfel s-au conturat modele care facilitează aplicarea noilor caracteristici ale învățării: modele centrate pe îndrumare în înțelegerea progresivă, modele centrate pe învățarea experiențială (însoțită de reflecții în acțiune, cu explicitarea scopului învățării și prin folosirea interesului), modele bazate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
intră aici: a) acțiunea instrucțională pe care o centrează pe educat (focalizarea pe învățare și nu pe predare, dezvoltarea activă a abilităților de cunoaștere, diversificarea metodelor și instrumentelor, oferirea de situații flexibile, asumarea de responsabilități în folosirea oportunităților facilitate, stimularea autocontrolului, îndrumarea colaborării și comunicării, ghidarea rezolvării de situațiile-problemă) sau b) diferite servicii de susținere a educaților (consiliere, mentorat, sprijinire, încurajare, antrenare în activități extracurriculare dezbateri, lecturi publice, produse realizate și confruntate, expoziții ș.a.) și c) verificare, evaluare după progrese și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în scheme cognitive, privind învățarea ca proces dinamic, care evoluează în timp și în cultura dată. • Fiecare poate cunoaște, are o experiență cognitivă. • Cunoașterea se construiește, se creează. • Învățarea prin studiu individual sau prin colaborare. • Centrarea pe educat și pe autocontrol. • Învățarea prin cooperare, colaborare, suportiv. • Bazată pe valorificarea potențelor, abilităților. Prevede instruirea, transferul cunoștințelor la educați, limitate la cursuri și programe, cu accesul limitat al diverșilor educați la calitate. • Se bazează pe acumularea de informații și cunoștințe, oferind răspunsuri la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
portofolii, creații. • Educații evaluează modalitatea lor de învățare, inclusiv rolurile educatorului. • Sarcinile cer afirmarea răspunsurilor proprii la întrebări și îmbracă multiple fațete ale învățării prioritar individuală sau prin colaborare, sub îndrumare. Folosește instrumente alternative: eseuri, portofolii, teste de performanță. • Domină autocontrolul continuu, dar pentru a vedea progresul, dificultă • Evaluarea se face prin referințe la cunoștințe standard, pe baza testelor exigente cu răspunsuri exacte și cu sancționarea erorilor. • Centralizarea controlului pe resurse, curriculum, metode de predare, în mod periodic. • Validarea externă, cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a rolurilor în comunitate, sesizarea și promovarea schimbării leadershipului în clasă. Odată cu vârsta și cu maturizarea, cu identificarea valorii generale a educației și a autoeducației, educatul se concentrează tot mai mult pe beneficiile și condițiile realizării, folosirii autoînvățării, concomitent cu autocontrolul, autoevaluarea sa critică, autoverificarea unor soluții eficiente. Sintetizând diferitele referințe tematice, constatăm că educatul (adolescent, tânăr) formulează reflecții asupra beneficiilor autoînvățării, prin prisma așteptărilor sale de autorealizare: • poate gândi independent, • își poate asuma responsabilitatea în abordarea unei probleme complexe, • cunoaște
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
necesare acestora, conturarea unui proiect eșalonat de realizare, definirea sistemului de proceduri considerate adecvate, cu avantajele și restricțiile lor, includerea de alternative metodologice după autoverificările și autoanalizele periodice, valorificarea datelor metacogniției, autoevaluarea critică finală. Unul dintre efectele construirii autocunoașterii, autoînvățării, autocontrolului autoreglarea este considerată a fi un construct (Schunk, și Zimmerman, 1994, pp 1-15), care arată modul în care fiecare individ își folosește motivația, metacogniția, comportamentul activ în participarea la procesul învățării, pentru asumarea responsabilității în acest proces, folosirea intensivă a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
participarea la procesul învățării, pentru asumarea responsabilității în acest proces, folosirea intensivă a datelor contextului în înțelegere, folosirea eficientă a managementului proiectării sau a timpului sau a metodelor sau a scopurilor sau a criteriilor de autoeficiență sau a abilității de autocontrol. Dar are rol aici și recunoașterea dificultăților cu îndepărtarea lor, valorificarea dezvoltării emoționale, monitorizarea influențele externe, automonitorizarea voinței și a percepției sarcinilor sau a sesizării consecințelor și a abordărilor greșite, efectuarea de schimbări până la obținerea performanței sau efectuarea de referințe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
bază a vieții, mijloc de autostimulare, luând chiar forma unui slogan. • Alcătuirea, întocmirea unui jurnal intim, cu notarea cronologică a gândurilor, impresiilor, interpretărilor, întrebărilor, ipotezelor, trăirilor, aprecierilor față de rezultatele diferitelor acțiuni de autoeducație, cu formularea de noi proiecte, procedee. De autocontrol • Folosirea autoobservației critice, obiective, interpretative, exigente asupra propriei conduite, în diferite situații și a efectelor ei asupra celorlalți, a activității, dar nu numai în autocunoașterea simplă, ci și în imprimarea notei formative. Realizarea unei autoanalize, autoevaluări critice, obiective, sincere, Categorii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
resurselor și procedeelor folosite, a efectelor. • Formularea de reflecții personale, ca modalitate de comunicare cu sine însuși, ca metodă a activității mentale deliberate, cu formularea de interpretări, explicații, conturarea de perspective, găsirea de argumente și contraargumente. • Conturarea unui stil de autocontrol și de autoraportare la criterii, principii de exigență comportamentală în diferite situații și stabilirea liniilor de autocorecție. De autostimulare a autoformării • Recursul la autoconvingere sau autopersuasiune în luarea unor decizii de modificare a unor acțiuni de autoeducație, după o luptă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
repetată, conștientă a unor acțiuni de bază în învățare, pentru diferite aspecte formative. • Asigurarea funcționalității achizițiilor, a consolidării, perfecționării lor. • Închegarea unui model general de acțiune, rezolvare, după situație. • Trecerea de la automatismul primar la noi transferuri, aplicații. • Afirmarea independenței, perseverenței, autocontrolului; • Conștientizarea scopului, a motivației, a depășirii blocajelor, a evitării interferențelor. • Fixarea prin elaborări proprii, organizare, ordine, dar și deschidere, corelare, valorizare. • Asigurarea unui ritm optim de acțiune, de alternare cu pauze de reflecție, reglare. • Valorificarea feedbackului, stimularea continuă, punctarea elementelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]