19,431 matches
-
aici se desprinde caracterul voluntar al medierii în aceste cauze, în sensul că atât partea vătămată, cât și partea care a cauzat vătămarea integrității corporale, morale sau a oricărui interes părții adverse, nu pot fi obligate să accepte medierea, operând autonomia de voință a acestora. De fapt, acest principiu operează în cazul tuturor conflictelor, indiferent de natura lor, însă, legiuitorul a ținut să facă precizarea de mai sus din mai multe considerente, dar în primul rând datorită periculozității ridicate a conflictelor
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
natura lor, însă, legiuitorul a ținut să facă precizarea de mai sus din mai multe considerente, dar în primul rând datorită periculozității ridicate a conflictelor care privesc cauzele penale. Putem conchide că părțile au un drept de dispoziție și de autonomie în materie de mediere și mai cu seamă în medierea conflictelor penale. În raport de momentul și locul unde începe medierea penală, aceasta poate fi: 1. mediere penală extraprocesuală - începe și se desfășoară înaintea începerii procesului penal, situație în care
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
mediere în cazul apariției unui conflict de drepturi. În această bază, înainte de o acțiune în instanță, părțile sunt obligate să încerce soluționarea conflictului prin procedura medierii. Deși această practică nu este prevăzută în Codul Muncii, ea poate fi aplicată datorită autonomiei de voință a părților, cu condiția să nu contrazică norme imperative, ordinea publică și bunele moravuri. Clauza de mediere, alături de unele modificări în legislație privind obligativitatea folosirii procedurii de mediere în cazul declanșării unor conflicte cu ocazia încheierii, executării, modificării
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
a se împăca pe cale amiabilă, este important pentru părți să cunoască care sunt acele momente sau etape din cadrul procesului în care pot cere medierea conflictului. Pentru a înțelege mai bine această chestiune este de subliniat faptul că, potrivit principiului autonomiei de voință, părțile pot hotărî în orice moment să apeleze la una dintre posibilitățile legale de soluționare a conflictului. Astfel, dacă au ales procesul judiciar, au posibilitatea să renunțe la acesta, fiindcă alegerea este un drept al lor la care
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
instituționalizat și sunt supuse unei puternice influențe venite din partea formalismului statutar și procedural specific instituției sub auspiciile căreia se desfasoara aceste negocieri, fiind mai puțin elastice, negocierile bilaterale se bucură de o mai mare flexibilitate, părțile având o mai mare autonomie în privința modului de acțiune și al construirii regulilor după care urmează să-și ghideze în viitor comportamentul. Flexibilitatea este o caracteristică esențială a unei negocieri; prezența ei poate îndrepta negocierea în cauză pe drumul succesului, ea fiind aceea care asigură
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
URSS retragerea trupelor sovietice din RPR; pe 24 mai 1958 Moscova a dat curs favorabil solicitării.208 Retragerea trupelor sovietice a constituit pentru Dej un prilej foarte bun pentru a-și putea pune în aplicare planurile de obținere a unei autonomii economice a RPR. Cu ocazia Plenarei PMR din noiembrie 1958 Dej a anunțat că va avea loc o reorientare majoră a comerțului românesc dinspre blocul sovietic către Occident, a enunțat directivele unui nou plan în care se solicită o industrializare
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
ca un sistem instituțional autonom care pretinde efectiv loialitate și obediență din partea cetățenilor. Acest aspect al problemei a fost înțeles bine de Samuel P. Huntington. Conform acestuia, „Corupția reprezintă o dimensiune a absenței unei instituționalizări eficiente. Autorităților publice le lipsește autonomia și coerența, și își subordonează rolurile instituționale la cereri exorbitante” <footnote Huntington, S.P. (1968), Political Order in Changing Societies, Yale University Press, New Haven and London, p. 59. footnote> . Astfel, oricare ar fi rădăcina problemei, apariția corupției indică întotdeauna puncte
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
ca fiind dependentă de caractere instituționale ca: balanța puterii între instituțiile de stat, independența juridică și puterea parlamentului în a contrabalansa executivul, diferitele modele ierarhice și birocrația, incluzând efectul numeroaselor reforme ale serviciilor civile, eforturile de descentralizare a puterii: privatizare, autonomie legislativă etc. Deoarece corupția reprezintă o deviație de la modelul fundamental legal weberian al legilor democratice și birocratice, studiul ei a schimbat într-o anumită măsură perspectiva politologiei tradiționale asupra instituțiilor oficiale. De altfel, față de teoriile democratizării și instituționalizării, au fost
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
stimuleze creșterea conștiinței publice și să promoveze comportamentul etic; 2) Să asigure incriminarea coordonată a corupției naționale și internaționale; 3) Să se asigure că cei responsabili de prevenirea, investigarea, cercetarea și judecarea infracțiunilor de corupție se bucură de independența și autonomia adecvate funcțiilor lor; nu sunt supuși influențelor neadecvate și dispun de metode eficiente pentru strângerea de dovezi, protejarea persoanelor care ajută autoritățile în combaterea corupției și păstrarea confidențialității investigațiilor; 4) Să furnizeze măsuri adecvate pentru confiscarea și privarea de produsele
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
identificate ca principale obstacole în calea eficienței luptei împotriva corupției: implementarea deficitară a legislației anticorupție; utilizarea restrânsă a instrumentelor administrative de combatere a corupției; coordonarea insuficientă între structurile de control și organele de anchetă penală în domeniul corupției; lipsa de autonomie reală a procurorilor; inflația legislativă și instituțională în domeniu. Principiile acestei strategii sunt următoarele: Principiul statului de drept; Principiul bunei guvernări; Principiul responsabilității; Principiul prevenirii; Principiul eficienței în combaterea corupției; Principiul cooperării și coerenței; Principiul transparenței, consultării societății civile și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
partenerilor sociali pe piața muncii și În relațiile profesionale trebuie reevaluat În prezent. Însă, mondializarea economiei Începe să limiteze, ca niciodată până acum, capacitatea partenerilor sociali la scară națională de a-și determina propriul destin. Puternica mobilitate a capitalului afectează autonomia piețelor naționale ale produselor și ale muncii, precum și pe cea a politicilor guvernamentale, pe când cea a Întreprinderilor crește. Descentralizarea relațiilor profesionale, În special a negocierii colective și dereglarea piețelor muncii sunt adesea asociate cu flexibilizarea acestor piețe, deși o recentralizare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
colectiv de muncă, se transferă integral noului angajator (cesionarului), care are obligația să respecte prevederile acestuia. Clauzele lui pot fi negociate, dar nu mai devreme de un an de la data transferului (art. 9 alin. 2). Dacă transferul antrenează consecința pierderii autonomiei Întreprinderii, unității sau unor părți ale acestora și, concomitent, contractul colectiv de muncă Încheiat la nivelul cesionarului este mai favorabil, salariaților transferați li se va aplica acest din urmă contract. În cazul În care, În urma transferului, Întreprinderea, unitatea sau părți
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
părți ale acestora și, concomitent, contractul colectiv de muncă Încheiat la nivelul cesionarului este mai favorabil, salariaților transferați li se va aplica acest din urmă contract. În cazul În care, În urma transferului, Întreprinderea, unitatea sau părți ale acestora Își păstrează autonomia, reprezentanții salariaților Își mențin statutul, atribuțiile și funcția dacă sunt Îndeplinite condițiile de reprezentare; dacă nu sunt Îndeplinite aceste condiții, salariații transferați Își aleg reprezentanții. Când În urma transferului, Întreprinderea, unitatea sau părți ale acestora Își pierd autonomia, cei transferați, cu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
acestora Își păstrează autonomia, reprezentanții salariaților Își mențin statutul, atribuțiile și funcția dacă sunt Îndeplinite condițiile de reprezentare; dacă nu sunt Îndeplinite aceste condiții, salariații transferați Își aleg reprezentanții. Când În urma transferului, Întreprinderea, unitatea sau părți ale acestora Își pierd autonomia, cei transferați, cu acordul lor expres, vor fi reprezentați de către reprezentanții salariaților din Întreprinderea/unitatea cesionarului. Reprezentarea va fi, În acest caz, temporară, respectiv numai până la constituirea sau Învestirea unor noi reprezentanți. În situația În care mandatul reprezentanților salariaților afectați
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
locuri de muncă; organisme ale statului printr-un acord privind integrarea prin activitatea economică a persoanelor cu probleme sociale și profesionale speciale; societăți de muncă temporară; agențiile private de plasare a lucrătorilor temporari. Instituțiile publice naționale, cu personalitate juridică și autonomie financiară, au misiunea de a: prospecta piața muncii, a dezvolta o expertiză privind dezvoltarea locurilor de muncă și calificările, de a efectua colectarea de ofertă de muncă, de a oferi ajutor și sfaturi societăți la recrutarea de personal, de a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ale Guvernului În forma “comisiilor ad hoc” sau comisie de cercetare, dar rolul lor era limitat. Rațiunea voluntarism a fost dată de membrii Școlii Oxford, care credeau mai mult În negocierile colective voluntare decât În reglementările statului, care asigurau ca autonomia relațiilor de muncă era flexibilă, relevantă pentru condițiile particulare ale fiecărei industrii. Statul nu mai este pasiv. A fost până În 1970 sub conducerea Guvernului Conservator, unde exista o tendință a corporatismului În politicile industriale din Marea Britanie. În 1980, Guvernul a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
tendință a corporatismului În politicile industriale din Marea Britanie. În 1980, Guvernul a dezvoltat un „voluntarism bastard” cu o intervenție minimă a statului În reglementările individuale, și maximă În reglementările colective. Este puțin probabil ca Marea Britanie să se reîntoarcă la o autonomie de stat pasivă În relațiile de muncă. În lumea modernă inactivitatea statului este nefolositoare În relațiile economice și industriale. Politica de neimplicare a statului este negativă pentru condițiile economice și sociale. În cele mai multe țări, statul este implicat activ În evoluția
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
gestiune bugetară M 05planificarea și gestionarea proiectului M 06diagnostic și evaluare M 07gestionarea resurselor umane M 08 pregătire și activități pedagogice Grupul S Alte cunoștințe științifice S 01cunoștințe complementare APTITUDINI CERUTE (Lista celor douăzeci de aptitudini principale) A - RELAȚIONARE 1. Autonomie 2. (Capacitate de) comunicare 3. Disponibilitate 4. Empatie 5. (Spirit de) echipă 6. (Aptitudini pentru) negociere 7. (Simț) pedagogic B - CĂUTARE 1. Curiozitate C - ANALIZĂ 1. Analiză 2. (Spirit) critic 3. (Putere de) sinteză D - COMUNICARE 1. Discreție 2. Reacție
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
chiar prin obligarea, la nevoie, a astupării ferestrelor sau a refacerii despărțiturii din zid destinată aerisirii. II. Dobândirea proprietății imobiliare prin accesiune artificială A fost germenul unor conflicte dintre proprietarii vecini, așa cum sunt : conflictul determinat de construirea unei lucrări de autonomie pe terenul altuia solicită, pentru o cât mai corectă soluționare prin mediere, o bună cunoaștere a mai multor prevederi de drept civil și În primul rând a celor din Codul civil, Întrucât acest conflict poate viza mai multe fațete ale
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
Milbrath 1984, apud Marangudakis, 2002) orientată către „o societate ideală de comunități spirituale mici, egalitare și tolerante” (Marangudakis, 2002, p. 43). Este o tentativă de reconciliere a tradiției cu modernitatea, a valorilor morale ca bază a organismului social cu protejarea autonomiei individuale, adusă de modernizare (Etzioni, 1996, pp. xviii, 4). „Comunitatea” implicită în comunitarismul din varianta Etzioni nu se reduce la sat sau la grupări locale similare, ci poate cuprinde „orice entitate socială de la sat la grupul de națiuni” și este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
să se facă”. Cu o foarte bună informație bibliografică, Întemeiată pe distincțiile Logicii speciale ale Științelor dreptului, Vanda Vlasov definește strâns, din aproape În aproape: Principiul dreptului; Dreptul În sens obiectiv și În sens subiectiv; Dreptul public și Dreptul privat; Autonomia cunoașterii juridice; Dreptul natural și Dreptul pozitiv. De asemenea, găsește necesar ca, În tabloul istoric contemporan, să cerceteze Dreptul și Morala În filosofia românească a dreptului (Viziunea marelui Mircea Djuvara). Ne-a clarificar și edificat totodată, matura judecată sintetică asupra
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
reprezentat de libertatea voinței. Este aceeași distincție fundamentală, ontologică și totodată axiologică Între ceeea ce este (Sein), și ceea ce trebuie să fie (Sollen), din punct de vedere moral. Această deosebire presupune implicit o altă distincție fundamentală pentru Întemeierea moralității, dintre autonomia voinței - ca principiu suprem al moralității, și eteronomia voinței - ca izvor al tuturor opiniilor false ale moralității. În explicarea autonomiei voinței, conceptul-cheie este libertatea. Autonomia voinței nu este decât proprietatea voinței prin care ea Își este sieși lege, adică este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
să fie (Sollen), din punct de vedere moral. Această deosebire presupune implicit o altă distincție fundamentală pentru Întemeierea moralității, dintre autonomia voinței - ca principiu suprem al moralității, și eteronomia voinței - ca izvor al tuturor opiniilor false ale moralității. În explicarea autonomiei voinței, conceptul-cheie este libertatea. Autonomia voinței nu este decât proprietatea voinței prin care ea Își este sieși lege, adică este independentă de natura obiectelor voliției. Principiul autonomiei constă În a nu alege altfel decât ca maximele alegerii noastre să funcționeze
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de vedere moral. Această deosebire presupune implicit o altă distincție fundamentală pentru Întemeierea moralității, dintre autonomia voinței - ca principiu suprem al moralității, și eteronomia voinței - ca izvor al tuturor opiniilor false ale moralității. În explicarea autonomiei voinței, conceptul-cheie este libertatea. Autonomia voinței nu este decât proprietatea voinței prin care ea Își este sieși lege, adică este independentă de natura obiectelor voliției. Principiul autonomiei constă În a nu alege altfel decât ca maximele alegerii noastre să funcționeze ca o lege universală. Pentru că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și eteronomia voinței - ca izvor al tuturor opiniilor false ale moralității. În explicarea autonomiei voinței, conceptul-cheie este libertatea. Autonomia voinței nu este decât proprietatea voinței prin care ea Își este sieși lege, adică este independentă de natura obiectelor voliției. Principiul autonomiei constă În a nu alege altfel decât ca maximele alegerii noastre să funcționeze ca o lege universală. Pentru că suntem În planul moralității, termenul „lege” nu este unul abstract, general, independent de conștiința ființei umane, așa cum este acțiunea unei legi fizice
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]