871 matches
-
condițiile de mediu, adică o homeostatare, dar mai ales un caracter activ, care implică selectivitate la nivelul gamei de stimuli posibili. Organismul viu, văzut ca un sistem cibernetic reușește adecvarea în cadrul dialogului cu mediul, în mare măsură prin mecanismele de autoreglare, prin feed-back. Pe această cale se obține transformarea condițiilor externe în condiții interne. Prin caracteristicile sale de sistem cibernetic, organismul capătă o însușire: autonomia, adică posibilitatea de a-și menține condițiile interne în limite compatibile cu ființarea (homeostatarea) în mijlocul oceanului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
atât de limpede la Emil Racoviță, este considerată astăzi ca o idee fecundă, care ne ajută să înțelegem sensul evoluției biologice și în general sensul progresului în lumea vie. Homeostatarea organismelor vii, care se realizează pe baza unor mecanisme de autoreglare, poate fi mai mult sau mai puțin corespunzătoare, cu ceea ce conferă sistemului un grad de libertate, de autonomie, mai extins față de rigorile variațiilor condițiilor de mediu. Organismul viu, conceput ca sistem cibernetic, obține transformarea condițiilor externe în condiții interne, deci
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
învățământ; - funcția de clasificare și selecție pentru ierarhizarea elevilor în clasă în vederea promovării etapelor școlare și în vederea admiterii în etapele superioare; - funcția educativă în spiritul muncii intelectuale și fizice și de reglare a conduitei sociale a elevilor; - funcția didactică de autoreglare a procesului de predareînvățare. 1.4. Standardele educaționale și rolul lor în stimularea evaluării Conceptul de standard educațional a devenit din ce în ce mai utilizat, având o varietate de sensuri. Dintre categoriile de stand arde educaționale cele mai cunoscute sunt: o standardele curricu
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
asupra predării propoziției subordonate circumstanțiale de loc, BFV, l, nr. l, 1981, 92-100. [272] RĂDULESCU, ALEXANDRA; RĂDULESCU, ȘTEFAN, Metode și procedee în însușirea corectă a ortografiei limbii române în învățământul gimnazial, BFV, l, nr. l, 1981, 101-103 [273] RĂDULESCU, M., Autoreglarea exprimării la școlarii mici, ȘA, 1981, 41-45. [274] RETEȘAN, DOINA, Amintiri din copilărie, cap. IV, de Ion Creangă. în: ProDid, [1], 1980-1981, p. 50-51. [275] ROTARU, ION, Ioan Alexandru: “Graiul”, în: MITL, p. 227-229. [276] RUS, TEODORA-BEATRICE, Plan de lecție
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
2. Teoria bifactorială a lui Herzberg (1959) /93 1.3. Teoria caracteristicilor postului (Hackman și Oldham, 1976) /95 2. Teoriile alegerii cognitive /97 2.1. Modelul VIE: valență, instrumentalitate, expectanță /97 2.2. Teoria echității (Adams, 1965) /98 3. Teoriile autoreglării /101 4. Orientările actuale ale cercetării /101 4.1. Gestionarea diversității /102 4.2. Demersul de integrare /103 Capitolul 7. Implicarea în muncă și satisfacția /105 1. Implicarea: definiție /105 2. Relația dintre implicarea în muncă și variabilele personale și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Gosselin, 1996), dar este veche. Prin urmare, nu permite integrarea cercetărilor recente. De aceea ni se pare preferabil să folosim decupajul propus de Kanfer (1990). Kanfer distinge trei orientări de cercetare: • teoriile nevoilor, mobilurilor și valorilor; • teoriile alegerii cognitive; • teoriile autoreglării. Vom trece în revistă aceste teorii înainte de a prezenta tentativele care încearcă să le integreze. 1. Teoriile nevoilor, mobilurilor și valorilor Cum subliniază Kanfer (1990), teoriile motivației care se înscriu în paradigma "nevoi, mobiluri, valori" evidențiază rolul personalității, al dispozițiilor
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
justă o metodă de recrutare logică în raport cu postul vizat și care permite scoaterea în evidență a punctelor forte ale candidatului. Steiner și Gilliland (2001) propun un model care leagă dimensiunile culturale de această apreciere a metodelor de selecție. 3. Teoriile autoreglării Este vorba despre teorii care leagă motivația de urmărirea unor scopuri. Pentru Locke (1968), scopurile constituie o determinantă esențială a motivației. Ele dirijează atenția și mobilizează eforturile, constituie factori interni ai motivației umane. Acest cercetător, sprijinindu-se pe un mare
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
formării competenței didactice, organizarea secvențială este modalitatea optimă de organizare. Prin aceasta se urmărește stabilirea unei succesiuni riguroase a momentelor procesului de predareînvățare-evaluare: evaluarea predictivă, analiza logico-funcțională a conținutului, definirea obiectivelor, precizarea modurilor de instruire, stabilirea strategiilor didactice, evaluarea și autoreglarea. Organizarea secvențială a conținuturilor cere uneori, în anumite situații, completarea cu modalitatea de organizare progresivă. Această modalitate presupune respectarea unei anumite ordini, în funcție de gradul de dificultate al sarcinilor, noutatea conținutului, familiaritatea subiecților cu sarcina. Sarcinile progresive necesită succesiuni de exerciții
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
în situații educaționale specifice; - de a „personaliza” conținuturile în contexte educaționale determinate; - de a proiecta activități instructiv-educative școlare și extrașcolare pe diferite perioade; - de a organiza, îndruma și coordona activități de implementare a proiectelor elaborate; - de contro, evaluare, reglare și autoreglare; - de a conduce procesul de reglare-învățare, astfel încât să formeze capacități de cooperare, de comunicare, de gândire convergentă, divergentă, flexibilă, creatoare, de control, de autoapreciere și autoreglare etc.; - de a forma și dezvolta interesul, motivația, afectivitatea, voința, inteligența și caracterul etc.
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
îndruma și coordona activități de implementare a proiectelor elaborate; - de contro, evaluare, reglare și autoreglare; - de a conduce procesul de reglare-învățare, astfel încât să formeze capacități de cooperare, de comunicare, de gândire convergentă, divergentă, flexibilă, creatoare, de control, de autoapreciere și autoreglare etc.; - de a forma și dezvolta interesul, motivația, afectivitatea, voința, inteligența și caracterul etc.; - de a iniția acțiuni de investigare a procesului instructiv-educativ în scopuri ameliorative. Planul creator: - capacitatea de empatie; - capacitatea de adaptare la situații atipice din practica școlară
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
și specifice. Proiectarea pedagogică a unui program de formare continuă debutează cu o temeinică analiză a nevoilor de educație, a resurselor, contextului si populației-țină și continuă cu elaborarea obiectivelor și a strategiei pedagogice și cu construirea instrumentelor de evaluare și autoreglare. Orice program de formare continuă se construiește pe o concepție asupra învățării la adulți și se bazează pe exersarea și dezvoltarea cunoștințelor, competențelor și schemelor de acțiune ale cadrului didactic. Dinamica profesională, evoluția în cariera didactică, ca și dezvoltarea și
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
infarcte silențioase în momentul producerii, care ar explica declinul cognitiv și intelectual, demența vasculară (47,54). Consecințele la nivel renal, deși există, au un mecanism controversat. Hemodinamica renală este ajustată de rezistența microvasculară, la rândul său controlată de fenomenul de autoreglare și eliberare locală de factori autocrini și paracrini. Disfuncția endotelială joacă un rol cert prin producția locală de NO, adenozină, prostaglandine, endotelină, angiotensină II, iar influențele simpatice completează mecanismele de reglare. La vârstnici, aceste sisteme de control au o activitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
antrenează, inițial, o creștere a debitului cardiac și a volemiei, cu rezistență periferică normală sau chiar scăzută, iar, ulterior, o creștere a rezistenței periferice, responsabilă de menținerea HTA. Această creștere a rezistenței periferice se poate explica prin următoarele mecanisme: Tulburarea autoreglării [Guyton, 1987]. Întrucât expansiunea volemică la pacienții cu sindrom nefrotic, de pildă, nu se însoțește întotdeauna cu HTA, este posibil ca hipervolemia la pacienții uremici hipertensivi să fie asociată cu perturbarea 235HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ LA PACIENTUL RENAL mecanismelor autoreglării vasculare. La
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
mecanisme: Tulburarea autoreglării [Guyton, 1987]. Întrucât expansiunea volemică la pacienții cu sindrom nefrotic, de pildă, nu se însoțește întotdeauna cu HTA, este posibil ca hipervolemia la pacienții uremici hipertensivi să fie asociată cu perturbarea 235HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ LA PACIENTUL RENAL mecanismelor autoreglării vasculare. La pacienții dializați, TA se corelează cu creșterea în greutate interdialitică la cei hipertensivi, dar nu și la cei normotensivi, ceea ce s-ar putea explica printr-un răspuns vasodilatator adaptativ la ultimii [Charra, 1999]. Hipersecreția unei substanțe ouabain-like, inhibitoare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
SHEP (60) afirmă frecvența crescută până la 17,3% dintre cazuri, dar procentul ajunge până la 26% la populația peste 80 de ani (52). Mecanismul comun este reducerea sensibilității baroreceptorilor și a răspunsului hemodinamic la stimularea simpatică. Asociat intervine deficiența capacității de autoreglare a circulației cerebrale. Un studiu efectuat pe 3.522 de pacienți vârstnici (Honolulu Heart Program) consideră că hTAo este predictor al mortalității la 4 ani, care crește cu 18% pentru fiecare scădere cu 10 mmHg a TAS în ortostatism; efectul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
și activatorul ciclului Krebs. Creșterea nivelului energetic inhibă activitatea enzimei, iar c. Krebs rămâne întreținut de lipide și de protide (procesul de gliconeogeneză) până ce tendința de scădere a ATP-ului activează din nou enzimele ce readuc glucoza în circuit. Perturbarea autoreglării nivelului energetic se poate face prin anoxie sau hipoxie (din afară), cât și prin accelerarea fermentației în urma activării enzimelor ATP-azice (ce formează esterul difosfat al glucozei), precum și sub influența hormonilor. “Asfixia” anoxică (sau hipoxia) și “asfixia” aerobă apar ca mecanisme
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
vagi, centrul pneumotaxic produce o inhibiție intermitentă, ritmică, asupra centrului inspirator bulbar, menținând mișcările respiratorii alternativ. Reglarea reflexă - se realizează prin nervii aferenți sau eferenți care vin sau pleacă din centrii respiratori din bulb. Astfel nervul vag realizează mecanismul de autoreglare sau servomecanismul “feed-back”. Chemoreceptorii din zonele reflexogene reprezentate de sinusul carotidian și zona cardio-aortică, sunt sensibili la schimbarea compoziției sângelui. Impulsurile plecate din aceste zone pe calea nervilor Hering și Cyon-Ludwig, ajung la centrul inspirator pe care îl excită (reflex
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
celor trei vene suprahepatice spre vena cavă inferioară, abușându-se caudal de orificiul diafragmatic al cavei inferioare. Venele suprahepatice sunt dispuse în planul intersegmental dintre ariile irigate de ramurile portale. Aspectul cel mai interesant al dublei irigații arteriale și venoase este autoreglarea. În caz de scădere a presiunii din teritoriul arterei hepatice apare arteriolo-dilatația miogenă, scăzând rezistența din teritoriul arterial fără alterarea fluxului sanguin intrahepatic. Scăderea fluxului portal este asociată cu scăderea rezistenței în teritoriul arterial intrahepatic. Acest fenomen este verificat în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
conduce la atelectazii și perturbări ale raportului ventilație/perfuzie cu creșterea gradientului alveolo-capilar. - răspunsul ventilator atât la hipercapnie cât și la hipoxie este atenuat. 3. SNC: - debitul sanguin cerebral și metabolismul cerebral diminuă cu vârsta, dar relația lor rămâne constantă. Autoreglarea este și ea conservată cu Înaintarea În vârstă. 4. Renale: - există o alterare progresivă a funcției renale cu diminuarea fluxului sanguin renal și a debitului de filtrare glomerulară. - capacitatea de reabsorbție a sodiului și de concentrare a urinei, scade. - În ciuda
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
educațional (trecerea de la organizația de tip mecanicist-birocratic la cea de tip democratic-participativ; echilibrarea componentelor instructiv-educativ, informativ-formativ; trecerea de la învățământul de tip custodial la cel de tip umanist, de la constringere la motivare; eliminarea formalismului). * Coerentă acțiunilor, funcționalitatea și asigurarea capacității de autoreglare a sistemului educațional. * Asumarea responsabilităților decizionale și asigurarea transparenței acțiunilor (principiul raportării pe verticală și pe orizontală în dublu sens). * Diversificarea surselor de finanțare a sistemului educațional (buget de stat, bugete locale, agenți economico-financiari, venituri proprii, donații, sponsorizări, surse externe
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
sfârșit în fața raclei, împodobită cu flori albe, mulțime de flori, inclusiv sub forma unor lampioane ce se balansau ușor în bătaia vântului de primăvară. O mică îmbulzeală, repede rezolvată de trei bărbați ieșiți din rând, probă a capacității sale de autoreglare. Mai multe femei stau în genunchi lângă estrada unde se află expusă racla și se roagă intens, ridicând capetele și mâinile către cer. O adolescentă handicapată, cu o boală neurologică gravă ce pare că i-a sculptat fața, dorește să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dispune o cultură, pentru a se apăra de o descărcare prea bruscă a tensiunilor provocate de acumularea refulărilor”. „Puterea” astfel dobândită este în cele mai multe cazuri iluzorie, mai afirmă Culianu, deoarece sistemul cultural însuși pune la punct un angrenaj perfecționat de autoreglare a întregii culturi spirituale (Culianu, 2005 : 194). Monahia, Trifilia Monahia... Ordinea în jurul crucii Părintelui Arsenie Boca este asigurată de două măicuțe din mănăstire, plus alte surori, toate-n negru sever. Se vorbește în șoaptă, atent, chiar și atunci când ni se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
asupra celuilalt prin diverse acțiuni, dar ambii contribuie la modificările ce apar în structura socială a satului. Dacă luăm în considerare funcțiile satului în desfășurarea activității de turism rural [2, pg. 194] am putea sublinia o parte din sistemul de autoreglare a structurii sociale : • prin funcția de coordonare care presupune antrenarea oamenilor satului în dezvoltarea integrată a turismului rural în perspectivă, asigurând stabilitatea și dinamica pozitivă; • prin funcția de stimulare care presupune susținerea dezvoltării infrastructurii și realizarea de obiective prin facilități
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
minimaliza efectul erorilor într-un mediu tulburent). Aceasta poate fi realizată dacă vor fi utilizate instrumente manageriale între care autorul reține: a. asigurarea unui repertoriu larg de activități prin intermediul cărora indivizii pot face față schimbărilor și în interiorul cărora se realizează autoreglarea, context în care indivizilor li se oferă mai degrabă roluri decât posturi; b. crearea, de către organizație, a unui sistem de urmărire a variațiilor mediului (și un sistem de control), acțiune ce poate fi realizată prin intermediul unor instrumente precum: preocuparea continuă
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
cognitive și social-comportamentale. Așa se explică preocuparea noastră științific intelectuală și psihosocială în conceperea conținutului cărții „” pe care o prezentăm publicului. Ea are ca obiectiv principal să actualizeze probleme, portrete antialeatorii, prin care noi oamenii devenim factori de autodeterminare și autoreglare a vieții psihosociale. Ea sugerează probleme și modele ale intervenției psihoterapeutice în diverse aspecte ale tulburărilor de limbaj, comportament și personalitate, ale copilului cu nevoi speciale. De asemenea, vom avea prilejul să lecturăm articole de interes general, ca: „Stresul pensionării
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]