1,884 matches
-
nu te vor prinde.” Am auzit aceste voci în Spania și cunosc aceste argumente atât de bine tâlcuite, de asemenea am urmărit documentare despre cum unii africani ajung în Europa, apoi am văzut acele imagini ce arată cum o întreagă avalanșă umană se năpustește la frontera de la Melilla pentru a sări peste acele garduri înalte unde în ultimul timp le-au pus și un fel de cuțite ca să se rănească însă acei oameni plini de disperare le sar înfășurați cu cârpe
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
la noi iar în Rusia aproape un secol, zecile de congrese ce încercau a te face să crezi că „socialismul este o știință” și „mecanica o filozofie” și după aceea, „colac peste pupăză” a venit peste român și rus o avalanșă de filme și jocuri electronice care-mai-de-care mai violente în acțiunile lor și care scapă intenționat „criticilor”. Nu secundaritatea „crimelor” din balade deci, a provocat cele peste o mie de crime pe an care pe drept pot îngrijora pe oricine, ci
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
episodul de la Operă, când o văzu pe Alice în compania acelui tip insolent și îngâmfat, Albert, fiul avocatului Tătărescu, Karl simți din nou o umbră în suflet, umbră ce reuși să-i tulbure liniștea spiritului. Nu scăpă prea ușor de avalanșa presupunerilor în legătură cu acest fapt, încercând, prin judecăți chinuitoare, să anticipeze semnificația acelei nedorite împrejurări. Ah! Ce legătură ar putea fi între acest anost Albert și această pură copilă? Erau rude apropiate? N-ar crede așa ceva, ar fi știut până acum
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
versificator și în același timp folosind un ritm muzical perfect. I-am apreciat timbrul specific, imaginile și cuvintele, fantezia, inteligența artistică care se răspândește ca niște raze de lumină în diferite direcții ale culturii, fiindcă nu oricine poate uza de avalanșa de cuvinte atât de frumos și sugestiv exprimate. Criticii vremii nu l-au prea înțeles, este opinia mea, nu au știut în ce „raft merituos” să-i pună opera, scriitorii l-au cam ironizat. Sugestiv ați redat în articol epigrama
SCRISOARE DE PESTE ATLANTIC de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353896_a_355225]
-
a pățit Violeta cu camionagiul care o ducea în oraș? Sărmana fată! - Acum îmi pică fisa. Cu alte cuvinte nu ai încredere în mine? Anica se simți ca lovită în moalele capului. Întrebarea normală pusă o irită și stârni o avalanșe de gânduri. Nicicând Ionel nu s-a purtat urât cu ea. Ocazii ar fi fost cu duiumul. Doar s-au juca de când lumea în nisipul satului. Ezita să răspundă. În fond chiar nu știa ce să spună. - Da! Adică nu
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
comisar, cu apelativul nene: „Merg și eu la secție, nene Turturene [ ... ].” Când chivuțele sunt eliberate și comisarul îi reproșează că le face necazuri cu ipohondriile lui, d-l Lefter schimbă din nou registrul lingvistic. Mânia lui se revarsă într-o avalanșă de acuzații și de invective la adresa autorității „compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii”. Li se adresează cu pronumele „dv” și substantivul „domnule” care nu mai exprimă politețea, ci devin termeni generici ce creează o anumită distanță afectivă între
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
faptă a lui Popescu și după fiecare afirmație a elevilor că el este autorul, ar putea să conțină și o formă foarte subtilă de sancționare a obrăzniciei odraslei din înalta societate. Mânia profesorului se revarsă direct și tumultuos, într-o avalanșă de cuvinte injurioase adresate unui alt elev, de condiție socială modestă: „Ba da, loază!”, „Acele care sunt, boule! emisferul austral; emisferul boreal, mai gheparte apoi emisferul oriental și emisferul ocțidăntal, măgarule! Meri la loc, vită!” În final, profesorul schimbă codul
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
ghe zile și mai apoi în al patrulea în 366 ghe zile?” Antagonismele din societate se reflectă în vocabularul profesorului care creează o antiteză nejustificată și comică între micul Ftiriadi și restul clasei. În timp ce celui dintâi i se aduce o avalanșă de elogii și este dat drept exemplu pozitiv, celor de pe urmă li se aduce o ultimă, grosolană și nemeritată jignire: „Bine! Bravo! Emininke!!!; „No, boilor, vegheți numai exemplu ghe aplicățiune! În relație cu părinții elevilor, în funcție de condiția socială a acestora
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
greu pronunțate, apoi frânturi de fraze, ca în scurt timp, Eugen și Iuliana să poată distinge clar ceea ce bolnavul comunica, însă își dădură repede seama că nu era prezent decât fizic. Ascultând aproape nemișcați, cei doi au fost martorii unor avalanșe de cuvinte și începuturi de propoziții scurte ori de fraze, aparent fără legătură între ele, fiecare dintre ei reacționând în felul lui, dar amândoi sesizând că în mintea lui Iustin se suprapun planuri ce aparțin atât trecutului, cât și prezentului
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352584_a_353913]
-
tânăra poetă este fascinată de „Rândunelele îndrăgostite” de „Sub streșini aburite” urmărindu-le cu admirație și încântare și observându-le fiecare mișcare, conchizând: „Crâmpeie de visare în șoapte dulci coboară / Căci ele-ndrăgostirea gustau întâia oară...” Ne-ntâmpină apoi cu o avalanșă de poezie sensibilă din care „plouă” cu „Flori de liliac”, „Lăcrimioare”, „Panseluțe”, „Flori de cireș - petale de vis” peste „Casa cu mușcate” în care Paula Diana Handra așterne în poeme „Parfum și culoare”: „Parfum și culoare din suflet de floare
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > VIRGULA Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului VIRGULA Avalanșa de scritori, a intelectualilor, care din lipsă de ocupație își eliberează spiritul măcinat de frustrare, de nemulțumire, dacă nu chiar de angoasa specifică, am putea spune, tumultuoaselor vremi în care trăim este de bun augur. Dar ce ne facem cu
VIRGULA de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354120_a_355449]
-
trist, fie că zărește raza de lumină ce-i mângâie existența, pentru că el nu este altceva decât „un cânt” al cuvintelor măiestrite, poezia - „Pasărea aceasta cu cioc de pământ/ cu-ale cărei pene lacrimile-mi zvânt”... („Pasărea aceasta”). Urmează o avalanșă de întrebări care macină necruțător: „Cine?”, „Oare de ce?” „În fond cine sunt eu?” ce curg în vâltoarea unui suflet care „Și mai mult poate”, rabdă „totul din obișnuință” dar printre suspine răzbate chemarea iubitei, singura care poate să curme durerea
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
dacă răul n-are fund, apoi nici binele nu are plafon, cercul de lumină se lățește din ce în ce, iar fericirea după ce m-a învăluit mătăsos, deodată schimbă tactica, devine dură, se aruncă, se prăvălește asupră-mi ca niște avalanșe care - antigravitațional - mă înalță; apoi iar, procedează în alt fel: duios, mă leagănă - și-n cele din urmă, fără menajamente, mă înlocuiește. Nu mai sunt. Ba sunt, dar atât de puternic încât nu mă recunosc. De atunci îmi este nespus
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
încâlcit” În felul acesta s-a încercat stingerea dramei unui om chinuit de convingerea că este un scriitor respins pe nedrept de edituri, „mitraliindu-le” ani în șir cu reclamații de la Hrușciov până la ONU, înscenându-le procese, fiind susținut cu avalanșe de petiți ale unor admiratori din rândul colegilor de muncă. La lansarea cărții - relatează mai departe Hinoveanu, într-o sală cu vreo 300 de mineri de la cariera Bistrița, care l-au așteptat vreo două ore, a dat buzna, cu fața
DUMITRU PANAITESCU-PERPESSICIUS-MANUSCRIS EPISTOLAR INEDIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357066_a_358395]
-
o dată, omul spune și ceea ce nici el nu știa că știe, nu că s-ar lăsa dus de val, dar interviul are ceva care te duce precum un bulgăre de zăpadă pornit din vârful de munte, și care devine o avalanșă. Personal, aștept de la un interviu ineditul! Vreau să văd cum dispare balastul, sterilul, cum strălucește aurul! Urăsc răspunsurile cu citate din panoplia filososfilor celebri”. Interviul oglindă pe care-l propune Menuț Maximinian, reclamă sinceritatea, responsabilitatea cuvântului rostit sau scris, este
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
-mi lua voalul mov în degrade... și încet mă așez pe coapsele tale flămânde, cu picioarele deschise, să te cuprind în coordonate neverosimile... iar tu apuci să mă suspenzi de cer, să mă străpungi cu focuri de cerc, să simt avalanșa de stânci, rostogolindu-se la vale fără oprire... și e așa de bine... e atât de bine... încât ... Suzana Deac Referință Bibliografică: Un dans violet / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I, 15 noiembrie 2011. Drepturi
UN DANS VIOLET de SUZANA DEAC în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357350_a_358679]
-
că mi-a trezit un interes imediat față de această lectură. Dar cartea domnului Octavian Curpaș m-a făcut să văd cât de diferite în formă, dar asemănătoare în esența sunt majoritatea acestor experiențe. Un prânz cu Nea Mitică declanșează o avalanșă de povestiri emoționante prin felul în care suntem lăsați să pătrundem în viața unor oameni care au avut curajul sau poate doar nevoia de a-și căuta fericirea în afara granițelor în care s-au născut. M-am simțit cuprinsă de
CÂND DRAGOSTEA DE VIAŢĂ ÎNVINGE DORUL DE ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357401_a_358730]
-
grădiniță și pentru școlarii mici, dar, receptate cu nostalgie de orice iubitor de literatură, de jocuri copilărești, de iarnă, de viață și de sărbători tradiționale.” Cezarina ADAMESCU - scriitoare, redactor al revistei Agero Stuttgart - Germania „Poeziile dnei Maricica Stroia sunt o avalanșă de armonie, veselie și inocență... un univers al copilăriei unde - de la Moș Crăciun, căldura casei și imaginea bunicii, la mirosul de iarnă, dansul de ,,fluturi albi” - totul e decor alb, puritate și inefabil, zâmbet și clinchete de sănii. Nu lipsesc
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
te-am golit de tine, plec numai cu splendoarea și frumusețea ta, las ochii, falși luceferi, dar iau privirea dragă, las buze reci de idol, dar iau sărutul lor, uit sânii, dar duc căldura și forma lor întreagă, fur neagra avalanșă din păr ce se dezleagă, din trup îmbrâțișarea de vrej amețitor, zvârl inima stricată ce șchioapătă alene, cu scopuri nepătrunse, țesute-n lingușiri, când prefăcute lacrimi, când răsete viclene, capcană-n chip de suflet ascunsă-n amăgiri. Cu tot ce
SCRISOARE CĂTRE DULCINEEA de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357808_a_359137]
-
și te-am golit de tine, Plec numai cu splendoarea și frumusețea ta; Las ochii, falși luceferi, dar iau privirea dragă, Las buze reci de idol, ci iau sărutul lor, Uit sânii, duc căldura și forma lor întreagă, Fur neagra avalanșă de păr când se dezleagă, Din trup, îmbrățișarea de vrej amețitor; Zvârl inima stricată, ce șchioapătă alene, Cu scopuri nepătrunse țesute-n lingușiri, Când prefăcute lacrimi, când râsete viclene, Capcană-n chip de suflet, ascunsă-n amăgiri... Cu tot ce-
SCRISOARE CĂTRE DULCINEEA de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357808_a_359137]
-
ar zbura prin veacul spân,/ Sufletu-ar putea să îndure/ Numele să ți-l îngân// Însă timpul- gri plămadă -/ Zboară, întins, pe drumul său,/ Printre vise, dor și sfadă -/ Am pierdut numele tău.” (Dacă timpul...) Întrebări mistuitoare vin ca o avalanșă peste gândurile poetului, cufundându-l într-un cerc tainic unde caută nerăbdător răspunsuri la legile firii. Încearcă să deslușească din aceste taine care-l macină, lăsându-se purtat de un văl tulburător: „Te rog să-mi spui, iubito, de ce sunt
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
în cauză. „Hm! L-am rugat eu să mă aștepte? I-am permis eu să vină aici să mă conducă acasă? Asta este obrăznicie, pur și simplu! Cum poate profita de situația creată? Asta e bădărănie curată!”, concluzionă ea și avalanșa de întrebări se întrerupse brusc, când îl descoperi pe ultima treaptă, privind atent persoanele care ieșeau din clădire. A surprins-o total. Aproape că nu-l recunoștea, dacă nu era într-o vădită așteptare, singuratic, pe trepte. Îmbrăcat simplu, cu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
gesturi patetice, imperative, să dezgroape capul bourului, ca să aibă dovada că atunci, demult, s-a întâmplat întocmai. Desigur, părintele Romică știa că trebuie să fii foarte precaut în privința felului în care trăiește puiul de om această vârstă dificilă, notorie pentru avalanșa întrebărilor, a cererilor de argumente. Și iată-l pe tăticul-pedagog pus la mare încercare. După o socoteală a sa, grăbit cumpănită, singura ieșire din impas era cea pe calea amăgirii subtile, prin exploatarea inocenței infantile: cu ce să sape, în
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
prostuță! Vino pe la mine să văd dacă ai învățat câte ceva... Adriana și-a eliberat mânioasă mâna, l-a privit în ochi cu furie și i-a trântit un "du-te dracului, dobitocule!" printre dinți, după care a intrat ca o avalanșă în secretariatul Facultății de drept, roșie în obraji și umilită sufletește. Îl cunoscuse pe Sergiu în primul an de facultate, la balul bobocilor. El era student în anul patru. A invitat-o la dans și toată seara a stat pe lângă
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]
-
infern! Deschid mess-ul să vorbesc și eu cu niște oameni. Monitorul mi se umple de ferestre cu necunoscuti care se autosatisfac în văzul tuturor. Ca să pot vorbi cu vreun cunoscut, trebuie să stau pe invisible și să dau ignore unei avalanșe de neaveniți. Cred că e un coșmar! Ia să mai adorm o tură. Poate, în zori, lumea va fi altfel! Noapte bună, scumpii mei! Țineți-vă copiii aproape! Aveți grijă de voi ... căci, se pare, și Doamne-Doamne mai ațipește uneori
ÎN NOAPTE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358378_a_359707]