1,727 matches
-
Naturale din Timișoara, și-ar putea cuprinde o bună parte a vieții într-un roman, ce în mod cert s-ar constitui în- tr-un best-seller, atât de zbuciumate, inedite, șocante chiar, sunt multe din momentele trăite de el. Cu toate avatarurile care l-au încercat de-a lungul anilor, nu i-a pierit zâmbetul: într-un fel a devenit mai comunicativ, deși evită presa. E drept că s-a cam lăsat liniștea în preajma activității cercetătorului timișorean, chiar a persoanei sale. Securitatea
Agenda2005-17-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283618_a_284947]
-
tot mai des privit ca ultimul refugiu pe care îl au la îndemînă cei care se încăpățînează să vadă în om o ființă înzestrată cu spirit. Și astfel, ca etapă finală a unei degradări continue și implacabile, "conștiința" e ultimul avatar de care spiritul divin, înainte de a muri de tot, mai poate astăzi să aibă parte. De acum încolo vom deveni neurologi: vom vorbi tot mai des de hormoni, emoții și neurotransmițători, renunțînd complet, ca la niște zdrențe de care ne
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
și precedentele volume din seria de autor Dinu Pillat, Mozaic istoricoliterar. Secolul XX este editat în condiții excelente. Fără să se pretindă o ediție critică, are calități științifice incontestabile, aparatul critic fiind în egală măsură transparent și util, permițând reconstituirea avatarurilor textului în edițiile antume și oferind un repertoriu de referințe critice complet. Notele aparținându-i Monicăi Pillat sunt marcate cu asteriscuri, spre a le deosebi de cele ale autorului, care figurează cu cifre arabe. Adăugirile operate de Cornelia Pillat, în
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
amplă dintre exprimările sale de pînă acum într-o publicație românească, prilejuită de dialogul epistolar cu Ștefan Augustin Doinaș. Este Cineastul față cu Poetul. Acesta din urmă încă îngrijorat - ca Tudor Arghezi acum 45 de ani, în revista Film - de avatarurile tehnicii și de seculara comparție cu teatrul, dar incomparabil mai receptiv la replica interlocutorului, tratat drept confrate. Valerian Sava Dumitru Carabăț, Studii de tipologie filmică, Editura Fundației Pro, 2000, 292 p., f.p.; Elena Dulgheru, Tarkovski. Filmul ca rugăciune, Editura Arca
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
două popoare distincte: de gintă daco-latină românii, de origine semită evreii; de experiențe istorice divergente; de influențe generate de contacte cu populații, culturi și tradiții întâlnite și asimilate la răscrucea unor împrejurări istorice proprii fiecăruia dintre aceste două popoare, până ce avatarurile istoriei poporului evreu au condus grupuri de populații evreiești să se stabilească pe plaiurile Țărilor Române, provocând în felul acesta contacte care au fecundat imaginea identitară a celor două popoare. Nu este cazul, în cadrul de față, să rezum traiectoria evoluției
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
nu suport să pună mâna pe-altcineva, nici măcar o atingere. „Varianta patru. Ultima. Asta chiar o să vă placă. Paul există, dar numai virtual.“ „Cum adică?“, am făcut pe prostul. De regulă, îmi reușea: zăpăceam pe toată lumea. „Simplu. Paul e-un avatar, o construcție neuronală care face legătura între două puncte ale vieții tale: studenție și catedră, Adina și Maria.“ „Nu pune sare pe rană!“, l-am avertizat. „Și, oricum, sunt patru puncte, nu două.“ „Patru, dacă vezi lucrurile planar, euclidian. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
proza lui Mircea Eliade, Baia Mare, 1993; Eseuri, Baia Mare, 1996; Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial, București, 1997; Dimensiuni ale romanului contemporan, Baia Mare, 1998; Poetica romanului românesc interbelic, București, 1998; Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței, București, 1999; Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu, București, 2000; Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2001; Liviu Rebreanu. Ipostaze ale discursului epic, Cluj-Napoca, 2001; „Noaptea de Sânziene” de Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2002; Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
la "Junimea" (II) La o cu totul altă formulă narativă face apel Theodor Codreanu în romanul Marele zid: aici primează epicul, nu o dată spectaculos, depășind deseori granițele verosimilului romanesc. Această carte are două secțiuni distincte, cu "fabule" diferite: prima, relatează avatarurile tânărului savant (filosof și medic), Daniel Durban, care, în urma unei drame erotice, poposește în satul Opăriți, ascunzându-și adevărata identitate sub masca unui anonim profesor suplinitor. Venirea lui produce "un adevărat șoc de ideal" (?), cuvântul și atitudinea pe care acesta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
satul unde se concentrează nucleul epic al cărții, este factorul căruia îi cedează o parte din competențele epice, construindu-l ca personaj-reflector, alături de care lectorul descoperă atmosfera unei lumi rurale, din perioada comunismului românesc, având în prim-plan școala și avatarurile ei, deloc spectaculoase însă față de ale celei mai mari părți a societății vremii. Lumea țărănească, în schimb, e doar schițată și bănuită, în fundal. Clișeele funcționării școlii în comunism compun, în mare parte, decorul în care se reliefează treptat profilul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Fântâna Blanduziei, plagiat de Eminescu, în perioada bolii, după Max Nordau. În interpretarea modernizată a lui Eminescu, punctul de pornire și modelul suprem al autorului este George Munteanu; dar nu George Munteanu din excelentul Hyperion, I. Viața lui Eminescu, ci avatarul său din Istoria literaturii române, lucrare în care capitolul Eminescu se plasează la interferența hiperbolei (Eminescu, "pionierul nepereche al poeziei timpurilor moderne", e fie "primul", fie "singurul", fie "cel mai" de pildă "cel mai de seamă presocratic al liricii tuturor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
destin cu totul misterios, precum la fel de misterioase par a fi cele ce se întâmplă pe paginile cărții. Cititorii ei vor afla din mărturisirile autorului ("De ce am eșuat ca prozator?"), publicate în loc de prefață la roman, carte cu adevărat "de sertar", toate avatarurile acestei strălucite opere literare care, după ce a fost plămădită în sufletul său miruit cu har, strecurată prin filtrul ficțiunii artistice și înșiruită cu multă ingeniozitate pe hârtie, a ajuns în librărie abia după un sfert de secol. Este o adevărată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Adrian Marino, din ale cărui mărturisiri știa despre necesitatea luptei cu editurile pentru impunerea unei cărți. Căderea unor asemenea obstacole insurmontabile din regimul comunist, odată cu Marele Duh, personajul din Varvarienii, în decembrie 1989, nu i-a adus, totuși, cărții, încheierea avatarurilor neșansei (frizând uneori absurdul) cu care s-a confruntat. De cu totul altă factură decât primul, chiar dacă, în prefață, autorul își exprimă îndoială cu privire la interesul pe care l-ar mai putea stârni o carte cu vădită tentă alegorică, determinată de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sub ochii cititorilor ultima sa carte, în ordine cronologică, Fragmentele lui Lamparia (Fundația "Scrisul Românesc", Craiova, 2002, 199 pagini, preț neprecizat), cu o prefață a regretatului Edgar Papu. Cum eminentul cărturar a dispărut dintre noi în 1993, erau de presupus avataruri diverse ale cărții până la tipărire. Surpriza de proporții survine abia după citirea Cuvântului explicativ al autorului, din care aflăm siderați că prima versiune, inevitabil tinerească a cărții, datează din 1968 (sic!). Mica odisee a manuscrisului întinsă pe 38 de ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Coroborând datele biografice ale lui Caragiale cu unele schițe, Ștefan Cazimir afirmă că Mitică era un prieten de-al dramaturgului, Ghiță Matheescu, patronul bodegii "Paradis", viitor filatelist și primar (date oferite de Șerban Cioculescu). Mitică are "cap filosofic" e "un avatar al lui Păcală" (p. 126). Și alți exegeți îl apropie pe Mitică de Păcală ori sinonimii lui, printre care Nastratin Hogea. Mitică e un șmecher care nu se desprinde nici o clipă de "omul moft". O arie întreagă de împricinați din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în "Bulletin Interactif du Centre International de Recherches et Études transdisciplinaires", no 15 Mai 2000). Demers îndrăzneț și cumva riscant, atâta vreme cât termenul transmodernism a fost cel mai adesea confundat cu cel de postmodernism. Theodor Codreanu face o adevărată istorie a avatarurilor lui în capitolul Ofensiva transmodernismului (p. 138-176) și apoi în Temeliile transmodernismului (p. 177-129). Ni se prezintă mai întâi Sfârșitul postmodernismului "proclamat" în 1991, cu ocazia Seminarului de la Stuttgart, de corifeii acestuia Ihab Hassan, Malcolm Bradbury, John Barth, Raymond Federman
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
drumul spre "lumea-lumen". Milan Kundera, cel din romanul L'Imortalite, și-a deconspirat convențiile și instrumentarul literar, după canonul postmodernității, în timp ce în Gluma sau Insuportabila ușurătate a ființei (1984) autorul se arată, în primul rând, interesat de conștiință și de avatarurile Sinelui. Mai mult decât atât, în partea sa cea mai puțin evidentă, este un roman al Ființei și al reîntoarcerii spre dimensiunea profunzimii, din momentul în care aduce în miezul "dezbaterii" noțiuni ca "ușurătate" și "greutate". "Așa se produce despărțirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
așa încât dacă Th. Codreanu este ceea ce ni se prezintă în ultima sa carte (A doua schimbare la față), el n-a devenit astfel, ci a fost dintotdeauna. Sugestive pentru întreaga generație de scriitori români care debutează în anii '70 sunt avatariile prin care autorul trece până să ajungă să fie acceptat în presa literară a vremii. Romanul de debut Varvarienii, dar și alte scrieri trimise spre publicare răzbat cu greu prin cenzura ceaușistă și nu pot îmbrăca forma publicabilă decât periate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sa statornică pentru România, dar, mai ales, prin incapacitatea sa structurală de a accepta nici cea mai mică urmă de compromis etic, omul-fără-patrie, dar și fără milă pentru oportuniștii perioadei postdecembriste, i se pare lui Theodor Codreanu a fi "un avatar eminescian rătăcit la cumpăna dintre două milenii". Acesta se opune cu înverșunare cameleonismului practicat cu nerușinare de reprezentanții de azi ai "miticismului", ce s-au perpetuat în valuri, transmițându-și mentalitatea kominternistă în ctitorirea unei Europe antinaționaliste, necreștine și resentimentare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ce îi servește ca argument de sprijin și criteriu al adevărului? Ținta polemicilor sale este, parafrazând o binecunoscută "profeție" a "Manifestului comunist", noua stafie care bântuie deja nu numai Europa, ci întreaga planetă. E vorba de ideologia "corectitudinii politice", un avatar cultural al marxismului, venind din America, dar având profunde rădăcini europene, care face ravagii în cele mai diverse domenii ale societății contemporane: cultură, educație, politică etc. Un expert militar american, William S. Lind, a remarcat mai multe asemănări frapante ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Cazul Patapievici". Nici o exagerare! Cazul este anatomizat cu scrupulozitate, pornind cu vrăjeala unui tată făcând închisoare politică și a unei disidențe autocrone, continuând cu o carte penibilă în care își varsă, visceral, "rușinea de a fi român" și terminând cu "avatarul" de la urmă (nu și ultimul, probabil), cel din 2008-2009, de "patriot", "naționalist" și "vrednic pașoptist". Partea cea mai extinsă din această biografie colorată se referă la părerile lui H.-R. Patapievici despre români și despre România din Politice. Cartea se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
scriit. rom., II, 776-777; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 148-157, 195-197; Ion Pop, Publicistica lui Gherasim Luca, RL, 2003, 15; Dicț. analitic, IV, 301-305; Manolescu, Enciclopedia, 464-466; Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc, București, 2003, 218-229, passim. P.R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
curând logodit cu o binecunoscută profesoară universitară, a venit special ca să-i arate Antheei că se vindecase dar, când dădu cu ochii de ea, avu de suferit o regretabilă reșută. (Poate că aici e locul să arăt că, în ciuda tuturor avatarurilor, Triumful Afroditei a fost reprezentat cu mare succes - „spectacolul trebuie să meargă înainte“, spusese Hector Gaines - ba chiar a atras și atenția favorabilă a criticilor teatrali din Londra.) Joey Tanner și-a făcut prima apariție în calitate de logodnic al Antheei. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
scenă plăcerea de a asista de pe uscat la tribulațiile unui echipaj luptîndu-se cu o mare dezlănțuită, a fost interpretat ca un semn al egoncentismului feroce al filosofului. Ce individ e și omul ăsta care se bucură de nenorocirea altuia! Alt avatar defăimător al epicurianului care reduce totul la mărunta lui persoană... Or, textul nu ne îndeamnă să ne bucurăm de suferințele altuia, ci doar să știm să profităm de situația fericită în care se află cel care nu a fost lovit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
arma automată direct În burta generalului american. Ceea ce constituia totuși un deznodămînt, deși nu neapărat cel dorit. Cum Însă În vis aproape totul e reversibil, soldatul lăsă arma deoparte și Începu să-i vorbească, În limba franceză, despre Învierea marelui avatar divin Sri Yukteshwar Giri, despre care generalul nici măcar nu auzise pînă atunci. Lăsînd la o parte faptul că, În viața de toate zilele, nu Înțelegea franceza, generalul pricepu destul de repede că soldatul acela era Însuși Sri Yukteshwar, revenit din domeniul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lumii burgheze, înlocuind-o cu un univers absurd și bizar. Personaje-marionetă, descinse din omul-robot integralist, trăiesc „sub zodie citadină”, în civilizația industrială de inspirație futuristă, în Răzbunarea lui Papufili sau în „trilogia” Supraamericanul, din care a publicat fragmente: Omul expresie, Avatarurile lui Abraam Texas și Miss Doly and Partner. Bunăoară, Puk Taylor, „omul expresie”, servește de „album rotativ”, inspirator de imagini sau, într-o ipostază mai subtilă, de „creator de stări sufletești”. Aventurile lui se mută în spațiul fantast sud-american, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]