1,974 matches
-
atenție a papirusurilor. Partea nescrisă este unsă cu un lipici special permițând eliberarea foii, care se detașează de rest, lăsând să apară lizibil caracterele grecești cu care sunt scrise lucrările lui Philodemos: descoperim astfel tratate consacrate moralei concrete - viața, moartea, avuțiile, sănătatea, mânia, lingușeala, sinceritatea, stilurile de viață, politica -, esteticii - retorică, muzică, poezie -, logicii - despre semne și despre inducție -, teologiei - pioșenia, zeii, religiozitatea -, precum și istoriei ideilor și a filosofiei. Ansamblul ne oferă o variantă a epicurismului datată secolul I î.Hr. -2-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
prezenței actorilor nestatali), este justificată opțiunea sa de a defini sistemul internațional ca sistem de state - la fel cum, în corpul de teorie economică ce stă la baza analogiei, unitățile sistemului sunt firmele. Statele diferă considerabil între ele ca mărime, avuție și putere, dar se aseamănă prin faptul că au de îndeplinit aceleași sarcini. În fine, cel de-al treilea eșalon al structurii se referă la distribuția capacităților. Statele se deosebesc prin prisma capacităților de a îndeplini sarcini similare, capacități susbsumate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
România. Literatura de specialitate consideră ca efecte pozitive următoarele: globalizarea (și adoptarea în întreaga lume a valorilor americane) eliberează energiile economiei latente și conduce la o folosire mai eficientă a resurselor mondiale (de altfel, în scădere ca potențial) la maximizarea avuției mondiale și la obținerea de beneficii economice pentru toate popoarele; răspândirea capitalismului din țările dezvoltate către țările în curs de dezvoltare și acolo unde este necesară și apariția și impunerea democrației; reducerea costurilor de producție datorită economiei de scară; accelerarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
secolului al XVII-lea, având ca obiective maximizarea exportului și minimizarea importului, obiective care se atingeau prin dezvoltarea industriei naționale și limitarea importului prin instrumente diverse (taxe, restricții administrative, politice etc.).<footnote Bari, I., op. cit. footnote> Adam Smith, în lucrarea Avuția națiunilor propune și demonstrează avantajele pieței libere, pregătind terenul apariției practicilor de „principiul națiunii celei mai favorizate”, tratatele comerciale bilaterale privind reducerea măsurilor de protecție națională etc. Ordinea comercială globală este urmarea Acordului de la Bretton Woods (1944), încheiat după cel
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
s) furnizeze astfel argumente pentru aprecierea formulat) ulterior de Keynes, si anume, c) o economie bazat) pe liber) inițiativ) se poate opri din creștere într-un punct care s) marcheze o utilizare incomplet) a factorilor de producție. Din pricina concentr)rii avuției în mâinile câtorva, argumenteaz) Hobson, capacitatea de consum nu poate ține pasul cu creșterile capacit)ții productive, întrucât ,,cei bogați nu vor fi niciodat) atât de abili, astfel încât s) cheltuiasc) suficient pentru a preveni supraproducția”. La un nivel al prețului
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
nu ajung s) fie consumate, sau care nici m)car nu pot fi produse, tocmai pentru c) e limpede c) nu ajung s) fie consumate”. Că și pentru Keynes, proastă funcționare a economiei este cauzat) de o distribuire deficitar) a avuției. Că și pentru Keynes, soluția practic) e că guvernul, prin autoritatea pe care o are de a impune taxe și de a asumă cheltuieli, s) impun) o distribuire mai echitabil) a venitului, în scopul de a face s) apar) o
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în moduri neprecizate, se consider) c) fac că interacțiunile națiunilors) îmbog)teasc) statele avansate, cu prețul împov)r)rii celor slab dezvoltate. Pentru a vedea cum, in ce împrejur)ri, și în ce m)sur) și-au dobândit statele bogate avuțiile împov)rându-le pe cele s)race, ar necesita o analiz) atent), incluzând examinarea schimb)rilor cu privire la comerț și la compoziția exporturilor și importurilor între ț)ri și de-a lungul timpului. Astfel de examin)ri dezv)luie faptul c
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
r)ciei sunt multiple și adânc înr)d)cinate în timp, si la fel sunt și cauzele care au dus la bog)ție. Cei care cred c) imperialismul este profitabil într-o m)sur) atât de mare, încât multe din avuțiile celor bogați s) fie puse pe seama lui, fac o confuzie între câștigul privat și cel național, omit s) considere costurile ț)rii imperial, incluzând și costul exportului de capital, și dau uit)rii faptul c), pentru majoritatea ț)rilor imperiale
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
segmentelor, iar competiția are loc între ele. Socializarea încurajeaz) similarit)țile atributelor și comportamentului. La fel și competiția. Competiția genereaz) o ordine, ale c)rei unit)ți își reglementeaz) relațiile prin deciziile și actele lor autonome. Adam Smith a publicat Avuția națiunilor în 1776. El nu a pretins c) ar descrie comportamentul și rezultatele economice doar începând cu acea perioad) încoace. El nu a dezvoltat o teorie care s) se aplice doar activit)ților economice ale celor care citesc, înțeleg și
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
puteri din cadrul noii lumi bipolare și din cadrul celei vechi, multipolare, poate fi sesizat) comparând situația actual) a Americii cu cea a marilor puteri de dinainte. Atunci cand Marea Britanie era cel mai puternic stat din lume, din punct de vedere economic, procentul avuției investite de ea în str)în)țațe îl dep)șea, de departe, pe cel care reprezint) acum partea care-i revine Americii în lume. În 1910, valoarea investițiilor britanice totale în str)în)țațe era de o dat) și jum
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
and Numbers. Beverly Hills: Sage Publications. Smith, Adam (1776). An Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations. Editat) de Edwin Cannan. New Rochelle, N.Y.: Arlington House, nedatat). (Pentru ediția în limba român), vezi Smith, Adam, Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, Editura Academiei, București, 1962). Smith, Bruce L. R., si Joseph J. Karlesky (1977). The State of Academic Science, vol. 1. New Rochelle, N.Y.: Change Magazine Press. Smith, M. G. (iulie-septembrie 1956). ,,On
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
înăsprite mult în aplicare de spiritul intolerant al genovezilor, resursele regionale și intercontinentale ale comerțului pontic au asigurat Republicii Ligure în decurs de numai patru decenii venituri excepționale și i-au permis, potrivit martorilor contemporani, să depășească Veneția sub raportul avuției și al puterii navale. Bizantinii, care asistau neputincioși la activitatea comercială frenetică a genovezilor în Marea Neagră, au înregistrat cu uimire faptul că ei străbăteau apele și în toiul iernii. Cooperarea dintre „imperiul stepei“ în varianta mongolă și thalasocrația mediteraneană, personificată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să-i asigure condiții de dezvoltare normală. • Ca orice stat din categoria menționată, cu o economie dependentă de cea a marilor puteri, România s-a confruntat permanent cu presiunile externe - ale statelor sau capitalurilor străine - pentru controlul resurselor și a avuției naționale. • Secolul al XX-lea, dar și începutul mileniului III arată că istoria României a fost și este influențată de prezența marelui „actor“ de la est, Rusia. Schimbarea Între factorii care marchează schimbarea în poziția geopolitică a României după 1990, putem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
epică, veridicitatea psihologică, unitatea de compoziție, expresivitatea savuroasă a limbii. Dominanta celor mai multe dintre ele este pregnanța viziunii realiste, iar a altora - un fantastic de sursă folclorică. În narațiunile de concepție realistă, mobilurile acțiunilor și ale mișcărilor sufletești sunt setea de avuție și pasionalitatea erotică. Uneori, acestea se întrepătrund. În funcție de ponderea manifestării uneia sau alteia, cele două patimi decid caracterul preeminent al nuvelelor: social sau psihologic. Exemplificând efemeritatea bunurilor materiale, a bogățiilor pământești, în lumina învățăturii cristice, nuvela Gloria Constantini învederează mijloace
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
ajuns pentru prima dată în istoria sa modernă în situația în care este favorabilă constituirii de comunități locale și regionale capabile să se gestioneze prin forțe proprii. Această transformare politică a fost însoțită de o schimbare economică la fel de importantă. Privatizarea avuției statului și redistribuirea deciziei economice este cea mai importantă dintre toate schimbările din economie. Comunismul concentrase atât proprietatea asupra capitalului, cât și decizia cu privire la utilizarea lui la nivelul administrației centrale. După 1989, monopolul administrației de stat asupra economiei a fost
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
deplasată, de la administrația centrală, fie la nivelul administrațiilor locale și al managementului instituțiilor de stat, fie către proprietarii privați ai capitalului privatizat. În momentul semnării Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, statul român mai controla direct doar o mică parte din avuția națională, iar prevederile tratatului impuneau restrângerea în și mai mare măsură a acestei părți. Desigur, ca orice stat modern, statul român rămânea în situația de a influența semnificativ evoluțiile economice ale țării prin intermediul politicilor macroeconomice și al modului în care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai importantă trăsătură a postcomunismului românesc - care, pe de o parte, a participat la producerea lipsei de prosperitate, iar pe de altă parte, i-a contracarat semnificativ efectele - a fost restructurarea socială, realizată în mare măsură prin redistribuirea atât a avuției sociale deținute de statul român, cât și prin redistribuirea veniturilor în societate. Rezultatul a fost că, dacă nu prosperitatea, măcar avuția ce putea fi achiziționată de unele grupuri sociale depindea de capacitatea de a le închide altora accesul la ele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
altă parte, i-a contracarat semnificativ efectele - a fost restructurarea socială, realizată în mare măsură prin redistribuirea atât a avuției sociale deținute de statul român, cât și prin redistribuirea veniturilor în societate. Rezultatul a fost că, dacă nu prosperitatea, măcar avuția ce putea fi achiziționată de unele grupuri sociale depindea de capacitatea de a le închide altora accesul la ele. Ca urmare a intereselor fie divergente, fie opuse a grupurilor sociale, marele conflict social care, în comunism, opusese populația regimului s-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prosperitate definit de societatea postcomunistă prin intermediul tranziției. De exemplu, este ușor de înțeles faptul că problema proprietății a jucat un rol atât de important în tranziția postcomunistă deoarece una dintre direcțiile principale ale îndepărtării de comunism a fost transferul uriașei avuții a statului în proprietate privată. La rândul său, privatizarea, ca proces central al tranziției postcomuniste, a transformat proprietatea într-o componentă a prosperității. Fenomenul nu este nou. A mai avut loc și pe parcursul întregului secol al XIX-lea, când principala
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se afla într-un moment de răscruce, căci era divizată în două. Pe de o parte societățile cele mai dezvoltate ale acesteia, ilustrate în tabel prin Marea Britanie și SUA, capabile să producă încă din 1938 de peste cinci ori mai multă avuție pe cap de locuitor decât România. Dar tot din lumea occidentală făceau parte și țări precum Ungaria și Franța, care păreau să aibă caracteristici ale organizării sociale și economice mult mai apropiate de cele ale României. Venitul pe cap de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la „statul ultraminimal” (Nozik, 1997) ca organizare socio-politică ideală pe baza principiilor liberale, funcționează doar ca o argumentare teoretică și în nici un caz ca o realitate istorică. Realitatea teoretică ar impune ca bine cunoscuta teoremă a lui Pareto cu privire la distribuția avuției în societate, care afirmă că 10% din populație va deține 90% din avuție, să se extindă nu numai asupra distribuției proprietății în societate, dar și asupra distribuției veniturilor, a prestigiului și a puterii (politice). Or, realitatea empirică a societăților cele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
funcționează doar ca o argumentare teoretică și în nici un caz ca o realitate istorică. Realitatea teoretică ar impune ca bine cunoscuta teoremă a lui Pareto cu privire la distribuția avuției în societate, care afirmă că 10% din populație va deține 90% din avuție, să se extindă nu numai asupra distribuției proprietății în societate, dar și asupra distribuției veniturilor, a prestigiului și a puterii (politice). Or, realitatea empirică a societăților cele mai dezvoltate infirmă această deducție logică. Cu corecturi neesențiale, societățile cele mai dezvoltate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
făcute asupra societății medievale engleze confirmă că proprietatea se distribuia, cu aproape un mileniu în urmă, cam în aceleași proporții (Morgan, 1988). Acest conținut afirmă, în esență, că întotdeauna o minoritate a populației unei societăți va deține în proprietate majoritatea avuției acelei societăți, în vreme ce majoritatea populației fie va fi lipsită de proprietate, fie va deține doar o minoritate a avuției sociale. Într-o formă ușor modificată, teorema lui Pareto poate fi aplicată inclusiv societăților comuniste, ale căror „nomenclaturi” - adică elite politico-administrative
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
proporții (Morgan, 1988). Acest conținut afirmă, în esență, că întotdeauna o minoritate a populației unei societăți va deține în proprietate majoritatea avuției acelei societăți, în vreme ce majoritatea populației fie va fi lipsită de proprietate, fie va deține doar o minoritate a avuției sociale. Într-o formă ușor modificată, teorema lui Pareto poate fi aplicată inclusiv societăților comuniste, ale căror „nomenclaturi” - adică elite politico-administrative - nu dețineau în proprietate, dar dispuneau de un control la fel de absolut ca și cel al elitelor de proprietari asupra
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sociale. Într-o formă ușor modificată, teorema lui Pareto poate fi aplicată inclusiv societăților comuniste, ale căror „nomenclaturi” - adică elite politico-administrative - nu dețineau în proprietate, dar dispuneau de un control la fel de absolut ca și cel al elitelor de proprietari asupra avuției naționale a societăților pe care le conduceau. Polarizarea avuției pare a fi o constantă a formelor de organizare socială, în ciuda tuturor schimbărilor politice, economice, tehnologice etc. și a tuturor revoluțiilor din istorie. În schimb, distribuția veniturilor în societate a fost
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]