1,792 matches
-
ei profesând nevoile expresive și preocuparea față de împlinirea de sine. 2. Atitudine și comportamenttc "2. Atitudine și comportament" 2.1. Definiții, proprietăți, relațiitc "2.1. Definiții, proprietăți, relații" Așa cum evidențiam în cercetările de început al preocupărilor mele în domeniul psihosociologiei axiologicului (Iluț, 1973a, 1973b), atenția deosebită de care s-a bucurat și se bucură termenul „atitudine” - nu numai în psihologia socială, ci și în alte discipline sociale - se datorează mai întâi faptului că el este un indicator sintetic al stării de
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
60 ai secolului trecut, când D. Katz a elaborat modelul funcțional al atitudinilor, se susține că noi practicăm o asemenea politică atitudinală ca să ne protejăm propriul eu, concepția și stima de sine. Relația de cauzalitate dintre sine (eu) și structurile axiologice și atitudinale este foarte complexă, fiindcă într-o anume măsură imaginea și stima de sine depind și de valorile și atitudinile pe care le avem (vezi pe larg Iluț, 2001). Se pare, apoi, că, împreună cu stima de sine, multe atitudini
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atât la faptul că analizăm și prelucrăm cu atenție (sistematic) sau nu mesajele în funcție de interesele noastre punctuale, cât și la acela al raportării la valorile și atitudinile centrale, al concepției și stimei de sine. Dacă ele întăresc sau contrazic structurile axiologice profunde și concepția consolidată de sine, vor fi judecate mai riguros; dacă sunt neutre, mai superficial, lăsate în grija gândirii euristice cvasiautomate. c) Dacă prin atitudinile noastre urmărim să ne punem într-o lumină favorabilă în fața altora, va conta de
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Tocmai de aceea, cu toate că previziuni precise pe termen mediu și lung în materie de conduite individuale și grupale sunt - cel puțin deocamdată - imposibile, estimarea unor tendințe majore se poate face mai degrabă prin cunoașterea și luarea în considerare a structurilor axiologice, decât prin intenții comportamentale specifice. Studii de laborator și, mai ales, de teren arată că, pentru conduite mai complexe și de durată, valorile - în calitatea lor de standarde apreciative generale ale normelor, atitudinilor și comportamentelor - sunt un predictor comportamental bun
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
decât cele de la nivelul bunului-simț (al reprezentărilor sociale). La rândul lui, sistemul de credințe face parte din universul simbolic al unei societăți, conceptul cu sfera cea mai largă al unei culturi și unde, pe lângă domeniul cunoașterii și al evaluării (al axiologicului), intră și produsele simbolice (opere de artă, religioase etc.). După cum sugeram, în discursurile psihosociale se observă astăzi o adevărată obsesie pentru trimiterea la „context” și „analiza contextului”. O primă precizare ar fi că într-adevăr noțiunea de context spune mai
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fie ea chiar de trăsături exterioare) presupune și o asemănare genetică. Invocând studii pe gemeni, care sugerează că și atitudinile ar fi în parte determinate genetic, el arată că și alți factori fac ca între similaritățile de ordin psihologic și axiologic și cele genetice să existe o corelație, și anume proximitatea spațială și selectivitatea rezultată din prejudecăți (în speță, rasiale și etnice). Altfel spus, ajutându-i pe cei apropiați nouă (spațial, cultural, atitudinal și comportamental), noi facem - mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1909). Decisiv în formarea personalității noastre este grupul familial, dar mai târziu și alte grupuri devin vitale pentru siguranța și confortul nostru fizic și emoțional (prietenii, asociații etc.). În grupurile primare, scopurile și interesele sunt profund împărtășite, subzistând o orientare axiologică comună, ele constituind, în principiu, microuniversul de satisfacție și împlinire afectiv-spirituală. A aparține unui grup primar este, de aceea, și un scop în sine, nu doar un mijloc de a atinge alte obiective. Prin urmare, ele pot fi numite și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cel mai înalt grad pe liberul consimțământ și neforțată prin nici o instituție formală, având în centru valorizarea reciprocă, prietenia nu este lipsită de tensiuni și conflicte. De cele mai multe ori ele sunt depășite însă, potrivit principiului că, funcționând ca fundal similaritatea axiologică, partenerii își respectă unul altuia interesele, gusturile, opțiunile și opiniile personale. Mai mult, prietenii sunt dispuși să-și ierte greșelile, iertând nu compătimitor și dispensional, ci cu înțelegerea minții și a sufletului. Aceasta nu înseamnă că partenerii acceptă orice fel
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socială sau de altă natură, ea bazându-se pe principiul „ce ești”, și nu „cine ești”, la scară statistică este puternic asociată cu proximitatea spațială. Aceasta, pe de o parte, pentru că proximitatea spațială înseamnă în general și similarități de ordin axiologic, iar, pe de altă parte, fiindcă prietenia presupune schimburi reciproce de bunuri, materiale și simbolice, dorința de a fi împreună cu celălalt și a i te confesa. Totuși, în zilele noastre, dezvoltarea mijloacelor de comunicare, și cu deosebire a internetului, face
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că soția este la cafea într-un local cu un bărbat nu e un fapt ușor de trecut cu vederea. Dragostea are o serie de note comune cu prietenia, dar și unele diferențiatoare. Respectul, încrederea și prețuirea reciprocă, altruismul, similaritatea axiologică și alte trăsături ale prieteniei sunt valabile, în mare și în pondere diferită, și pentru dragoste. Plusul semnificativ este adus de contactul, de intimitatea fizică a partenerilor. Tendința spre sexualitate face ca și reacțiile emoțional-fiziologice să fie mai puternice, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comporta interpersonal preferențial, potrivit unor resorturi greu deductibile din exterior. Opțiunile sociometrice au caracter spontan în sensul că vin din interior, nefiind impuse. Ceea ce nu înseamnă că sunt iraționale și arbitrare în raport cu principiile și valorile umane. Dimpotrivă, sunt strâns determinate axiologic, dar tocmai de aceea resimțite de indivizi ca porniri lăuntrice. Deși nu întotdeauna subiecții umani își pot explica lor înșile motivațiile unor simpatii sau antipatii. Apoi, sociometria face parte dintr-o operă mai amplă a lui J. Moreno, din care
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ca operantă distincția dintre norme și valori - primele apărând exterioare individului, iar cele din urmă mult mai intim integrate în constelația personalității și funcționând ca vectori motivaționali de rang înalt -, de ce TAR nu a inserat în efortul ei explicativ factorul axiologic? Existența unui sistem de valori și norme la comunitățile sociale, care apare ca transsubiectiv și precedent acțiunilor individuale concrete, cu greu poate fi negată. Internalizarea datelor esențiale ale lui prin socializare explică, astfel, consensualitatea comportamentală din contexte socioculturale diferite și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
trei se practică în funcție de natura activității (la un concurs de înot individual, doar unul poate să câștige, competiția este inevitabilă, în timp ce, într-o echipă de fotbal, pentru a învinge adversarul, în interiorul echipei e nevoie de cooperare), dar și de orientarea axiologică individuală și de grup dată de valorile culturale induse prin socializare. Studii experimentale au dovedit, de pildă, că, încă de mici, dincolo de natura sarcinii, copiii nord-americani apar mult mai competitivi decât cei din America de Sud, și chiar în interiorul SUA există diferențe
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
liderilor de opinie, relația mass-media - public); fundalul de consens (the grounded of consensus) - valorile, normele și atitudinile comune și perene ale grupurilor umane. Este justificat să admitem că opiniile noastre cu privire la diverse aspecte și evenimente ale socialului au un fundal axiologic (valori comune); opinia publică în sens strict - și actual - o reprezintă însă tocmai complexitatea acestor opinii, distribuite în jurul unor probleme controversate. Pentru sinteza opiniilor fluctuante - consens valoric sau, în terminologia lui McIver, sistemul opiniei publice - mai potrivită ar fi expresia
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de comportament sau scopuri ultime ale existenței, ele sunt, la nivelul individului, de ordinul zecilor; atitudinile, ca modalități de instrumentalizare și operaționalizare a valorilor, sunt de ordinul sutelor, iar opiniile, ca expresii (verbale) ale atitudinilor, de ordinul miilor. Concepția structurii axiologice ierarhice la nivel de personalitate se poate aplica și la nivel colectiv. Dar, dacă, într-adevăr, „climat de opinie” sugerează mai mult decât simpla opinie publică la un moment dat - consemnată în special prin sondaje -, reprezentând deci „sistemul opiniei publice
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în special prin sondaje -, reprezentând deci „sistemul opiniei publice” sau opinia publică în calitate de fenomen de sinteză, noțiunea de mentalitate are o sferă și mai largă și un conținut mai bogat. Aceasta deoarece ea include nu doar „judecățile de valoare” (preferințe axiologice - valori, norme, atitudini, opinii), ci și „judecăți de constatare” (cunoștințe propriu-zise) și moduri de a gândi, mituri, teorii, reprezentări sociale (stereotipii). Cu privire la raportul mentalitate - opinie publică, putem afirma că prima reprezintă tocmai sistemul de credințe, în centrul căruia se află
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a unui sistem de valori și atitudini. Opinia publică, deși mult mai schimbătoare, reacționând prompt la mișcarea concretă istorică, nu se desfășoară totuși aleatoriu, față de acest sistem, ci are în el (așa cum s-a arătat ceva mai sus) un fundal axiologic. Sublinierea rolului unui substrat axiologic și cultural specific, al tradiției, în înțelegerea mai nuanțată a opiniei publice trebuie completată, în același timp, cu ideea evidentă că, mai ales în ultimii 50 de ani, a crescut considerabil diversitatea în interiorul culturilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și atitudini. Opinia publică, deși mult mai schimbătoare, reacționând prompt la mișcarea concretă istorică, nu se desfășoară totuși aleatoriu, față de acest sistem, ci are în el (așa cum s-a arătat ceva mai sus) un fundal axiologic. Sublinierea rolului unui substrat axiologic și cultural specific, al tradiției, în înțelegerea mai nuanțată a opiniei publice trebuie completată, în același timp, cu ideea evidentă că, mai ales în ultimii 50 de ani, a crescut considerabil diversitatea în interiorul culturilor și s-a micșorat diversitatea între
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu comportamentul”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria Sociologia. Iluț, P. (1973b), „Atitudinea față de valori și imaginea de sine”, în Probleme sociologice ale tineretului (volum colectiv), Centrul de cercetări pentru problemele tineretului, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria Philosophia. Iluț, P. (1985), Atitudinea față de valori la preadolescenți și tineri, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1990), „Teoria alegerii raționale și problematica normelor”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Sociologia-Politologia, 2. Iluț, P. (1995a), Familia. Cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
față de valori la preadolescenți și tineri, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1990), „Teoria alegerii raționale și problematica normelor”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Sociologia-Politologia, 2. Iluț, P. (1995a), Familia. Cunoaștere și asistență, Editura Argonaut, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1995b), Structurile axiologice din perspectivă psihosocială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Iluț, P. (2000), Iluzia localismului și localizarea iluziei, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2001), Sinele și cunoașterea lui. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Inglehart, R. (1997), Modernization and Postmodernization. Cultural
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Leyes, J.; West, S.; Sebastian, R. (1977), „Some effects of violent and nonviolent movies on the behavior of juvenile deliquents”, în L. Bercowitz (ed.), Advances in experimental social psychology (vol. 10), Academic Press, NewYork. Pascadi, I. (1970), Din tradițiile gândirii axiologice românești, Editura Științifică, București. Paulus, P. (1989), Psychology of group influence (ed. a II-a), Erlbaum, Hillsdale, New Jersey. Pavelcu, V. (1972), Invitație la cunoașterea de sine, Editura Științifică, București. Penner, L.A.; Finkelstein, M.A. (1998), „Dispositional and structural determinants
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Înțeles că valorilor centrale le revine un rol precumpănitor În alegerea modelului existențial și În canalizarea energiilor umane spre Îndeplinirea acestuia. Or, valorile morale au anumite particularități ce le indică ca fiind cele mai potrivite pentru a structura un sistem axiologic: servesc, mai Cuvânt Înainte Întâi, drept imbold ființei pentru a imagina si a aspira spre o condiție umană superioară; apoi, valorile morale fixează reguli de acțiune concretă, În care se recunoaște expresia binelui, pentru atingerea scopului propus. Intrăm Într-o
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
trebuie s-o accepte pentru a-și pune În acord cultura organizațională cu schimbările revoluționare pe care le trăim conștientizând faptul că nu economicul - și ca atare - nici profitul, ci mai degrabă eticul, cu valorile sale centralizatoare În cadrul noii ierarhii axiologice, va defini societatea de mâine, spre care noi toți - indivizi, organizații, guverne, companii - ne-am Început deja cursa de neoprit. Etică și comunicare În societatea bazată pe cunoaștere Problemele referitoare la natura comunicării În relație cu conștiința de sine, fie
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
alcătuit din "(persoane cu vârstele cuprinse - adăugirea mea) între 30 și 40 de ani din suburbii"263 manifestă, încă, o afinitate semnificativă față de un astfel de tip de gândire. În final, apreciază criticul, cultura americană prezintă un profil al sferei axiologice diferit de cel tradițional, în sensul că Nixon nu face nici un fel de aprecieri cum că războiul ar fi "glorios" sau că victoria ar constitui binele suprem. Pe de altă parte, nimic specific "culturii vârstei post-atomice"264, nimic care să
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
individului. Împotriva fricii, repulsia se poate asocia totuși cu rîsul."57 Limbajul oficial este expresia blocajului limbii într-un spectru expresiv foarte îngust. Cuvintele lui nu sînt însă inocente, ci mai toate preinterpretează realitatea. După Françoise Thom, există un "imanentism axiologic", o prevalorizare sui generis, un magnetism ideologic insidios, care face ca fiecare cuvînt să polarizeze predispoziții și să ne arunce, prin surplusul de sens, într-o parte sau în alta. Cuvintele nu mai servesc la semnificare; sînt doar instrumente de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]