1,813 matches
-
se potrivesc, prin luarea în considerare a alternativelor disponibile; • valorificare acestora în situații de exprimare și afirmare publică; • acțiune concretă în direcția credințelor și comportamentelor alese. Această tehnică se poate pune în aplicare prin exerciții de grup centrate pe opțiuni axiologice (etice, estetice, religioase, politice, sociale etc.). În schiță, un astfel de exercițiu cuprinde momentul în care elevii sunt solicitați să facă opțiuni după preferințele lor (ce pictor le place?, ce atitudine morală apreciază cel mai mult?, cu ce partid ar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
prin care se desfășoară întreaga activitate guvernamentală” (ibidem, p. 22). În acest caz, ne aflăm la frontierele științei politice cu ideologia, fapt care antrenează o confuzie frecventă între teoriile elitelor și doctrinele elitiste. Nu este întotdeauna clară distincția între constatarea axiologic neutră conform căreia „dominația minorității asupra majorității este un fapt consubstanțial vieții oamenilor ce trăiesc în societate” (Busino, 1992, p. 7) și pledoaria antidemocratică. Bineînțeles, așa cum a fost adesea cazul în sociologie, afirmarea unui punct de vedere cu tentă ideologică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
selecta niște elite, prin risipa de energie, motivându-se deficitul de competențe și ineficacitatea în acțiune. Alături de astfel de luări de poziție cu caracter normativ, găsim și analize care se străduie, fără să reușească întotdeauna, să rămână pe terenul neutralității axiologice. Aceste puncte de vedere teoretice pot fi grosso modo împărțite în două categorii. Mai întâi, orientarea ce privilegiază caracteristicile personale ale membrilor elitei sau ale candidaților la accederea la elită. Este cazul ideii conform căreia o elită conducătoare este în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
averea, dar și capacitatea de coerciție. În afară de asta, criteriul duce ușor la căutarea - nesociologică sau presociologică - a „celor mai buni”, în sensul filosofiei platoniciene. Din acest moment, ne îndepărtăm de orice posibilitate de a prezerva o formă oarecare de neutralitate axiologică. În această privință, Endruweit se prevalează de un exemplu în care termenul elită este în mod deliberat legat de o judecată de valoare; este vorba despre un text referitor la tentativa unei lovituri de stat antihitleristă din 20 iulie 1944
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
altceva decât acel proces prin care distanța socială dintre diferitele grupuri urbane devine una spațială. Prin segregare se mențin și se întăresc anumite atitudini și comportamente de grup, considerate comune, specifice unei categorii. De aceea, segregarea marchează întotdeauna o „graniță” axiologică ce devine una topografică între ei și noi, subliniindu-se deci dimensiunea simbolică, dar care are, în marea majoritatea cazurilor, o proiecție topografică (Massey, Fisher, 2000). Astfel segregarea se referă și la acele situații în care grupurile, identificate prin opoziția
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acest punct poate fi identificată o apropiere între raționalism și realism. Oricum, rămâne valabilă observația că avem de a face nu cu o „constatare” a scopurilor și a unei ierarhii existente independent de autori în relațiile internaționale, ci cu ordonarea axiologică a unor principii, împărtășită de raționalism, în comun cu alte teorii, nu neapărat determinată de „realitate”. O interpretare reținută de literatura de specialitate și reiterată în special în dezbaterile mediilor academice britanice în anii ’90, se referă la scenariile de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
curent teoretic feminist al relațiilor internaționale poate aduce mai mult conținut și claritate acestor considerații introductive. Reducerea lor la un singur curent este imposibilă din cauza diversității și, mai ales, dat fiind că între ele există diferențe epistemologice, metodologice, ontologice și axiologice semnificative. În ultimele decenii, majoritatea teoriilor politice feministe au dobândit proiecții în domeniul relațiilor internaționale, ca disciplină, deși respectivele teorii au apărut mult mai târziu decât „echivalentul” lor în teoria politică. Literatura de specialitate este foarte recentă (primele încercări datând
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mileniu. În cadrul contemporan al disciplinei, aceste aspecte trasează linia de demarcație dintre pe de o parte, hiperglobaliști (sau radicali) și, pe de altă parte, sceptici, cărora li se alătură așa-zișii transformaționaliști, într-o tentativă de combinare și acomodare neutră axiologic a primelor două poziții. Într-o reproducere extrem de sintetică, cu rol mai degrabă prefațator pentru prezentul capitol, diferențele majore dintre cele trei perspective se prezintă astfel: în privința conceptualizării fenomenului, hiperglobaliștii consideră globalizarea o reorganizare fundamentală a cadrului de desfășurare a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
În sfârșit, și în mod firesc, dezbaterea pe marginea globalizării rămâne deschisă mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă chiar și în interiorul grupurilor hiperglobalist și sceptic, în contextul în care transformaționaliștii adoptă o viziune mecanicistă, pe cât posibil neutră axiologic. Astfel, hiperglobaliștii de sorginte neomarxistă consideră că termenul globalizare este un slogan menit să escamoteze încercările unor liberali extremi de a dezmembra sistemele naționale de asigurare a bunăstării și de a reduce cheltuielile sociale ale statului și deplâng extinderea monopolului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a studiilor de gen în general, putem afirma că, în relațiile internaționale, cele două sintagme se referă la același lucru, anume chestionarea cercetării și a practicii internaționale ținând cont de existența diferenței de gen și a implicațiilor ei ontologice, epistemologice, axiologice și metodologice. Privite în ansamblul lor, contribuțiile feministe nu vorbesc doar despre prezența nevăzută a femeilor în relațiile internaționale, ci, mult mai mult, despre construcția feminității și a masculinității, despre modul în care cele două „se ascund” în teoretizare, despre
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
regulilor. În timp, definirea culturii politice a inclus și alte conținuturi (nu doar atitudini față de oamenii politici și instituții) sau chiar alte sfere ale vieții sociale (Street, 1994). Categoriile cel mai adesea menționate ca părți componente ale culturii politice sunt: axiologică (atitudini, valori și credințe), comportamentală și cea a cunoștințelor. La un nivel mai specific și totodată empiric al anlizei sunt menționate frecvent următoarele dimensiuni ale culturii politice (Almond, Verba, 1963; Jeffrey, 1991): interesul pentru politică, informarea pe teme politice, cunoștințele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
structura circulară a vechilor religii și a vorbit despre un „sfârșit”, nu despre o „întoarcere”. Dar, repet, timp de două milenii, lumea țărănească a continuat să-l asimileze pe Hristos modelelor sale mitice: a făcut din el încarnarea unui principiu axiologic, prin care să dea sens ciclului culturilor. Predica lui Hristos nu a avut prea mare greutate. Numai elitele cu adevărat religioase ale clasei dominante au înțeles timp de secole de-a rândul adevăratul sens al lui Hristos. Dar Biserica, instituție
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
abordarea creativității. Lucrarea conf. dr. Valeria Negovan, „Aspecte diferențiale în valorizarea creativității în raport cu domeniul de profesionalizare la studenți”, a ridicat problema relației dintre managementul și automanagementul potențialului creativ-productiv al personalității umane și locul pe care aceasta îl ocupă în sistemul axiologic al individului. Lucrarea prezentată de as. drd. Eugen Avram, „Valorizarea creativității și încrederea în reușita profesională”, a subliniat rolul pe care îl are importanța acordată creativității în susținerea optimismului cu privire la realizarea în și prin profesie. Cele trei lucrări au afirmat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
exilului, astfel Încît analiza uneia ar fi trunchiată fără referiri la cealaltă. 1. Cadrul conceptual Relativismul este unul dintre cuvintele-cheie ale reflecției contemporane asupra istoriei și a scrisului istoric. Riscul principal pe care această abordare Îl presupune este dispariția referințelor axiologice ale fiecărui domeniu, a liniilor de demarcație dintre domenii, dintre discipline, dintre știință și metodele sale de cercetare. În paradigma de cunoaștere În care ne aflăm, conceptele operaționale de care dispunem nu ne permit o definire clară, fără ambiguități și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
CIUCEANU, Biserica Ortodoxă Română sub regimul comunist, Institutul Român pentru Studiul Totalitarismului, București, 2001, vol. I, 363 p. Volumul reprezintă o colecție de documente din arhivele Securității, selecționate după două criterii: primul este cel cronologic (1945-1958), iar al doilea cel axiologic (conținutul, persoanele, sintezele). Autorii au urmărit prin selecționarea materialului prezentarea a trei dimensiuni, considerate fundamentale: 1) schimbările structurale survenite după 1945; 2) raporturile stat (partid) - BOR; 3) acțiunile Siguranței/Securității asupra clerului și credincioșilor. Cartea se deschide cu un „Cuvînt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
vieții, rămâne axul structurant al poeziei și prozei lui M., ca și al dramaturgiei pe care o cultivă. Piesele lui sunt, în majoritate, poeme dramatice, preluând simbolistica permanenței și a continuității, a trăirii demne, în spiritul firescului și al codului axiologic al neamului. Deficitul de substanță dramatică și stângăciile bat însă la ochi. Având o structură și o atmosferă baladescă și mizând pe naturalismul scenelor și al evenimentelor care aduc unele accente polemice, în contratimp cu scenele ideologizante, aceste piese au
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
Început ca analiză a unui text de doar câteva pagini (e vorba de proza Remember), palimpsestul critic urmărește proliferarea vertiginoasă a sensurilor în deschideri succesive din ce în ce mai vaste, care ajung inevitabil la fundamentele esteticii și la raporturile acesteia cu celelalte categorii axiologice. Cercul lui Hermes (1998) distilează straturile succesive ale palimpsestului - figurile proteice, manifestate în durată cronologică, ale comprehensiunii - în viziunea fulgurantă a intuiției extatice, acea ipostază a intelectului noetic în care existența estetică, de natură textual-discursivă, este răscumpărată și mântuită prin
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
8. Teoriile dezvoltării economice și, mai ales, teoria modernizării așa cum a fost ea inițial formulată nu au ajuns la un grad de coerență internă satisfăcător, printre altele, din simplul motiv al perspectivei lor eurocentrice, al „parazitării“ cu norme și criterii axiologice proprii Europei Occidentale. Comentând asupra acestui aspect, Immanuel Wallerstein 9 sublinia că toată zbaterea analitică în jurul acestei chestiuni a fost un moment penibil al anilor ’60. • Walt W. Rostow, The Stages of Economic Growth, Cambridge, 1960. • Alex Inkeles, Making Man
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
corintice” ale lucrărilor unor scriitori polonezi și bulgari, raportați adesea la cei români. Sub acest raport, se subliniază, mai întâi, rolul viziunii mitologice în edificarea structurilor narative ( B. Schulz, Ștefan Bănulescu și I. Radicikov), precum și rolul mitului în reconstituirea sistemului axiologic, apoi este pusă în lumină literatura ca reconstrucție alegorică a unor lumi depărtate (A. Kușniewicz). La acestea se adaugă evidențierea câtorva trăsături ale balcanismului literar: cultivarea derizoriului cu funcție dezintegratoare și finalitate peiorativă și dimensiunea spirituală, contemplativ-estetică, în amândouă găsindu
GEAMBASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
a spectacolului. În mod similar, și ultimul spectacol al Monei Chirilă, UBUcurești (Conu’ Leonida cu scene din Ubu), deși pleacă de la Caragiale și Jarry, este supus aceluiași principiu de dezagregare, aceleiași pulverizări. Subliniez că distincția arhetipic-anarhetipic nu are o coloratură axiologică, ci doar una descriptivă sau tipologică, deci ea nu vizează și nu garantează valoarea. Ceea ce discut nu este reușita sau eșecul estetic al unor asemenea opere, care rămâne să depindă În continuare de harul autorului, ci posibilitatea ca o judecată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prezent, funcționează ca un vehicul, dar interpretarea nu mai este axată pe valoarea estetică, ci doar o presupune subliminar. Însă observația mare pe care vreau să o subliniez este că arhetipul și anarhetipul sunt termeni descriptivi formali, și nu categorii axiologice. O operă nu este mai valoroasă dacă este arhetipică sau, respectiv, anarhetipică. În schimb, În cultura europeană, modelul arhetipal mi se pare că a fost abuziv echivalat cu valoarea, iar tot ceea ce ieșea În afara lui a fost automat aruncat la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
plecat din partid poate să fie mai virulent, mai vehement decât un opozant sau un rezistent. Nu cred că e posibil de stabilit o ierarhizare etică Între cele trei poziții din această categorizare. Aș supune atenției, În schimb, următoarea scară, axiologică Într-un sens moral-politic. Mă gândesc la următoarele categorii de oameni În funcție de felul În care ei Își raportează creația la ideologia totalitară. Prima categorie, cea mai de jos, ar fi nivelul celor Înrolați, care cred În ideologia totalitară respectivă și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
intrinsecă, adică aceea din interiorul literaturii române, a fost mai mare, la noi, decât presiunile exercitate de către partid, ideologie discreționară sau de către cenzură. Șaizeciștii au „ritualizat” autosuficient literatura română, blocând-o și la nivelul vieții literare, prin construirea unei piramide axiologice discreționare În vârful căreia se aflau criticii de Întâmpinare. Acest cadru funcțional a surdinizat apoi dinamismul instituțional al literaturii noastre până dincolo de Revoluție, lamentațiile contemporane pe care le auzim și azi cel mai des legându-se, În mod firesc, tot
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
seminarii despre imaginația ostilă a Războiului Rece, organizând simpozioane legate de această temă sau scriind câteva eseuri, am fost la un moment dat Întrebat - serios, deloc insidios -, de către un grup de studenți foarte maturi În gândire și În opțiunile lor axiologice, cum se explică faptul că mi-am ales ca subiect această perioadă? Întrebarea viza nu atât preocupările mele, cât responsabilitatea mea educativă, „de catedră” am putea spune, față de ei: de ce - m-au Întrebat ei foarte serios, și Întrebarea avea o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și util, raporturile artei cu realitatea, talentul și specificitatea gândirii artistice, adevărul artistic și idealul estetic, tradiție și inovație ș.a. O permanență a preocupărilor sale este examinarea - în plan diacronic și sincronic - a imaginii artistice sub aspectul proprietăților ontologice și axiologice. M. are și câteva contribuții în studierea ideilor cărturarilor români despre artă și literatură, a procesului de înfiripare a gândirii estetice în Moldova medievală. SCRIERI: Conținut și formă în opera literară, Chișinău, 1972; Frumosul artistic și valoarea lui educativă, Chișinău
MELNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288086_a_289415]