4,354 matches
-
și coregrafic despre prizonierat și alienare. Fără speranță. Despre conviețuire, despre toleranță și in-toleranță, despre ne-noroc, despre îmbolnăvirea din noi, despre ne-stare și ne-liniște, despre dublul nostru, feminin sau masculin, cu care populăm ființa, spațiul și timpul. Bîntuiți de alienare, devenim captivi ai maladivului. Ai imposibilității de a comunica cu celălalt, cu ceilalți. Toate punțile dialogului sînt frînte, limbajul este complet diferit, codurile, ritualurile ne îndepărtează, fără nici o altă șansă, unii de alții. Ne privim, unii pe ceilalți
Prizonierat și alienare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9549_a_10874]
-
detaliu (caligrafia unor fraze) față de cele anterioare. Două metafore dominante organizează imaginarul romanului Plicul negru: noaptea ca sursă a răului, în diversele lui forme (necunoscutul ostil, delațiunea, moartea, trecutul obscur) și azilul psihiatric (imagine de coșmar a unei societăți alienate, bântuită de absurdul kafkian). Noaptea totalitară (fără a fi numită astfel în roman, metafora primește atât conotații politice, cât și existențial psihologice) se asociază cu pierderea rațiunii și dezechilibrele de comportament. Individualitățile debusolate, persecutate, deformate, se transformă în măști și roluri
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]
-
pe spate/ care-ți ciuguleau cheresteaua/ să te vindece.// Cum ai fi putut să le ucizi/ decât ascunzân-du-te prin pădurea/cu litere calde/ așteptând să le adoar-mă/ gurile"(Terapie cu păsări) sau, în sfârșit, "De-ai ști focul cum mă/ bântuie/ ca o malarie/ pe marginea lui stau lupi tineri geloși/ Ťvrem să ne dansezi ca o fiară/ vrăjităť/ îmi întind pene ucise de păsări talismane/ cu plopi/pe parchet în oglinzi sus pe geamuri/ luna se despică în trăsnet/ lupii
O editură, două cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9580_a_10905]
-
-ului infernal, PSD-PRM. Din nefericire, partidul nu are resursa de cadre pentru a face singura mișcare normală în aceste împrejurări: debarcarea conducerii actuale și relansarea unui alt tip de alianțe. PNL-ul nu s-a sustras nici el molimei care bântuie în partidele actuale, dominate de-o mentalitate cazonă, bazată pe suprimarea tuturor celor care mișcă în front. Aventurierii de la vârf au fost suficient de abili să elimine orice concurență serioasă, dându-le cu violență peste bot celor care au îndrăznit
Retorica Îmbufnării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9624_a_10949]
-
mod justificat opiniile exprimate de Norman Manea în articolul Otravă cu efect de durată, apărut în România liberă din 28 noiembrie 2008. Printre altele, scriitorul român stabilit în SUA afirmase: "un anticomunism bolșevic, similar în dogmatism cu comunismul însuși, a bântuit din timp în timp părți întregi ale Europei de Est". Citind această propoziție - explică Gheorghe Grigurcu - am avut senzația că n-am înțeles-o bine, așa încât am recitit-o. Va să zică decomunizarea, atât de dificilă, atât de dureros defectuoasă, la care
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
pe continent (s.n.)". Să ne imaginăm, o clipă, ce ar fi făcut nemții ori - ca să ne ducem pe alt continent - japonezii cu un monument cultural-istoric de șapte secole, unicat nu doar în țările lor. în urmă cu veacuri, în vremuri bântuite de primejdii mortale, Ștefan cel Mare muta, într-o singură noapte, cale de o poștă, o biserică, iar domnii contemporani - ministeriabili, înalți prelați, specialiști care mai de care - nu izbutesc să o consolideze și să o păstreze cum se cade
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
din sfere diferite, autoarea le grupează într-un număr de secțiuni tematice: Afacerea Dosariada și alte chestiuni, Din fauna și flora României postcomuniste. Portrete de insectar, Etică și memorie, Româniile. După cum ușor se poate observa, toate gravitează în jurul problemelor care bântuie România contemporană. La începutul cărții, autoarea face o panoramare a crizelor prin care am trecut și a puținelor momente de solidaritate. Dintre cele menționate, unele sunt crize autentice (mineriadele, corupția endemică, tensiunile dintre Biserica Ortodoxă Română și celelalte culte, altele
Probleme românești by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9630_a_10955]
-
Iată o mostră pe trama solitudinii: Rămînînd un împătimit al trotuarelor, îmi doresc, la părăsirea muțeniei atelierului, să-ntîlnesc pe cineva, să schimb o vorbă cu cineva. Da^ de unde! Mă strecor - ogar tomnatic - printre exemplarele coborîte parcă atunci din aeronavele ce bîntuie, schizofrenic, televizoarele, și muțenia atelierului rămîne intactă și pe trotuar". Firește, de cele mai multe ori persiflarea e întoarsă spre exterior. Val Gheorghiu e un neconcesiv, dispunînd de un ochi pururi critic, de-o încordare a percepției-formulă în registrul negativ în care
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]
-
mai demult, și a cărei soartă acționează ca un semnal prevestitor, nu vor mai ști unde și cine sînt. Poate nu Tig, comentează naratoarea, pentru că bărbații mor mai devreme (ce consolare!), dar ea, cu siguranță va ajunge ziua cînd, "va bîntui prin casă în întuneric, îmbrăcată doar în cămașă de noapte, urlînd de neputința de a-și aminti ce anume a pierdut." The Art of Cooking and Serving, evocă amintirea naratoarei legată de momentul crucial al nașterii surorii ei. Astfel, sîntem
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
este complet deturnat, nu doar deviat. În aceasta constă farmecul desuetudinii: să-și conțină propria parodie. Posteritatea lui Bolintineanu stă mai bine, e mai vie în Levantul lui Mircea Cărtărescu decât în textul reeditat al autorului. Manoil, personajul de roman, bântuie imaginarul colectiv, personaj proiectat sub forma poetului sentimental alături de alte fantasme ale pașoptismului retrospectiv. Toate încercările de restaurare și resuscitare a interesului estetic pentru opera lui Bolintineanu, în regimul seriozității inițiale (fie că e vorba de sentimentalismul oriental, fie de
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
din lume sunt rușii, turtiți sub teascul stalinist, ei peste tot văd, vedeau, numai spioni. La început crezui că era o altă scamatorie a lui Omicron și că mi-l pusese în față pe însuși Comandorul de piatră, ficțiunea care bântuie cugetele păcătoșilor. Dar nu, era un simplu căpitan de vas. Un șef ursuz, iubind și el singurătatea; și care, văzând pasagerul treaz, solitar, se înviorase oarecum, cuprins de un soi de simpatie morocănoasă: "Poiet?... Pușkin?"..., întrebă el în glumă, cu
Prințesa Trubețkoi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9774_a_11099]
-
țării mai trăiesc și alți membri neînsemnați ai neamului Carosse. S-ar putea să mai fie un văr de-al doilea pe la Limoges. Și mai e prima mea nevastă, scorpia aia bătrână, zise el, făcând cu ochiul. —Și ești urmărit? Bântuie prin țara asta o mentalitate puritană și absurdă că se poate trăi mâncând numai pâine, spuse Monsieur Carosse. O idee total străină catolicismului. Cred că m-aș fi putut hrăni numai cu pâine, pâine neagră, în timpul ocupației, dar spiritul are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
și Patriciu datează de cel puțin 10 ani. În 1998, SOV a încercat să-l împiedice pe Dinu Patriciu să devină acționar majoritar la Rompetrol SA, punând atunci la bătaie vreo 18 miliarde de lei. Pe Vântu, în schimb, îl bântuie groaza de faliment. Între timp, SOV a sărăcit cumplit, fiscul i-a blocat conturi, iar procurorii îi anchetează presupuse returnări ilegale de TVA. Greu de crezut că Vântu și Patriciu s-au împăcat pentru binele țării. S-au aliat temporar
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
bastion al libertății de exprimare, cum îl proclamase, pe vremuri, într un editorial. În timpul guvernării Năstase, asta era. Între timp, marele ziar s-a mai micșorat. Marea echipă s-a împrăștiat în patru zări. Fantoma marelui gazetar de ieri a bântuit debusolată până când marelui mogul i s-a făcut milă. I-a dat un ziar mai mic, să-l facă tot bastion. Bastionul luptei împotriva libertății de a gândi. Cornel Nistorescu a revenit la conducerea unui ziar cenzurând. Marele gazetar a
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
răspândirea prostituției au căpătat amploare și bolile cu transmisie sexuală, boli ce au avut efecte devastatoare, fapt remarcat și de medicii români În perioada de dezvoltare a igienei și medicinei publice. Informațiile privitoare la sifilis abundă, iar epidemia care a bântuit regiunea Zlatnei, a determinat Înființarea unui spital În această localitate. Dominația habsburgică, cu războaiele și dislocările continue de trupe, produc sifilizarea generală a Ardealului și mai ales a Banatului, ale căror centre militare erau suprapopulate cu ostași recrutați din drojdia
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Deși mai avea în plan să rămână mult și bine în instituția respectivă, câțiva oameni răi și neînțelegători l-au silit să-și ia diploma înainte de termenul pe care și-l stabilise. Într-unul dintre cei opt ani cât a bântuit pe holurile facultății (holistică se cheamă asta), studenții au tocit dintr-un curs tipărit de Istoria Filosofiei în care Monciu-Sudinschi introdusese un capitol extrem de serios și documentat despre un filosof chinez pe nume Mon-chu. Acest Mon-chu trăise prin secolul al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
învățătură înaltă, pentru că altfel, la adânci bătrâneți, vine căința... Învățătura înseamnă luminarea creierului și a sufletului... Costăchel s-a oprit din vorbire. Simțea un nod în gât. Durerea neîmplinirii sale ieșise tocmai acum, ca un lotru la drumul mare, să bântuiască prin sufletul lui neîmpăcat... Din gândurile care-l cuprinseseră ca o ceață l-au trezit bătăile din palme și vorbele izbucnite din mulțime: Așa-i! Așa-i!... Fruntea grea de ani a lui badea Costache s-a plecat involuntar și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Cele două femei - Măriuca și Didina, alături de feciorii lor - s-au oprit în poartă, plângând amarnic... Costăchel și Petrache - ajunși în lumina puternică a farurilor - s-au oprit pentru o clipă și au privit înapoi... Păreau două fantome pornite să bântuie prin pânza deasă a fulgilor de omăt prinși într-un joc fantomatic... Unde l-au dus, Costăchel nu-și dădea seama... În acea noapte, a simțit doar umezeala și frigul unui beci mucegăit... Au urmat zile și nopți de groază
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
partener. Din păcate evenimentul atât de mult așteptat de a fi cerută în căsătorie de un bărbat, care să o respecte și să o iubească, întârzia și Simona nu avea certitudinea că acest eveniment avea să se producă vreodată. O bântuia uneori o idee care să o salveze din aceeastă obsesie: să aibă un copil dintr-o relație întâmplătoare. Era conștientă că acest lucru incumbă o serie întreagă de complicații și avea destule îndoieli, dar mai știa și că în orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
mașină cu tatăl său. Fiecare dintre ele și-a formulat în mintea ei întrebări la care nu găseau un răspuns rezonabil. ,,Ce-o fi urmărind?" își spuse Doina în sinea sa. Nu voia să-i inoculeze fetei temerile care o bântuiau de o vreme, deși simțea cum un cariu rodea la pragul casei sale. Apariția acestei domnișoare englezoaice adusese o oarecare tulburare în liniștea și viața familiei doctorului Teodoru. Doina își amintea că tot așa, în una din vizitele sale inopinate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
și încercă să o învelească. Ea îi apucă pentru o clipă mâna, îi zâmbi cu înțeles, dar intuind surprinderea lui o slobozi din strânsoare. În acest gest voia să-i transmită o dată cu căldura mâinii și nemărturisitele dorințe de care era bântuită. În noaptea aceea, Simona nu închise nici un ochi. Poate nici doctorul Teodoru, dar cum căile vieții tuturor oamenilor sunt alambicate, ca și în cazul de față, despre ele poate ar fi mai bine să lăsăm timpul să vorbească. 2 C
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
fi dobândit în timp dimensiuni hiperbolice. Se putea tot așa de bine să găsească în înțelepciunea părinților, chiar dacă vestea i-ar fi șocat, sfatul, înțelegerea și ocrotirea de care avea o imperioasă nevoie, pentru a-și liniști angoasele care o bântuiau. Așa ajunse Simona, într-o seară de octombrie morocănos, să deschidă poarta casei, cu ochii țintă către bucătăria unde ardea lumina în ferestre, ca în toate zilele bune când se afla și ea sub aripa ocrotitoare a părinților ei. Stătu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
făceau să sară uneori siguranțele de la tablourile electrice. Oamenii aflați în această situație găseau soluții salvatoare; de multe ori meștereau o siguranță din mai multe fire subțiri de cupru și astfel reșourile deveneau incandescente și climatul din apartamente se îndulcea. Bântuia o glumă macabră, scornită de un glumeț, care denotă că românul știe să iasă întotdeauna din orice impas cu un zâmbet. Cică s-ar fi dat un ordin, de foarte de sus, ca ,,la 18 grade Celsius toată lumea trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
apele normalului, evitându-i scufundarea. De aceea poate lui Teo îi venea greu să-și privească soția în ochi, de teamă să nu-i deslușească pe chip întregul jurnal de bord în care se afla înscris traseul traversării unei mări bântuite de apriga furtună. Teo se simțea mai mult decât vinovat față de soția lui care suportase cu stoicism o situație de netolerat. Acum totul se sfârșise, dar cu ce preț!... Se culpabiliza, deși el nu avea nici o vină de ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
o întrebă pe Margo: Băiețelul meu a murit, nu-i așa? Da, Mona, așa e... Un timp se așternu tăcerea. Apoi, intră în transă. Se putea intui din fizionomia ei, din mișcarea brațelor, din mișcările capului, din neliniștile care o bântuiau că Simona retrăia coșmarul prin care trecuse. Era de bănuit că prin fața ei se derula, secvență cu secvență, scena când fusese adusă la locul accidentului. Discuția se curma aici. Începea o nouă criză. Tot corpul i se făcea ca sârma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]