907 matches
-
timpurie a târgului se datorează așezării sale la răscrucea dintre drumurile comerciale care legau centrul și nordul Moldovei cu lumea bizanțului și cea orientală. Faptul că aici se desfășura o puternică activitate economică și comercială explică prezența delegației de negustori bârlădeni la marele Congres bisericesc de la anul 1418 ținut în Elveția, așa cum menționează documentul acestui Congres cunoscut sub numele de "Contizilium Buch". în timpul lui Ștefan cel Mare la Bârlad se află și reședința vornicului Țării de Jos a Moldovei. Tot aici
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
de centru comercial și creându-și premizele viitoarei sale dezvoltări economico sociale. Revoluția de la 1848 deschide un nou capitol în istoria Bârladului. Ideile revoluționare care au răscolit întreaga Europă la mijlocul secolui și-au găsit un larg răsunet și în rândul bârlădenilor. Astfel în preajma anului revoluționar 1848 la Bârlad ia ființă "Asociația Patriotică" în fruntea căreia se aflau Alexandru Ioan Cuza, Iordache Lambrino, Gheorghe Sion, Ion Cuza, Grigore Cuza și alții, a cărei principal scop erau prefacerile politico-sociale specifice Moldovei și ca
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
care număra peste 150 de publicații periodice în a doua jumătate a sec. al XIX-lea și până în primele decenii ale sec. al XX.-lea Primul spital public se inaugurează în anul 1838 prin contribuția obștească și donațiile unor intelectuali bârlădeni. Dezvoltarea învățământului a creat o puternică atmosferă spirituală care a determinat crearea unor instituții de cultură specializate. Astfel, în anul 1909 prefesorul Stroe Belloescu donează orașului o clădire, cu destinație testamentară de a fi folosită pentru adăpostirea unei bilbioteci publice
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
de cultură specializate. Astfel, în anul 1909 prefesorul Stroe Belloescu donează orașului o clădire, cu destinație testamentară de a fi folosită pentru adăpostirea unei bilbioteci publice și a unui muzeu. Printre societățile cultural-literare existente în Bârlad se numără și "Academia Bârlădeană", înființată în anul 1915 de un grup de intelectuali, în frunte cu poetul George Tutoveanu, Toma Chiricuță, Tudor Pamfile, societate care desfășoară o prodigioasă activitate atât în domeniul creației literare cât și în domeniul muzicii și artelor plastice. Activitatea acestei
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
și scriitorii Alexandru Vlahuță, Cincinat Pavelescu, Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu, Tudor Vianu, George Bacovia, Vasile Voiculescu și alții. Aici s au format ca specialiști numeroase personalități, precum Vasile Pârvan, cel care a dat numele muzeului bârlădean, Emil Palade Înăscut chiar în Bârlad, tatăl laureatului Nobel George Emil Paladeă, scriitorii Alexandru Vlahuță, Gala Galaction, Constantin Chiriță, Ion Hobana. Puțini mai știu că aici s-a născut un conducător al României, Gheorghe Gheorghiu Dej, casa lui memorială aflându
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
ale generalilor Marsalski și Levițki. Mobilizarea 1877... Într-un început de primăvară... ...Vrem neatârnarea! ...Vrem neatârnarea!... striga mulțimea într-un glas. Casa Sturdza<footnote Casa Sturdza, situată în apropierea bisericii Sf. Spiridon, ctitorie a familiei Sturzeștilor. Casa lui Alecu Sturdza Bârlădeanul, candidat al mișcării opoziționiste a boierilor din Ținutul Tutova și Fălciu, din anul 1847, împotriva Domnitorului Mihail Sturdza, cu ocazia alegerilor pentru Obșteasca Adunare. În casa lui se întruneau nemulțumiții de regimul abuziv al Domnitorului. În această casă a fost
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ar mai îndrăzni de a se atinge de această alegere de trei ori confirmată de același colegiu în ciuda guvernului și a servilei lui majorități parlamentare. Nu ne vom ocupa nici de cauza nici de pretextele invalidării întîielor două alegeri ale bârlădenilor. Am ajuns atât de departe în țara noastră încît e destul ca cineva să nu caute a parveni, e destul ca cineva să nu voiască a se face deputat și ministru spre a-și plăti datoriile sau a căpăta funcții
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin caracterul său, deci om periculos și sectei roșie și apetiturilor ei. De aci urma firește ca să se invalideze alegerea unui asemenea inamic natural al sistemului gheșefturilor, cumulului și a altor virtuți patriotice practicate pe o cale atât de largă. Bârlădenii în special au mai avut și alt motiv pentru a persista în alegerea lor. Județul Tutovei e dat în antrepriza unei singure familii, a unei singure dar numeroase dinastii locale, care, cu cățel cu purcel, cum zice proverbul, a monopolizat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
câtorva personalități de excepție În domeniu, de locul medicinii În viața socială, ca și raporturile dintre medicină, mediu și societate, mai actuale astăzi ca oricând. Marea majoritate a eseurilor cuprnse În această carte au fost publicate În revista „Pagini medicale bârlădene”, o excelentă revistă de informație medicală și cultură al cărei mentor și suflet a fost regretatul medic chirurg și eminentul om de cultură dr. Nicolae Botezatu, căruia autorii Îi poartă o frumoasă și neștearsă amintire. Autorii speră ca cititorul de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
concepe civilizația zilelor noastre fără aportul decisiv al științei. În egală măsură Însă are nevoie și de credință, pentru că numai credința reușește să-i Împlinească nevoia spirituală fără de care entitatea umană nu ar fi completă. Publicat În revista „Pagini medicale bârlădene”, 2007. Etica medicală și morala creștină În viziunea paulesciană „Medicul este omul care practică medicina,căutând prin toate mijloacele să vindece și să evite moartea omului În suferință, uneori chiar riscându-și viața. În ce altă profesie se găsește abnegația
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
problemelor cu componentă etică referitoare la copil. Doar astfel societatea va Înțelege și va acționa În cunoștință de cauză și nu se va lăsa indusă În eroare de numeroșii impostori care parazitează scena publică a României”. Publicat În Pagini Medicale Bârlădene nr 138-139, Sept 2009, pg. 10 -12. Educația medicală În „Elemente de pedagogie medicală” „Fără etică profesională există riscul de a căpăta gustul rutinei fără explicație, a aplicației fără rațiune, și obișnuinței fără viziune”. Grigore T. Popa Cartea medicală nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Învățământul medical românesc, ar trebui să pornească de la principiile și prioritățile cuprinse În această carte, pe care autorii, cu modestia și decența caracteristică personalităților de marcă, o intitulează simplu, doar ca Elemente de Pedagogie Medicală. Publicat În revista „Pagini medicale bârlădene”, 2009. PARTEA a II-a Interferențe medico-sociale Alimentația și arta de a trăi sănătos la români „Alimentul este cel mai bun medicament”. Hipocrate Scurt istoric În evoluția firească a existenței oricărei ființe viețuitoare, fie ea bacterie, plantă, animal sau om
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
foarte largă a patologiei. Este și motivul pentru care cercetarea fundamentală În domeniul biologiei celulare Își Îndreaptă atenția și eforturile. Privite lucrurile sub acest aspect este foarte probabil ca medicina deceniilor următoare să se reorienteze fundamental. Publicat În „Pagini medicale bârlădene” nr.72/73, 2004. Dizabilitatea către normalitate prin creativitate „În școală copilul trebuie să Învețe cum să-și folosească capacitatea, nu doar să adune mecanic cunoștințe fără de mare folos, astfel Încât la sfârșitul studiului să fie capabil să-și depășească dascălul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pentru poezia originală. De altfel, cantitativ, poezia lui C. D. Zeletin este modestă, putând fi adunată într-un singur volum, de dimensiuni apropiate de lirica lui Ion Barbu, precum acela recent de la Editura Sfera din Bârlad 368, prin care "Academia bârlădeană" l-a sărbătorit la cei 70 de ani împliniți pe 13 aprilie 2005. Nu mai mult de 145 de pagini, înglobând texte din Călătorie spre transparență (1977), Andaluzia (1986) și Sonete de odinioară, adunate din varii reviste. Într-o parcimonioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
îi contemplam într-o imagine medalistică de excepție efigia de împărat roman, informațiile din lucrarea mai sus citată, coroborate cu cele din alte surse, s-au materializat în acest medalion biografico-medalistic. După studii strălucite la Facultatea de Medicină din Paris, bârlădeanul Ernest Juvara își va începe cariera ca asistent al profesorului Toma Ionescu, la București. În anul 1898, la numai 28 de ani, va obține prin concurs, ca agregat, catedra de anatomie topografică, unită peste un an cu cea de clinică
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
s-a bucurat de urmași de talia Prof. Dr. Ion Petrovanu, Prof. Dr. Gheorghe Adomnicăi, Prof. Dr. Mircea Chiriac, Prof. Dr. Gheorghe Frasin. Memoria marelui anatomist Ion Iancu a fost cinstită și prin editarea unei medalii, inițiată de o fundație bârlădeană care ține neapărat să fie remarcată în legenda aversului (fig. 121 av), la centenarul nașterii, în anul 2002. Medalia după cum lesne se poate observa și după cum am arătat și mai sus, copie tacit de pe o altă medalie, imaginea reversului (fig
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
constitui motto-ul acestor vizite documentare. A urmat o vizită la complexul „Marcel Guguianu”, unde „Corala Voces”, sub bagheta prof. Cristin Ciobotaru, a susținut un recital de excepție. Evenimentul a constituit un moment emoționat în care pe lângă prezentarea artistului, sculptorul bârlădean Marcel Guguianu, s-au evocat numeroase amintiri. Amintiri legate de înființarea corului cadrelor didactice vasluiene patronat de către Casa Corpului Didactic Vaslui, (sub conducerea d-nei Muza Maftei), amintiri legate și de alte activități ale C.C.D. Vaslui, ale bibliotecarilor din județul Vaslui
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
de pe niște icoane vechi ar reieși că tot pe acest loc ar fi existat o altă biserică, din lemn, al cărei ctitori ar fi donatorii acelor icoane, Marele Vornic al Țării de sus din timpul domniei lui Istrate Dabija, Solomon Bârlădeanul, cu soția sa Maria, în anul 1675. Nu este exclus ca mica biserică din lemn să fi fost construită mai înainte ca icoanele să fi fost donate de Solomon Bârlădeanul. Se știe că în anul 1759 un incendiu puternic a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Țării de sus din timpul domniei lui Istrate Dabija, Solomon Bârlădeanul, cu soția sa Maria, în anul 1675. Nu este exclus ca mica biserică din lemn să fi fost construită mai înainte ca icoanele să fi fost donate de Solomon Bârlădeanul. Se știe că în anul 1759 un incendiu puternic a mistuit această biserică și că a fost refăcută din zid în anul 1761 de către văduva unui anume Constantin Tuduri, cu numele de Sofia Monahie, fiică a lui "Ioan Vârnav Jignicer
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
informație dacă nu te adresezi în limba oficială. Hotinul „platoșa Nistrului” este o atracție turistică europeană prin peisajul și istoria sa. Demografic județul Hotin avea o majoritate relativă de moldoveni iar satele Balcăuți, Balasinești, Româncăuți, Varticăuți, Șendreni, Secureni, Stroiești, Melinești, Bârlădeni atestă viețuirea românească. Expunerea ghidului cetății durează cam două ore și este semnificativă propagandei ucrainene. Nume de năvălitori cazaci, haiduci puși pe prădăciuni apoi eroismele „eliberatorilor” în 1940 și după 1944 vor să justifice actuala aparteneță a ținutului. Nici un cuvânt
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
într-o imagine medalistica de excepție efigia de împărat român, informațiile din lucrarea mai sus citată, coroborate cu cele din alte surse, s-au materializat în acest medalion biografico-medalistic{\cîte 104}. După studii strălucite la Facultatea de Medicină din Paris, bârlădeanul Ernest Juvara își va începe carieră ca asistent al profesorului Toma Ionescu, la București. În anul 1898, la numai 28 de ani, va obține prin concurs, ca agregat, catedră de anatomie topografica, unită peste un an cu cea de clinică
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
s-a bucurat de urmași de talia Prof. Dr. Ion Petrovanu, Prof. Dr. Gheorghe Adomnicăi, Prof. Dr. Mircea Chiriac, Prof. Dr. Gheorghe Frasin. Memoria marelui anatomist Ion Iancu a fost cinstită și prin editarea unei medalii, inițiată de o fundație bârlădeana care ține neapărat să fie remarcată în legenda aversului (fig. 121 av), la centenarul nașterii, în anul 2002. Medalia după cum lesne se poate observa și după cum am arătat și mai sus, copie tacit de pe o altă medalie, imaginea reversului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
la părinții săi de la Bârlad. În acest târg al refugiului, unde veniseră de la București: Alexandru Vlahuță, Vasile Voiculescu, I Gr. Oprișan, G.M. Vlădescu, Mihail Lungeanu, Iuliu Săvescu, D. Iov, ia parte și Victor Ion Popa la ședințele literare ale „Academiei Bârlădene”, care se țineau uneori și acasă la profesorul de muzică Eugen Bulbuc, societate fondată de G. Tutoveanu, Tudor Pamfilie și Toma Chiricuță cu un an mai înainte. Bârladul, care a fost și era un important centru cultural, încercat de grele
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
un grup de studenți a jucat in 1921 la Bârlad prima sa piesă „Flori și fluturi” și nici pentru că a contribuit la mișcarea culturală și literară bârlădeană s-a dat Teatrului din Bârlad numele de „Victor Ion Popa”, primul teatru bârlădean, ci pentru că Victor Ion Popa n-a uitat niciodată orașul său de origine, a fost legat continuu sufletește de el. Teatrul „Victor Ion Popa”, care ocupă astăzi o clădire spațioasă și într-un stil plăcut, în spatele fostei prefecturi a județului
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
și studiul Bârladul cultural (1938), recompensat cu Premiul „Constantinide” al Academiei Române, la propunerea lui Alexandru I. Lapedatu, care laudă „spiritul atât analitic, și mai ales sintetic al autorului, căldura și iubirea cu care înfățișează evenimentele și figurile proeminente ale trecutului bârlădean, ca și stilul său foarte îngrijit și deosebit de atrăgător”. Odată cu Folklorul. Obiect. Principii. Metodă, V. se îndreaptă exclusiv spre cercetarea folcloristică. Este cartea în care se conturează primul său mod de abordare a creației populare, și anume metoda istorică, tradițională
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]