1,715 matches
-
femeie), care dorea să devină membru al unei comunități noi (prin căsătorie sau adopție), să respecte anumite reguli (învățarea limbii satului, adoptarea obiceiurilor, credința creștină, organizarea social-economică și administrativă). Aceste reguli indică desfășurarea procesului de asimilare a enclavelor alogene de către băștinași. În microregiunile unde cercetările arheologice au dezvăluit existența unei densități umane este posibil să fi existat uniuni de obști. Anumite interese comune, precum schimburile dintre sate, asigurarea căilor de legătură dintre unele zone geografice (deal-șes; câmpie-munte), îndeplinirea unor sarcini bilaterale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fie exacerbat la culme În toamna aceluiași an, când am pornit pe calea unui refugiu ce ni se părea fără sfârșit. Întâi, ne mutăm În județul Ialomița (conviețuind 2-3 familii Într-o casă cu doar trei camere a unui creștin băștinaș), pe urmă În județele Tulcea și Constanța, În locuințele abandonate de bulgarii plecați să ocupe casele noastre noi și spațioase din Cadrilater. Din cele relatate se naște Întrebarea cutremurătoare: Cedarea județelor Caliacra și Drustor, prin schimbul de populații, făcută de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Porți”; Pag. 340: „Mai mult de jumătate din demnitarii P.N.Ț., au fost meteci: Madgearu, Răducanu, Mitro, Iunian, D.R. Ioanițescu-Durac, Dr. Vayass, Dr. Mezincescu, C. Gongopol (directorul oficiosului «Dreptatea»), Mihai Ghelmegeanu, Mihai Ralea, Armand Călinescu etc.”; Pag. 343: „capitaliști compradori băștinași”; Pag. 365: „Papanace... exponent al cuțovlahilor legionari, virulenți și pistolari”; Pag. 376:„... stareța de la Mogoșoaia (este vorba despre prințesa Marta Bibescu)”; Pag. 390: „ Marta Bibescu a fost măscărici la regele Ferdinand”; Pag. 397: „Sima și Biriș erau escroci politici și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Devenise notoriu cazul unui delicios poet omagist care, înarmat doar cu semiluna unei unghii și cu bocceluța unei pungi de rahat, detașate, cică-se, de la făptura prezidențială, colinda județele, înfiera apucăturile mic-burgheze, amăra existențele primilor-secretari, îmbulzind pe stadioane pogoane de băștinași, înaintea cărora zăngănea mai întîi unghia, desfăcea apoi, fără somație, și bocceluța cu fecale, și, asigurîndu-se de imposibilitatea evacuării incintelor, mizerabilul recita apoi ore întregi, mulțimilor îngrozite, din versurile sale descălțate. I se înfundase târziu, după ani de distracție, pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Le-a azvîrlit? - Cu cât se rățoia ăștia mai insistenți, cu atât le trăgea și ea mai înaripată, de sus, niște vânturi... I se năzărea la un motorist că depozitul de acte al primăriei seamănă cu botul girafei... Îl perpelea băștinașii pe depozit, dar minune încă la sânul lor nu se ivea... Dinamitau putreziții stăvilarul, pe motiv că li se păruse că pârâul aducea cu coada jivinei... Dar singura mulțumire era că viitura ce-o provocase târa jumătate din case din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Hărțile erau din 1781, 1794, 1822 și 1849, două dintre ele ridicate după gravuri în aramă. Ulițele dulci și întortocheate ale Săpunarilor și Pescarilor strângeau la sânul lor, clătinîndu-l prin terenurile virane și grădinile cu zarzavat, un pârâiaș, ca și cum un băștinaș ar fi strâns un fir de orzoaică între măsele. În contul izvorului, care atâta îl înfrigura, însemnă lacul Bulindroiului, o baltă cu apă posacă și puturoasă. La vărsare, cârmi o cruciuliță peste dâmbul din vecinătatea cârciumii lui Laharie Tralala. Unde
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
continue, să șadă extrem de destins, că ei erau foarte atenți. Să-i dea bătaie înainte. Ei îl înțelegeau. - Fîl-fîl! murmură atunci, ca pentru sine, Căpetenia Străzii. Gospodarii, ce să priceapă întorsătura pe care erau pe cale de a o căpăta faptele. Băștinași. Îi durea în pălărie. Până și câinele al cărui sânge fusese cerut să fie făcut să țâșnească prin ochi, schelălăia lingușitor și dădea jalnic din ciotul de coadă. - Fîl-fîl! îndrăzni Căpetenia Străzii să pronunțe cu un glas mai hotărât, mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
forță neobișnuită și o încredere nezdruncinată într-o epocă atît de săracă în personalități de excepție. Să evidențiem aici unul dintre corolarele ipotezei privind uciderea tatălui: primul conducător este un "venetic" care a ales mulțimea, cel de-al doilea un "băștinaș" ieșit din rîndul acesteia. Gîndurile și simțămintele ei au trecut prin el de-a lungul întregii sale vieți. În atmosfera respirată de aceasta, el recunoaște ceea ce-l preocupă, îl atinge, îl emoționează. Trebuie, de asemenea, să credem că și ideile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aceea că decembrie 1989 a prilejuit un triptic sudat: o intervenție străină (a KGB-ului), o revoltă populară și o lovitură de stat. Revolta populară a fost secondată de o conspirație externă („intervenționiștii străini”) și de o trădare internă („puciștii băștinași”); eminențele cenușii ale întregului scenariu sunt numiți, cu un termen inventat, „bubulii” (între aceștia, se evidențiază Ion Mihai Pacepa, fost șef la Securității, care a cerut azil politic în SUA la sfârșitul anilor ’70, și Silviu Brucan). Devine deja evident
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
radical). 3.2. Asocierea simbolică a femeilor cu naturatc " 3.2. Asocierea simbolică a femeilor cu natura" Unii oameni sunt considerați mai aproape de naturăxe "„natură", de imanențăxe "„imanență", de emoțional, irațional. La acest statut au candidat, în timp, sclavii, „barbarii”, băștinașii din colonii, dar nici unii nu s-au comparat cu femeile, care erau astfel tratate și de către sclavi, „barbari”. La ora actuală, femeile nici nu mai au competitori în această categorie. Experiențele exclusiv femeiești au făcut ca filosofii politicului să considere
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
un altul, unde mergem noi așa, cucoase, cu topoare? Ce? Adică lumea e oarbă? O să ne întrebe ce și cum și o să ne oprească în drum. . - Da' de ce l-a osândit, cucoană? ceru lămuriri altcineva. . - Din ură pentru familiile noastre băștinașe, din care auieșit domnitorii țării. . Hangerlioaica trăia într-un univers străin, închipuindu-și că țăranii se puteau aprinde pentru un nume de domn efemer, pe care nici nu-l cunoșteau bine. Abia popa și vreo doi bătrâni știau că biserica
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Dridu, considerată de către specialiști ca având „legături directe cu aspectele culturale de caracter provincial-romanic, atestate anterior (secolele IV-VII)”, cu continuitate ascendentă și absorbind „multiple influențe bizantine manifestate pregnant în conținutul ei”, conferindu-i-se, în mod indubitabil „un caracter local băștinaș, deci românesc”. Eugenia Zaharia prezintă cultura Dridu ca fiind „cultura materială provincial-bizantină în regiunile de la Dunărea de Jos, dezvoltată pe elementele de origine romană”, definită, în cele din urmă, a fi o „civilizație a poporului român deja format”. Prin urmare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de mai târziu, își trag seva și obârșia din locuitorii care au ocupat vetrele ce au aparținut ariei de civilizație de la Dunărea de Jos, habitaturi în care rolul primordial, privind crearea și întemeierea de sate, l-au avut oamenii locului, băștinașii, ei fiind producătorii de valori social-economice rezistente la intemperiile politice, și nu grupurile străine instabile. Faptul că astfel de grupuri au sălășluit temporar în zonă este demonstrat de descoperirea întâmplătoare a unui mormânt de nomad. Este important să se rețină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din indiviziune a celor două părți. El explică, pe baza actelor vechi (acum pierdute), cum în anul 1704 s-au ales „două giumățăți, partea din sud s-au ales lui Manolachi Costachi, iar partea din gios s-au lăsat răzășilor băștinași din acea moșie, când s-au și deosebit pomenitele părți cu pietri hotară”. Hotarnica Zberei a fost reîntărită în 1743 iunie 5 „cu însuși zapisul spătarului Manolache Costachi arătător că s-au primit hotarnica Zberei, întărită și cu cartea domnului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teorii” apărute anterior, cercetătoare reține și dă ca „singura plauzibilă” pe aceea „formulată în 1848, conform căreia răzeșii, moșnenii «au fost străvechi proprietari» și cea din 1857, când se vorbește de clasa răzeșilor care «nu numai că reprezintă pe lăcuitorii băștinași ai României, dar mulți dintre ei sunt coborâtori din familiile cele mai ilustre ale nației care făceau odată fala și apărarea patriei», iar «hrisoavele sau uricile vechi care constitua proprietatea răzeșilor fac dovada că aceste proprietății în cea nai mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Divanului observațiile făcute asupra hotărârii acestui Divan: 1-iu; că la anii 7213 (1704), după hotarnica șatrarului Zbere, moșia Umbrăreștii, dispărțindu-se în două giumătăți, partea de sus s-au ales lui Manolache Costachi, iar partea din gios s-au lăsat răzășilor băștinași din acea moșie, când s-au și deosăbit pomenitele părți cu pietre hotară ...” Domnitorul arată că hotarnica Zberei „să vedi întărită la 7251 (1741) iunie 5 cu însuși zapisul spătarului Manolache Costachi [...] și cu cartea domnului Constantin Nicolai vv. (Mavrocordat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dijmă”, deși locuiește - scrie Ion Trușan - „de mic copil și are moșie din vechi bătrâni”, fără să fi fost supărat cândva „nici cu o ceriri de dijmă sau altă asupriri”. El își revendică dreptul de stăpânire în virtutea faptului că e băștinaș și „la cheltuiala moșii am tras împreună analogul ce m-au agiuns pe 10 stânjeni din bătrânul Manea cu toți ceilalți răzăși.” Până la urmă, cei doi se înțeleg și renunță la înfățișarea în instanță. Pe 1 iulie 1832, Apostu Ciocniș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o să mai fie pe aici. (Fotzi se invârte în jurul lui Hasi distrusă) SCHWEINDI: Nu mai fiii atât de severă, Hasi, ce-o să gândească fiul nostru despre lume, când o să audă una ca asta. Suntem doar familiști, o adevărată familie de băștinași. Suntem plini de sentimente și trebuie să folosim cu grijă cuvintele. HASI: Atunci șefului familiei noastre trebuie să i se ridice odată și odată puțica spre cer, altfel cu copiii lui, Hasi rămâne de căruță, altfel rămân copiii în ceruri
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
depăși alta mai veche. Eu fac bucuroasă excursii de grup în Europa. Ca și cârciumăreasă cunosc fărădelegile propriei țări dinlăuntru și pe din afară, așa că o fărădelege europeană este o variație binevenită. Dar eu merg bucuroasă și mereu în fărădelegea băștinașă, care este așa de cuprinzătoare. (Hasi și Schweindi bolborosesc aprobator) HERTA (beată): Supraponderal... neimportant... formă omenească. Plec... să mă plimb. O să... odată în viața mea... să mă plimb... și să nu găsesc nici un țel în minte însămi. Cel mai bine
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Alături, te afunzi într-o mare de grâu, de floarea- soarelui și porumb, din care nu se mai zăreau calul și călărețul, cu peste șaizeci de ani în urmă. Această zonă colinară conferă valențe strategice intuite și folosite de către populația băștinașă încă din vechime, iar pădurile, livezile și viile ce o acopereau sporeau pitorescul peisaj natural. Din punct de vedere geografic, comuna este așezată în aria de contact a Podișului Bârladului, scăldată de la nord spre sud de albia Pârâului Berheci, frate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
al XV-lea, împlinind deja cinci veacuri de existență, asemenea localităților din jur, precum Oprișești, Răchitoasa, Lichitișeni și Gorghești. Ca și în secolele II și III d.Hr., în perioada de trecere la feudalism, așezările omenești ocupau poziții prielnice ocupației băștinașe în această zonă. În etapa feudalismului timpuriu (sec. X-XII), are loc îndesirea așezărilor în zonă, proces ce a fost întrerupt la mijlocul secolului al XIII- lea datorită marii invazii a tătarilor. Din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, numărul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Oncești. În urma mutării satului în vale, cum este așezat astăzi pe ambele maluri ale pârâului Bărboasa pe o lungime de 3 km nord-sud, unde familii ca Huștiu, venite din satul Hârbu, Constantin Țarălungă, apoi Chicuș de la Matca, Galan Ioan, împreună cu băștinașii au continuat tradiția strămoșilor din Epoca pietrei și bronzului, consemnate în „Geto-Dacica” (punctele „Lângă Biseric㔄La Gălănești”și „Pădureț”). Între timp, se construiește o biserică pe Dealul Bărboasei, biserică ce va funcționa până în anul 1908, când s-a zidit noua
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Mai târziu această răzbunare a sângelui a fost înlocuită prin răscumpărarea crimei, cu plata în oi sau bani, plătindu-se prețul vieții unui om. Deci se accentua responsabilitatea solidară a membrilor comunității. Judecătorii de mai târziu erau aleși din rândul băștinașilor sau din satele învecinate, după mărimea satului, 6 sau 12 membri, pentru a lămuri atât cauzele penale, cât și pe cele civile, în special litigiile pământului, pentru că cele mai multe procese se limitau la fixarea hotarelor. Cei 6 sau 12 membri erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trecute și moștenit de obștea sătească. În satul „devălmaș 1 de tip arhaic”, densitatea populației era mică, tehnica și uneltele agricole rudimentare, izlazul și fânețele erau întinse, iar o mare parte din pădure și izlaz erau nefolosite. Fiecare grup familial băștinaș avea dreptul de a se folosi de produsele naturii, pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice fel și fără limite, prin muncă directă și prin satisfacerea propriilor nevoi gospodărești. Câmpul agricol era împărțit în delnițe 2, repartizate pe familii, pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
păstorilor și al staulului cu boi, unde s-a născut Iisus Hristos. Crăciun a fost primul creștin ortodox din lume. Venirea lui în noaptea Crăciunului este, de asemenea, prilej de bucurii pentru cei mici și chiar și pentru cei mari. Băștinașii răzeși au păstrat tradiționalele obiceiuri strămoșești: colindele, Plugușorul, capra, Sorcova. După anul 1744, clăcașii veniți din nordul Moldovei au mai completat obiceiurile prin: Jocul cu ursul, Căluții și Paparudele care sunt moșteniri ale urmașilor ca niște documente ale vremurilor trecute
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]