1,778 matches
-
minunată, încât nu era chip să pierd drumul. În momentul plecărei, Millu îmi împrumută o manta de abà156 cu glugă, ca să mă apere de ploaie. Luai torba cu prepeliți sub manta, urcai pe Milordachi din-a-dreapta mea în căruță și... înainte, băiete, prin întuneric. Am uitat să spun că vezeteul meu era un jidovaș bicisnic de vro 14 ani, căruia îi plăteam patru lei pentru o zi de vânat. Nu era mult, dar nici el nu știa să facă mare treabă; abiè
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în contra unor profesiuni astăzi onorate în toate țările și în toate straturile sociale. Așa, când l-am rugat să mă trimeată în străinătate pentru a învăța pictura, el a sărit în sus: Cum, vrai să te faci zugrav? Ai înnebunit, băiete? Silit am fost, deci, să îmbrățoșez altă carieră; să lepăd penelul și să ieu condeiul și nu știu zău dacă schimbul a fost în avantajul meu. Cu toate aceste, din când în când, în oarele când n-aveam ce face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
acest incident m-a impresionat așa de tare, că după ce soții Lazu au plecat, eu, confuz de sărutările încă calde ce primisem pe obraz, m-am adresat tatălui meu zicându-i: Tată, am să te rog de ceva. Spune, măi băiete. Cumpără-mi și mie o Lăzoaie! Își poate oricine închipui ce haz a făcut părintele meu de această deșănțată rugăminte, iar eu nici astăzi, că a trecut la mijloc atâta amar de timp, nu am uitat imaginea doamnei Lazu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Nimic de făcut, trebuie să aștepte seara. Când apune soarele, locotenentul îi încredințează în sfârșit ordonanței o misiune care îl lasă pe om cu gura căscată: "Dar, domnule locotenent, cum să duci călare o oală plină cu borș?." "Descurcă-te, băiete. Du-te la madam Segal și cere-i sfatul", spune locotenentul și, așa cum îl știu eu, îi ordonă să le dea pescarilor dublu de cât or să ceară. În clipa când ordonanța vine cu borșul într-un container, pe care
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
al unui mare combinat și i-am relatat cîteva conflicte care ar putea constitui "miza dramatică" a unui eventual scenariu. Fratele Marianei a mai băut două pahare la rînd, apoi m-a pus la punct: Ușa din dos a socialismului, băiete! Acestea nu-s conflicte de film! Noi avem nevoie de filme constructive, nu distructive! Brusc, mi-a pierit pofta de replică. Cineastul a înțeles, s-a scuzat că e tîrziu și a plecat. Fratele Marianei nu vrea bătaie de cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
spre mine și surîde. Ar merita să știi cum a decurs instaurarea lui Iordache în funcția de șef al instalației. A venit el și mi-a spus, cu un fel de jenă: "Știi, m-au numit..." "Știu! i-am răspuns. Băiete, ai să fii bun și-ai să stai în banca ta; vei asculta ce-ți spun șefii și-mi vei comunica. Dacă voi face vreo modificare tehnică, să nu-ți dai aere de șef și să-ncepi cu sfaturile; voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
lui Macarie, care se apropia, decât atunci când se așezase lângă el. — Ce familie de artiști sunteți! se minunase Macarie sincer, cu un glas hârâit. Eu auzisem de la fete doar de fratele tău, dar văd că tu ai talent cu carul, băiete! Cred că pe tine nu te bagă nimeni în seamă, nu-i așa, că ești urât ca mine și mai ești și bâl bâit ca naiba, în timp ce frate-tu are tot ce-i trebuie, nu-i așa? Și pun prinsoare
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
îi vorbea de talent. — Am și eu ceva talent, dar nu destul pentru a ajunge printre cei mai tari. Sunt și cam puturos, ce-i drept! Dar am, în schimb, un foarte bun fler la oameni. Tu o să ajungi mare, băiete, ascultă-mă pe mine! Să nu-mi zici Macarie dacă n-o să fie așa! Cândva, lumea se va înghesui să vadă expozițiile tale. Ține minte ce spun! Dacă te ții de treabă, îți garantez că în 10-15 ani vei fi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ne adoarme. Ne trezim și murim cu ele... Auzit-ai tu vrodată povestea regelui Tla? - - Niciodată... Dar aș dori să știu mai întîi cine-i Archaeus? - Hm! Cum dracu să ți-o spun dacă n-ai priceput pân - acuma. Măi băiete! Cu toate schimbările ce le dorește un om în persoana sa, totuși ar vrea să rămâie el însuși... persoana sa. Am cunoscut oameni ce doreau a fi mai frumoși (cîte femei! ), mai cuminți (cîți oameni de stat! ), mai geniali (cîți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bune, negre. Astfel ieși pe uliță. Căzuse cea dendîi ninsoare și pe zidurile de-a lungul ulițelor el văzu pe ici, colo câte un copilaș îmbrăcat bine, făcând bulgări de omăt și aruncând unu-ntr-altul. Erau veseli și râdeau copiii. - Măi băiete, cum te cheamă? îl întrebă el pe unul. - N-am nume, n-am fost botezat, zise copilul râzând. Același răspuns i-l dete al doilea copil. Astă - seară el nu mai merse la cafenea, dar s-așeză în portalul teatrului
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
păr atât de blond ș-atît de moale și niște mâni atât de albe și tot cu gropițe și niște piciorușe mici... Ah! n-oi uita-o niciodată! Ea s-apropie de mine, se uită mirată: - A cui ești tu, măi băiete?... - A mamei, zisei, nici nu știu cum îl chema pe tata... - Dacă ești a mamei, vin la tata, zise ea, și mă luă de mână... Intrai în niște odăi frumoase cu covoare pe jos, cu divanuri de jur împrejur... iar un boier
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și era negru ca mâlul. Ochii rotunzi și mari ca două globuri de smoală se mișcau în toate părțile. Și cum continua să scâncească, Zogru căpătase convingerea că orice ar fi este un copil, așa că-l întrebase prietenos: - Ce e băiete, ce ți s-a-ntâmplat? Scâncetele încetaseră, apoi Omul Negru întrebase la rându-i, fără să-și miște gura pecetluită ca a broaștelor: - Ia te uită! Ce e cu tine aici? Întrebarea îl surprinsese și îl făcuse să creadă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Care se află în sertarul unde ne-am întrunit noi prima oară. Știi despre ce vorbesc, da?" "Cum să nu știu, Șefu'. Gata, am plecat să vi-l aduc." Dorinel mă privește întrebător. Adică pentru el n-am nicio misie? "Băiete", îl iau mai familiar, doar e mâna mea dreaptă, "tu, împreună cu Costel, stați de pază aici și nu-l scăpați din ochi pe portar. Când te chem eu, îmi spui tot ce-a făcut." "Bine, Șefu'. Geană sunt pă el
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
pare că avem de a face cu omor aici până la urmă, comentă el văzând securea însângerată prinsă în cureaua bărbatului. ă Domnule, spuse Ptițin, cu o voce confuză și războinică, dar cum a făcut-o? ă Despre ce tot vorbești, băiete? ă Vreau să spun, cum de s-a spânzurat singur? Vedeți, domnule, că frânghia este legată în jurul tulpinei copacului. Pot să văd cum a aruncat frânghia în jurul copacului, cum a făcut o buclă și cum a legat-o strâns. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
clipă de tăcere. ă Dar dumneata, Osip Maximovici? Poate că doriți să răspundeți pentru dumenavoastră. ă Eu cred că am auzit de numele de Rataziaiev. Parcă era actor? Cred că l-am văzut în vreo piesă. Înainte de vremea ta, dragă băiete, adăugă el lui Vadim Vasilievici. Rataziaiev, Rataziaiev. Da, cred că era un actor faimos pe vremuri. și apoi mi se pare că i s-a întâmplat ceva. Băutura, sau alt scandal. ă Ei bine, acum este dispărut. ă și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ă Te rog să rămâi până îl interoghez, spuse el. Băiatul se ridică, își frecă urechea și se utiă la Katia cu o privire de o inocență răzbunată. ă N-ai scăpat încă de aici, îl amenință ea. ă Deci, băiete, spune-mi, care este numele tău? întrebă Porfiri. ă Nu am făcut nimica rău, răspunse băiatul. ă Nu te acuza nimeni de nimic. Dar este posibil ca tu să ne ajuți în investigarea unei crime. Pe fața neagră ca tăciunele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
singur lucru îi trecu prin minte: ă Are fotografii. ă Continuă. Băiatul strânse din buze speriat și începus să tremure. ă Spune-mi mai multe despre aceste fotografii. Ce arătau? ă Prostii. ă Cum adică - prostii? ă Doar... prostii. ă Băiete, tu ești prostul aici. Spune-mi exact ce ai văzut când te-ai uitat la fotografii. ă Fete. ă Fete? și ce e prost la asta? Nu te-ai uitat niciodată la poze cu fete? ă Nu aveau haine pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
stârni lui Maigret un zâmbet resemnat. Îi promisese lui Rian și se ținea de cuvânt. — Urcăm? Îl găsi pe polițist sprijinit cu spatele de perete. Tânărul luă imediat poziție de drepți, În timp ce suspectul se uită pe rând la amândoi. — Mulțumesc, băiete. Poți pleca. Lecoeur Își ocupă locul și, un moment, aranjă blocnotesul, creionul și aparatul telefonic. — V-am oferit câteva minute să reflectați, domnule Pélardeau. Nu vreau să vă presez cu Întrebări care să vă oblige să recunoașteți. Deocamdată, Încerc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
S-a gândit o clipă, după care, ca și cum ar fi dezlegat o taină, a spus: - Deci într-acolo mergeți. De ce n-ați luat-o pe drumul mare? De ce v-ați deghizat? Gundo s-a întors încruntat spre el, repezindu-l: - Băiete, lucrurile astea nu te privesc! Am adăugat: - Longobarzii nu sunt bine primiți la Ravenna. A consimțit nepăsător, spunând: - Nu toți. Am văzut câțiva trecând printr-un sat din apropiere de Adria. Escortau un bărbat înalt, un roman îmbrăcat în negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în jurul coapselor, Ce franțuzoaică?! Mireille! Eu?! Nu mai face pe naivul! Pot să intru și eu la duș? Nu înainte de a te explica! Nu-ți amintești de Mireille?! Nu! Ai făcut-o acolo, pe balustradă! În picioare! Ce?! Ești tare, băiete! Ea încolătăcită cu picioarele în jurul coapselor tale stând pe balustradă, cinsprezece etaje deasupra Romei! o figură demnă de reținut! Ce tot vorbești acolo?! Încerca să se sinucidă și eu, Boris râde și nu-i înțeleg buna dispoziție, Mai ai un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de cuvinte murmurate rusești, pare că nici nu mai e conștientă de prezența mea în încăpere, Ușa de la intrare, Boris în prag cu pachetele din care ies cu ușurință gâturile lungi ale unor sticle de băutură, Ciao! M-ai găsit, băiete! Abia acum își dă seama de atmosfera apăsătoare ce plutește printre noi, Ce s-a întâmplat? Mă ridic să-l întâmpin, Copilul e grav bolnav! Sabina te-a chemat! Pentru moment Boris lasă să-i alunece sticlele pe masă, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
meșterul Luca și se ridică de pe scaun pășind în cadrul întunecat al ușii deschise, stă mult proptit acolo de ușă, dau să mă ridic și eu și încerc să mă strecor pe ușă pe lângă silueta meșterului, Cum ziceai că te cheamă, băiete? mă oprește el, Theo! Câți ani ai, Theo? Douăzeci și trei, meștere! Ei bine, Theo de douăzeci și trei de ani, luni începem zugrăveala! Nu-i o treabă ușoară, băiete! E treabă de bărbat, nu de muiere! Fii pregătit! Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe ușă pe lângă silueta meșterului, Cum ziceai că te cheamă, băiete? mă oprește el, Theo! Câți ani ai, Theo? Douăzeci și trei, meștere! Ei bine, Theo de douăzeci și trei de ani, luni începem zugrăveala! Nu-i o treabă ușoară, băiete! E treabă de bărbat, nu de muiere! Fii pregătit! Bine, meștere! Ești călugăr sau novice? Nu! Sunt student! Student?! se miră meșterul Luca prin întuneric, întorcându-și în prispă capul la mine, Unde? La Arte Plastice! La pictură?! tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
sfânt, dar nu sunt nici artă, ce poate fi mai deprimant decât o expoziție de icoane?! Nimeni nu-și face cruce, nimeni nu le sărută, pentru că nu simți nevoia, atunci la ce folos?! Dar ce mă doare cel mai mult, băiete, e că n-am crescut pe nimeni pe lângă mine așa cum m-a crescut meșterul Vasile pe mine, poate e ultima biserică pe care o pictez și voi muri neîmpăcat, ce să fac cu cartea asta, ce să fac cu cartoanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
e mirosul pe care cu uimire l-am simțit de multe ori în răsuflarea fratelui Rafael, la început am crezut că vine de la, meșterul Luca și-a înălțat paharul deasupra mesei și a închinat în cinstea lui Theo, Fii binevenit, băiete! i-a urat lui Theo, primindu-l în cinul pictorilor de biserici, nu voi uita însă zâmbetul melancolic al lui Theo, nu se bucura?! Eu așez între meșteri cu multă băgare de seamă ceaunul cu mămăliga caldă, preparată de fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]