40,119 matches
-
a mamei. Tatăl îi dezlegase tainele alfabetului. Iar profesorul Natan Mark, distins cărturar și om de litere, îi dădea, de la cinci ani, lecții de limba ebraică. "- Mergi la grădiniță?", îl iscodeau pe băiat unii adulți, încercînd să închege o conversație. Băiatul nu mergea la grădiniță și nici nu rîvnea să meargă. Cuvîntul suna confuz și suspect: ca o posibilă îngrădire a libertății. Un fost carnet de rețete al tatălui, cu adresa cabinetului medical din Iași, devine caiet de desene al lui
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
pe care autorul jurnalului o citea regulat de la nr. 798 (24 mai 1939) încolo - lucru întipărit fidel în memorie prin apariția, peste două săptămîni, a numărului festiv 800. "- J'ai lu dans Le Matin des enfants...", spusese într-o zi băiatul, cînd începuse să o rupă pe franțuzește. Notațiile din agendă continuă, cu aceeași concizie "lovinesciană", pînă la începutul lui martie, înregistrînd cotidian vizitele făcute sau primite ori resemnatul "nimic important". O însemnare ieșită din comun (21 februarie: "am încercat să
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
-l înșele și acela este el însuși." Abandonîndu-și jurnalul în fașă, Cazimir înceta să se automistifice. Griji mai mari îl pîndeau la orizont. Fericirea de a nu merge la școală trebuia să aibă sfîrșit. Cu puțin timp înaintea închiderii cursurilor, băiatul este dus cu sila, mama ținîndu-l strîns de mînă spre a-l împiedica să fugă, și vîrît într-o sală de clasă. Cazimir devine astfel, împotriva voinței lui, elev în clasa I a Școlii primare israelito-române mixte din Piatra Neamț, pe
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
interesă, din celălalt capăt al mesei, un bărbat solid și cu fața expresivă, îmbrăcat într-o uniformă ofițerească de culoare albastră, care îi venea ca turnată. Stelian nu-l recunoscu pe loc, dar bănui că trebuia să fie unul din băieții ceasornicarului. Mișu Leibovici interveni, ca să-l lămurească. “El e Aronică. Băiatul meu care-a stat la Moscova pe timpuri, după ce autoritățile române l-au schimbat cu niște basarabeni. Acum e colonel în Securitate. Poate-ai auzit de el?”...” “Colonelul Sticlaru
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
fața expresivă, îmbrăcat într-o uniformă ofițerească de culoare albastră, care îi venea ca turnată. Stelian nu-l recunoscu pe loc, dar bănui că trebuia să fie unul din băieții ceasornicarului. Mișu Leibovici interveni, ca să-l lămurească. “El e Aronică. Băiatul meu care-a stat la Moscova pe timpuri, după ce autoritățile române l-au schimbat cu niște basarabeni. Acum e colonel în Securitate. Poate-ai auzit de el?”...” “Colonelul Sticlaru”, completă binevoitor cel vizat. “N-am avut ocazia”, negă Stelian. Acum
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
ca și socială a femeii. De altfel, Românii au dovedit un simț de dreptate sănătos când, mai înainte chiar decât unele popoare de cultură veche, au deschis porțile școlilor și deci a carierelor la fel pentru fete ca și pentru băieți. S-a desființat astfel o nedreptate: inegalitatea în împărțirea bunurilor sufletești. Desigur că același simț de dreptate a mânat, pe legiuitori și pe părinți, spre educarea tot mai asemănătoare a celor două sexe, până s-a ajuns, în fine, în
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
care a dat-o și profesorului Vianu, iar acesta și-ar fi exprimat - cică - dorința de a mă cunoaște. 25 febr. 1952. Eu vă scriu cu oarecare întîrziere, deoarece în timpul săptămînii mi-a fost cu desăvîrșire imposibil. Programul cel nou (băieți) are următorul aspect: luni: 11-12,30; marți: 8-14, 16-20; miercuri: 8-13, 15-19; joi: 7-13, 16-18; vineri: 8-12, 17-20; sîmbătă: 7-14. Acestea sunt numai orele de curs și de seminar. Dacă mai avem vreo ședință, aceasta are loc de obicei de la
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
la Ciceu!) (De asemeni, să nu uit primul meu furt, la Ciceu: O planșă colorată, cu soiuri de ciuperci, pe care am rupt-o dintr-o enciclopedie germană, fiind în vizită la o fetiță, Ani, ce mă striga, foarte sexy, „băiatule!”.) (Ceea ce mă fascina la Ani era faptul că mă ducea printre niște uriașe grămezi de gunoaie și ea, eu, nu!, căuta resturi de mîncare. Desigur, avea ce mînca, însă dînsa descoperise plăcerea nepermisă de a mînca din gunoaie!) Cu stimă
Senzația de fericire pe care mi-o dădeau zidul (sau gardul) și lumina by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13568_a_14893]
-
rușinea față de manuscrisele mele. Îmi stingheresc liniștea. Fundoianu a făcut „Liceul Național” din Iași! Din clasa a VI-a pînă într-a X-a (atîtea erau pe atunci) am fost și eu elev la „Liceul Național” numit însă „Liceul de băieți nr-1”, pe scurt Le Be Unu! Poate că am stat în vreo clasă în care a stat și el, de ce nu chiar în aceeași bancă? Între Herța și Dolhasca există, sigur, o cărăruie! Ce bizar, deși sînt oarecum „ieșean” (am
Mi-am părăsit manuscrisele. Cu furie, cu ură, cu disperare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13592_a_14917]
-
dealul unde făceau elevii practică. De obicei stăteam acolo trei-patru zile, rareori o săptămână, n-aveam ce face, hălăduiam prin vie, mă amețea parfumul îmbătător al strugurilor, sporovăiam cu puștii, erau entuziaști, se îngrășaseră, elevele își atribuiseră culesul și sortatul, băieții cărau recolta în coșuri de răchită, uitaseră de școală, de matematică și fizică și rusă, ieșiseră din rolul de elevi nătângi și speriați și hăituiți de dascăli, de cataloage și regulamente, se îmbujoraseră la față, se transfiguraseră, trăiau în mediul
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
de bucurie” e, alteori, vecină cu gustul amar al trecerii - “norii trec risipindu-se / să fie rochiile mele / culorile lor tot maia palide // și umbra acestui cuier / ca o spânzurătoare” - câteva vise “cu Dostoievski” proiectează angoase nocturne, “mâinile lui (ale băiatului) așează flori de aer pe lucruri”. Gesturile cotidiene ale “bucătăresei” se amestecă până la confuzie cu mișcarea scriiturii, curățatul orezului e asemuit “corecturii”, “suflecarea mâinilor” e urmată de “așteptarea și surpriza unei fraze noi”. Din asemenea notații și construcții ale imaginației
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
bucătărie se strecura pe sub ușa. Ilinca era acolo; poate că mă aștepta. N-aveam idee cît e ceasul, dar trebuie să fi fost foarte tîrziu. Am crăpat puțin ușa și am privit prin deschizătura. Ilinca, așezată la masă, cîrpea hainele băieților. Părea epuizata și era foarte palida. - Ilinca! am chemat-o în șoaptă. A tresărit, iar lucrul i-a căzut din mînă. - Țină! a exclamat, repezindu-se spre mine. Ești în afară de pericol? - Totul e-n regulă, am asigurat-o. Au plecat
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
aici și au plecat în fugă să caute în altă parte. Ne-au cerut actele de identitate și au vrut să afle cine e fiecare dintre noi, ce facem, de ce locuim în casă, tot soiul de lucruri... Pînă și la băieți s-au uitat bănuitori și i-au chestionat drastic. După ce au plecat și lucrurile s-au mai liniștit, am fost nebună de spaimă din cauza ta. M-am întrebat dacă și-au plasat oamenii afară, în eventualitatea că cineva ar încerca
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
vizita pe tânărul redactor al revistei "Albatros", Geo Dumitrescu. Geo Dumitrescu însuși nu se afla într-o situație cu mult mai bună decât a lui, totuși întâlnirea dintre cei doi aspiranți la glorie literară este hotărâtoare pentru soarta nesigură a băiatului din Siliștea-Gumești. Ea înseamnă accesul într-un grup de prieteni care-l ajută să-și găsească slujbe în mediul gazetăresc, înseamnă debutul în pagina literară "Popasuri" a ziarului "Timpul" la care lucra Miron Radu Paraschivescu, liderul grupului. Marin Preda a
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
Sub lentilele ochelarilor ieftini, o privire rătăcită și buimacă de miop îi dădea aerul absent al unuia care nu vede pe unde calcă și trece pe lângă întâmplări și evenimente, fără să le ia în seamă și neatins de ele. Chipul băiatului slăbănog pe care-l priveam nu oglindea nimic din ce s-ar fi petrecut atunci în mintea lui și nu oferea nici o sugestie asupra inteligenței sale" ( Conștiința unei generați). Pe acest tânăr Al. Cerna-Rădulescu îl angajează la corectura săptămânalului "de
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
recomandare a lui Geo Dumitrescu către Ștefan Popescu: "Iubite nene Ștef, Fără a fi într-o situație cu mult alta decât a individului ce ț se prezintă, îndrăznesc totuși a-ț arăta cu degetul cazul de revoltătoare mizerie a acestui băiat care are pretenția de a nu muri de foame. Îl cunosc de la apariția "Albatrosului", când ne-a trimis câteva schițe din viața satului, gen Ion Ionescu ( mai puțin ostentația), viguroase și realiste, semnate Marin Preda. Apoi a tot venit pe la
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
această scrisoare care vrea numai să-ț pună în față cazul pe care urmează să-l studiezi puțin. Aș vrea numai să concentrez în acest final un pumn de rugăciuni și intervenții pe lângă dumneata, care să-ț înnoade și acest băiat nenorocit în șirul celor pe care-i ajuț. Să trăiești, G. Dumitrescu 21 dec. 1941 Scriitorii care s-au format în acest grup, apreciază Al. Cerna-Rădulescu, au alcătuit o generație care a păstrat o serie de caracteristici unitare: "același refuz
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
unei povești de tipul celor din „Întâlnirea din Pământuri" Starea de buimăceală, percepția adormită a lumii sunt de regăsit și la penultimul fiu al lui Tudor Călărașu, viitorul scriitor. Contemplând o fotografie de la 12 ani, el observă: „Fotografia arată un băiat oarecare, așa cum probabil erau mulți la vârsta mea și totuși sunt în ea niste semne ciudate de impresie: copilul acela parcă avea mintea undeva pierdută în somn. Băiat de doisprezece ani, nu părea încă să se fi trezit la o
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
scriitor. Contemplând o fotografie de la 12 ani, el observă: „Fotografia arată un băiat oarecare, așa cum probabil erau mulți la vârsta mea și totuși sunt în ea niste semne ciudate de impresie: copilul acela parcă avea mintea undeva pierdută în somn. Băiat de doisprezece ani, nu părea încă să se fi trezit la o gândire mai vioaie, mai sprintenă. Spre deosebire de ceilalți, care au o privire isteață și fețele atente, pare adormit, deși fotografia a fost făcută ziua în amiaza-mare. Asta îmi stârnește
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
și, de acolo, dă drumul unei rotile de plug să omoare pe câinele Duțulache, care nu-i fusese de ajutor într-o bătaie cu un oarecare; după o săptămână de la întoarcerea lui Gheorghe de la București, tatăl, în culmea revoltei că băiatul n-a adus bani, distruge bunurile familiei etc. Povestirile scrise ulterior de Preda par capitole de roman. Secvența inițială din „Delirul" a zăcut mult timp în sertar până când autorul i-a găsit utilitatea. Unele asemenea fragmente sunt evocări de război
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
antic, numită Moșteniada, purtînd subtitlul de Tratat despre cum să-ț pui piedică singur. Un adevărat document de patologie, coane... De unde le ai? - Metehne de familie lăsate mie cu procură. Sunt un viciat testamentar. (De unde pînă unde să fie un băiat detracat, cîtă vreme n-are studii speciale? - Saki) - Nutrim un adînc respect, ne înclinăm cu mîrșavă adorațe în fața acelora care ne-au premers pe diferite trepte ale păcatului. - C. R. Maturin - Și reciproca, darling... - Să fi fost eu popă - mi le-
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
ar putea să le fie de folos elevilor lipsiți de vedere. Aici studia și Louis Braille, în vârstă atunci de 13 ani. Vederea și-o pierduse într-un accident, la trei ani, începându-și, prin urmare, viața conștientă ca nevăzător. Băiatul a analizat sistemul lui Barbier, l-a modificat, i-a redus numărul de puncte la șase,dispunându-le într-un dreptunghi cu verticala de trei și orizontala de două puncte. La 16 ani, Louis își definitivase alfabetul. După sute de
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
punctul în care ar fi fost să pice berea mea. La una ca asta vărs berea și ridic halba. Nu da, zice, că-ți scriu și-o poezie uite acu ți-o scriu! Și scoate printre degete așa cum facem noi băieții când arătăm mă rog un vârf de cretă scoate: Îți fac o poemă Pe loc ți-o fac! Și se târa cu creta lui pe sub mese Desenând cimentul Mișuna în patru labe pentru alea câteva litere. Dă-te bă la
Poezie by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/14305_a_15630]
-
în care descoperă poeziile lui Grigore Alexandrescu și Vasile Alecsandri. Cel ce va scrie Neamul Șoimăreștilor și Frații Jderi e pasionat de istorie și gramatică. Elev la gimnaziul "Alecu Donici" din Fălticeni (el îi spune Folticeni), se înfățișează ca un băiat sfios, dar impulsiv. Datorită "instinctului său de primitiv", mai mult hălăduiește prin "iezerile cele mari ale Șomuzului", "împărăția apelor", decât se ține de carte, încât în clasa a III-a rămâne repetent. E îndrăgostit de folclor și de Eminescu, ale
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
persoane mai informate decât mine, volumul este prima lucrare etnomuzicologică din Europa (ca să spun, ca unii, ";din lume") care apare însoțită de un DVD, adică de o colecție sistematizată de secvențe filmate pe teren (în timpul nunților, horelor, vizitelor nocturne ale băieților la fete etc.). Unele secvențe dau seamă de viața muzicală a Oașului; altele însă ilustrează experimentele întreprinse de autori. (Unul dintre cele mai interesante experimente a constat - o spun în treacăt - în testarea reacției localnicilor la auzul danțurilor culese de
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]