721 matches
-
întărîta ca pe niște căței, îi îmbrîncea și el la rîndu-i și-i trăgea de hanorace, chicotind și chițăind excitat, abandonîndu-se acestui preludiu promițător. Joaca prevestind extazul, durerea amestecîndu-se cu plăcerea, și vina și sila și amăgirea și speranța... Ispita băltind în adîncul viscerelor, lăsați copiii să vină la mine, să se hrănească din hoitul ăsta nevolnic... Reprezentația nu era însă gratuită. Un bun prilej pentru Ierusalim ca să-l caute prin buzunare. Găsi o legătură de chei și un portofel căreia
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
porunca domneasca se referă la o mai veche pricina de hotar sau la o încercare obișnuită de a pescui în gârlele stăpânite de mănăstire și a paste vitele pe grindurile din baltă. Gârla Rătundului este menționată într-o hartă a Băltii Bratesului întocmită la 4 aprilie 1835. A fost la sud-est de satul Tătarca, unde era Grindul Rotund. În împrejurări care au rămas necunoscute satul va fi luat de la Mănăstirea Galata și dat Mănăstirii lui Balica hatmanul, Mănăstirea Frumoasă din Iași
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
Rotund. În împrejurări care au rămas necunoscute satul va fi luat de la Mănăstirea Galata și dat Mănăstirii lui Balica hatmanul, Mănăstirea Frumoasă din Iași. La 2 aprilie 1628 domnitorul Miron Barnovschi întărește acestei ultime mănăstiri stăpânirea asupra satului Sivita cu bălti cu pește și cu vii. Satul fusese dăruit Mănăstirii Frumoasă de un oarecare Ceacaru, care-l cumpărase de la Mănăstirea Galata. La 3 iulie 1632 satul era din nou în stăpânirea Mănăstirii Galata. La această dată, domnitorul Alexandu Ilias împuternicește pe
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
1632 satul era din nou în stăpânirea Mănăstirii Galata. La această dată, domnitorul Alexandu Ilias împuternicește pe călugării mănăstirii să strângă dijma din satul Sivita de la „cine va hi avut acolo, den pâine și den fan și den peste din bălti și den vii și den grădini” Se pare ca stăpânirea Mănăstirii Galata asupra satului nu a mai fost tulburata, căci domnitorul Ilias Alexandru întărește egumenului acestei mănăstiri să stăpânească satul Sivita și să ia dijma „din zece”, „din pâine, fan
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
fagi, ulmi, frasini, stejari și carpeni.În lunca Șiretului predomina rachița, plopul și sângerul. Arbuștii sunt adesea representați de tufe de mure sălbatice și șoc. Solul este acoperit de cucuta și feriga. Meandrele nefolosite ale cursului Șiretului formează smârcuri și bălti pline de păpuriș și de trestie. La începutul primăverii, pe câmp, pot fi văzuți ghiocei și viorele. Pe câmpurile comunei pot fi văzuți mistreți, mai ales în zonele joase din lunca, si turme de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
a dat denumirea de salahori. În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza da legea de reformă agrara, împroprietărind 79 de salahori ce lucrau pe moșia lui Mihail Sturdza. Fiecare clăcaș a primit câte patru fălci de pământ: arabil, fâneața, imaș, bălti. Șase ani mai tarziu, în 1870, o parte din moșia Sturdzeștilor a fost vândută lui Vintilă Cicei - care stăpânea moșia Perieni. În "Marele Dicționar Geografic al României", redactat de George Ioan Lahovari (1898), se menționează: În "Dicționarul Geografic al județului
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
de păioase - orz, ovăz - si leguminoase - mazăre și linte. În regiunea dealurilor sunt de asemenea cultivate vii și livezi de pomi. Apele de suprafață constituie un element de relief important. Pe langă râurile Prut și Jijia, există un numar de bălti, alimentate de precipitații și de revărsarea apelor curgătoare, datorită altitudinii de aproximativ 30m. Stratul de apa freatică se află la 5-6 m adâncime. Comună este situată într-o regiune cu climă temperata, condițiile fiind favorabile dezvoltării agriculturii. Presiunea atmosferică, precipitațiile
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
Teremia Mică (, ) este un sat în comuna Teremia Mare din județul Timiș, Banat, România. În Teremia Mică sunt peste 300 de case. Are strada principală asfaltata dar celelalte nu. are foarte multe bălti cu pește chiar și la oameni în curte. Teremia Mică este o localitate de graniță, localizată în apropiere de extremă vestică a județului Timiș, pe granița cu Șerbia, la circa 3,5 km nord-vest de Teremia Mare, de care este
Teremia Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301403_a_302732]
-
Regele Carol I, construit de Anghel Saligny la Cernavoda, inaugurat în anul 1895, se compunea dintr-un pod peste brațul Borcea (unul dintre brațele Dunării), unul peste Dunăre și un viaduct peste baltă Iezerului, desființat în 1969, în urma desecării acestei bălti, și înlocuit cu un terasament de rambleu.
Viaduct () [Corola-website/Science/300182_a_301511]
-
patriotism economic și neutralitate permanentă. Cu toate acestea, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 partidul nu a trecut pragul electoral, obținând 11.782 de voturi (0,74%). PPCD a avut cele mai bune rezultate în Chișinău (1,10%) și Bălti (0,97%), iar cele mai slabe în UTA Găgăuzia (0,28%).
Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300197_a_301526]
-
1.650 de oameni, doar 5 sunt sași. Pe langă cetatea și biserica în sine, turiștii mai pot vizita un muzeu sătesc cu profil arheologic și baltă Tânărogul, unde se găsesc câteva pâlcuri de plante formate din relictul terțiar, foarfecă băltii ("Stratiotes aloides") și alte specii de plante rare. Pe luciul apei pot fi văzute o sumedenie de păsări, în funcție de anotimp, precum lișițe, rate mari, sarsele de vară, lăcari, iar în timpul migrațiilor de toamnă și de primăvară chiar și stârci mici
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
cu localitatea Greci. Actuala grupare a locuințelor din cadrul localității Jijila urmărește Drumul Național 22, cu un numar de gospodării mult mai mare pe partea stângă a acestuia spre Macin. Că tipologie, sătul vechi, care era grupat în imediata apropiere a băltii Jijila spre Dunăre. Dezvoltarea ulterioară spre vest și extinderea spre nord și sud din perioada primelor decenii ale secolului al XX-lea, au aceleași caracteristici „compacte”. Vatra veche, nucleul inițial al satului, s-a grupat în jurul bisericii unde sunt amplasate
Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/301846_a_303175]
-
Breșcu, Târlugeni, Galeș, Covasna, Codlea și Prejmer din județul Brașov. Pastorii pătrundeau prin depresiunile Dumitrești, Andreiașu, Vârteșcoiu, dar și prin sud-vest pe "drumurile pastorale" de pe plaiurile Buzăului. Odată ajunși aici, cei mai mulți își fixau târlele pentru iernat sau se îndreptau spre bălti, spre Brăila, sau pentru a trece în Dobrogea. Tot pe acest drum mergeau prin Nămoloasa spre Moldova. Crescătorii de bovine din Ardeal s-au stabilit la Bolboaca. Familiile Rizea, Cernatu și Stănilă își au obârșia în zonele pastorale din marginea
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
din Belciugul Moldovei, 1457 de oi din Costieni și 261 de ori din Blehani.În acelați an sunt consemnate 16174 de oi și 3762 de bovine care se așază Râmniceni, Boroiasca, Gârlești sau Crângeni, acolo unde erau multe locuri neproductive, bălti, fâneșe, mărăcinișuri, păduri. Potrivit unui document din 1829, Râmnicu Sărat era județul cu cele mai multe casării, 17 la număr, așezate în Voietenul, Râmniceni, Bolboaca, Gârlești, Cioranca. De frunte sunt: cășăria serdarului Costache Robescu (Gârlești) și, atenție, cășăria lui Grigore Borănescu de pe
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
260 metri. Față de albia minoră a Șiretului, ea are o altitudine de 25 metri. În zona de confluenta a celor două râuri, relieful are aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare. În lungul râului Siret apar câmpii aluvionare de lunca inundabile cu bălti (Bălăneasa Râioasa, Puturoasa, Baltă lungă etc.), despletiri de brațe și cursuri de apă părăsite (Șiretele). În anii cu ploi abundente, Șiretul revarsă și inundă întinse terenuri arabile așa cum au fost inundațiile din anii 1929, 1969, 1970, când pe teritoriul comunei
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
pe nume Barcan, membru al Sfatului lui Mihai Viteazul în Transilvania. O ipoteză plauzibilă este cea după care numele localității vine de la mediul geografic unde este amplasată. Astfel, Barcani ar veni de la bara-balta, barc, ceea ce reprezintă o lunca plină de bălti. În țară mai sunt și alte localități al căror nume au aceiași rădăcina: Barcani, Barcanesti etc. Primii locuitori se spune că sunt veniți din Depresiunea Bârsei, fugiți din localitățile fostelor scaune secuiești din apropiere. După înființarea glăjeriei, au venit aici
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
etape, efectul fiind apariția mai multor forme negative de relief, liniare sau în formă de arc (cum este cazul în zona vestică a satului, numit „la Dos”), în care apă provenită din izvoare sau/și precipitații a dat naștere la bălti cu trestie și stufăriș, inclusiv formarea așa-zisului lac din Dos, cu o adîncime de circa 12-15m. Formă alunecărilor este semisferica, conica sau turtita, cu dispunere liniară față de linia de desprindere. Ele sunt prezente în zona de sud-vest a satului
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de 120 elevi și alta cu cubajul de 68 mc frecventata de 51 elevi. Despre, sătul aparținător Nedeia se scrie că „își trage numele de la Cetatea Nedeia, înființată se zice de fenicieni” și ..aflată în locul numit Marmurele, după nume unei bălti mai mici decât baltă mare (baltă Nedeia). Pe teritoriul acestei localități, la punctul numit „Gură Gârlei Nedeia, lângă Dunăre, există niște lucrări de apărare făcute de armată Română în timpul războiului din 1877-1878, numite de locuitori „la baterii”.
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]
-
de câmpie format din terasele Dunării, cu altitudini relative cuprinse intre 25-40 m, fiind străbătută la est de râul Desnățui, la sud de pârâul Baboia. La baza teraselor au apărut o serie de izvoare care au format o salbă de bălti. În partea sudică a localității, apare un lac a cărui ape s-au mineralizat treptat, dobândind proprietăți terapeutice în tratamentul afecțiunilor reumatismale, iar zona este cunoscută sub denumirea “Băile Ionele”. Clima este temperat continentală cu minime ăntre minus 5 si
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
peste tot. Uneori poți găsi în cale, dar fără pericol, șopârle de câmp sau șerpi negri. Cei „galbeni” (viperele) au dispărut în ultimii 30 de ani. Ape: Rămase din perioada marelui lac Roșu, Lacul Mutu, Baltă Bisericii și cele două bălti din zona Vălenilor sunt ultimele existente pe teritoriul Budieniului. Încă mai există anumite specii de pește dar, fără întreținere și datorită pescuitului necontrolat, fondul a scăzut dramatic. În zona nord-vestică și de lunca este traversat de răul Amaradia, afluent al
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Cursaru, Deleni, Izvoarele, Olari, Piscuri, Plopșoru (reședința), Sărdănești și Văleni. Comună este amplasată de-a lungul șoselei DN66, în sudul județului Gorj. Suprafață comunei este împărțită în teren agricol , păduri 3551, diferența rămasă fiind atribuită celorlalte categorii, livezi, pășuni, râuri, bălti, construcții. Teritoriul actual al comunei este format din 11 localități și a rezultat în urma reorganizării teritoriale din anul 1968.Satul de centru este Văleni, iar celelalte sate sunt Broștenii de Sus, Cursaru, Broșteni, Ceplea, Izvoarele, Sărdănești, Plopșoru, Piscuri, Deleni, Olari
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
salvarea satului de la distrugere. • Plopșoru - Într-un act din 18 iunie 1517 sunt menționați megieșii Târtabă, Stere și Dan Plopșor. • Ceplea - Un document datat : 18.12.1534 al Pârcălabului Vlad Vintilă care donează Mănăstirii Tismana mai multe sate, „săliști și bălti printre care și Năsipul” identificat a fi satul Ceplea. La 24 aprilie 1536 Radu Paisie Voievod, întărește și „Stârcii de la ceple a doua parte”.• Izvoarele - Intr-un hrisov din 30 iunie 1496 Vlad Călugărul confirmă lui Român, Jitianul și altora
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
Patriarhiei Ruse. Ca răspuns la cererile adunării eparhiale din 14 septembrie 1992, Sinodul BOR din 19 decembrie 1992 a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Dat fiind contextul istoric, ea este acum autonomă și urmează stilul vechi. Petru Păduraru, fostul episcop de Bălti al Mitropoliei Chișinăului a devenit mai întâi locțiitor, si mai apoi, din octombrie 1995, mitropolit al Basarabiei și exarh al plaiurilor, cu drept de jurisdicție extrateritoriala asupra românilor ortodocși din diaspora de răsărit. A fost înregistrată oficial de guvernul Republicii Moldova
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
cu drept de jurisdicție extrateritoriala asupra românilor ortodocși din diaspora de răsărit. A fost înregistrată oficial de guvernul Republicii Moldova la 30 iunie 2002. Și-a reactivat mai multe structuri sufragane, dintre care cele mai importante sunt: Arhiepiscopia Chișinăului, Episcopia de Bălti, Episcopia Basarabiei de Sud, Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria, Seminarul Teologic "Mitropolit Gurie Grosu" din Chișinău. Și-a reactivat sau creat instituții specializate cum ar fi Institutul Teologic Ortodox din Moldova, Seminarul Teologic "Mitropolit Visarion Puiu", "ASCOR
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
În acest subiect, Mitropolia Basarabie a adresat o nouă plângere Curții Europene a Drepturilor Omului. Mitropolia Basarabiei și-a reactivat eparhiile istorice sufragane, iar autoritățile Republicii Moldova le-au admis în legalitate în perioade diferite: Arhiepiscopia Chișinăului (în 2004), Episcopia de Bălti (fosta Episcopie a Hotinului, în 2004), Episcopia Basarabiei de Sud (fosta Episcopie a Cetății Albe - Ismail, în 2006) și Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria (fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria, în 2006). Din octombrie 1995 Mitropolia Basarabiei
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]