648 matches
-
alea Costel era complet vidat de sine însuși și nu se gândea la nimic, așa cum actorul care joacă pe scenă un personaj nobil poate fi, în viața lui obișnuită, un mediocru cu cap statuar. Fără să țină prea mult la bănățean, Maria iubea, chiar iubea, încă de pe atunci, tristețea înșelătoare de pe fața lui, pe care o căpăta atunci când marele poet polonez din veacul al XVIII-lea, strămoșul său ignorat, se ridica din viscerele lui întortocheate, cum pâlpâie aburul deasupra ceștii de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se armează betoanele. Era un loc nespus de trist. Pătrunzând în el, deveneai la fel de palid și imaterial ca tot ce te-nconjura. Dar tocmai acolo Maria se opri, se-ntoarse spre Costel și-i spuse serioasă, aproape severă: "Sărută-mă." Bănățeanul simți că mintea-i pleznește și că ordinea lumii se clatină. Efectul se producea înaintea cauzei și timpul curgea invers. Într-o clipă aruncă-n foc tabelul cel nesfârșit și care nu prevestise nimic, și se abandonă, pradă vie, celeilalte
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
care venea, mânca, sporovăia cu mama și-apoi eu eram trimis la culcare. A doua zi pleca înainte să mă trezesc. Tata era o mare absență, un mare gol în viața mea. Pe deasupra, mi-era frică de el. Uneori, în bănățeanul subțire și distrat, cu părul ca o oglindă neagră de la uleiul de nucă turnat pe el generos, și care de obicei vegeta pașnic, cu picioarele suite pe scaunul pe care ședea - și în poziția asta ciudată, de păsăroi, aveam să
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
decât cu tîntăvenii ei, cu surorile, Anica și Vasilica și cu părinții, mămica (rău bolnavă încă de-atunci) și tătica. Băiețelul și Costel, bărbatul ei slab ca un țâr și cu păr pana corbului, care abia-mplinise douăzeci și cinci de ani, bănățeanul pe care, după multe ezitări, îl luase "că e băiat bun", cum îi tot zicea soră-sa, erau toată viața ei de regină-n exil?! care nu-și mai amintește nimic din strălucirea unui trecut confundat de-acuma cu visul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se aflase chiar de la-nceput în miezul unei cabale zumzăitoare. Iar începutul putea fi-mpins oricât înapoi, până la Tadeusz Czartarowski, nobilul polon cu harul picturii de acum două secole care privea, din când în când, prin ochii negri ai unui bănățean stângaci, sau până la Vasile Badislav, căpitanul de pompieri, amândoi urmăriți îndeaproape de mesageri roind în jurul lor ca niște insecte ție nite, împingîndu-i pe căi niciodată visate, inventând și supn-mînd ființe în jurul lor, dărâmând zidul dintre halucinație și real - inversând atât
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se umple de boli: reumatism, astmă, varice, dar deocamdată erau tinere și destul de inconștiente ca să iasă cu capul gol sub ninsoare și s-ajungă acasă, prin mahalalele lor, cu buclele permanentului încărcate de steluțe sclipitoare. Așa că, neavând de ales, pentru că bănățeanul ei nu câștiga destul la Atelierele ITB, unde trăgea la pilă toată ziua, s-a hotărât să meargă mai departe la țesătorie și să-l lase pe Mircișor, ca toată lumea, la o creșă. Acolo era să-l piardă și pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
un reflex. A 11-a ediție (12-15 iulie) a însemnat și anul acesta jazz la greu, munte cât cuprinde, oxigen cât mai este, apă rece și atmosferă faină timp de patru zile de vară montană. Plus Jan Garbarek Group. Pentru bănățeni, a ajunge în fiecare an la Festivalul de Jazz de la Gărâna a devenit un act social solid, dincolo de evenimentul în sine care este, fără îndoială, unul deosebit atât ca locație, dar mai ales ca line-up și orientare muzicală. Și pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Domnul Vasile Elisav se referea la un opuscul ieșit de sub tipar în ’90 (după o anticameră,-n sertarul editurii, nu mai lungă de vreun an de zile), al autorului temeswarens (locuitor, adică, al urbei de pe Bega, fără a fi și bănățean, — cum se tot putea citi prin cronici, culegeri de eseuri și docte lexicoane), intitulat Afinități... — ... efective, completă Nora Aron sau, mai degrabă, Carmen Carpen. După o scurtă pauză, cea dintâi ținu să-l șicaneze pe proful Elisav, spunând că vede
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
m-am întâlnit la Paris cu domnul Ion Holänder, organizatorul Festivalului. Ne cunoșteam mai demult, din anii când fusese directorul Operei din Viena. M-a anunțat că am fost prins în program și că voi primi invitație oficială. Holänder, un bănățean onorat timp de 17 ani cu conducerea uneia din cele mai prestigioase Opere din lume, organizatorul celebrelor "baluri de Crăciun" de la Opera din Viena, a fost numit de câțiva ani director al Festivalului George Enescu. Fiind cunoscut și apreciat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
dimineața copii la școală, altădată la părinți în orășelul cutare, mai apoi, și mai des, într-o comună unde a mea mather-in-low își petrece în singurătate viața în mijlocul unui popor de găini și a câtorva perechi de găinușe pe care bănățenii le numesc hanți și gredli, după vechi influențe multiculturale impuse încă după tratatul de la Passarowitz, când prințul Eugeniu, din casa Savoia, a intrat, în al doilea deceniu al veacului luminilor, prin poarta Forforoza în Cetate. Așadar hanți e cocoșelul mărunțel
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
și judecăm tot așa. Iată un exemplu: printre urmașii corifeilor Școlii Ardelene s-a strecurat Nefârtatele sub înfățișarea guralivă a lui Ioan Avram Mureșan, fost ministru și actual mare actor de policier. Multă vreme am socotit otova că ardelenii și bănățenii greco-catolici ar fi aristocrația morală a nației transilvano-bănățene. Că nu e așa ne spun caltaboșii, pălinka și plicul. Ionică este, se zice, nepotul arhiepiscopului Lucian Mureșan al greco-catolicilor: oameni de ispravă, morali, vrednici de prețuire. Așa zicem adesea și nu
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
multe se petrec pe scena politicii. Stolojan va accepta candidatura la prezidențiale, Isărescu nu vrea cu țărăniștii, așa cel puțin îmi pare a fi acu, la această însemnată oră politologică și editorialistică (duminică de Schimbarea la față: în limbaj poporan bănățean îi spune Peobrajenie, în varianta popolară Pobraji). Așadar, decizii importante pentru țară au loc, vorba nu știu cărui zevzec militant. Eu nu spun că nu e așa, că nu trebuie, că nu e cazul, numai că știu destule, am priceput multe, ani
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
cultural, mai ales că acesta răsare unde nu te aștepți. Cred că siesta ideilor este numele potrivit al acestei ațipiri duminicale, aceasta se prelungește voluptuos până ce vin rătăciții națiunii și fac larmă pe ulița mare și tulbură odihna, cum zice bănățeanul, din soba din față. Există un provincialism cultural la vedere, acela al regiunii mediocrilor artistic. Iacătă că în capitala Banatului, ca să vorbesc provocativ și dincolo de agenda discuțiilor publice ale premierului, numărul lor este la fel de mare ca și în capitala Moldovei
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
ca provincie. Scriitorii români semnatari ai Memorandumului au strânse legături de solidaritate intelectuală și de prietenie cu semenii lor din capitală. Eu însumi am fost susținut la debut într-o editura "bucureșteană" de prestigiu, e vorba de Cartea românească, de bănățeanul Sorin Titel din capitală, și tot aici am avut unul dintre prietenii cei mai dragi mie: "bucureșteanul" Mircea Nedelciu. De aceea suntem cu toții de acord cu ideea profesorului Mircea Martin după care, în cultură singura abordare cu putință în judecata
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
fost mai bine să le povestesc în detaliu știrile de pe TVR Cultural? Românii e deștepți Obrăznicăturile dulci de la Ieși Radu Pavel Gheo „ Cert e că duducile știu să-și poarte bucile...“ (Emil Brumaru) De când am nimerit prima dată la Iași, bănățean blând și liniștit, m-a impresionat stilul semi-agresiv în care își impun personalitatea femeile capitalei culturale a României. Dovadă va fi fiind și faptul că soția mea e tot moldoveancă (ieșeancă și nemțeancă) și, dacă stai s-o asculți (ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
au atitudini de 400-450m în est și 300-350m în vest. Dealurile au o răspândire relativă limitată.Amintim astfel dealul Bozoviciului-alcătuit din roci eruptive și șisturi cristaline, având aspectul unor culmi prelungi. Câmpiile reprezintă o treaptă de relief redusă. Clima-Subtipul climatic bănățean se caracterizează prin circulația maselor de aer atlantic și prin invazia maselor de aer mediteranian, ceea ce conferă caracter moderat regimului termic, cu frecvențe perioade de încălzire în timpul iernii, cu primăveri timpurii și cantități medii multianuale de precipitații relativ ridicate. Predominarea
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
fie limba populară sau limba literară.Limba populară este vorbită mai ales în mediul rural ( regionalisme), iar cea literară în mediul urban (gramaticală). La fel și în Banat limba diferă de la sate la orașe. Amintim câteva cuvinte din mediul rural bănățean: avliecurte la casă sau la biserică; sobă- cameră; arvuna-avans; chicita- îmbrăcată de sărbătoare; bina- scenă; bumb-nasture; duiumbelșug; aramiz- mătase ; barabule-cartofi; paradaiseroșii; apipia- a pipăi; apoteca-farmacie; coleașămămăligă; spais- camară; arbeica-cratiță; apă acrăapă minerală; amușina- a mirosi; amunca- greu, dificil; ai- usturoi
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
culturali, cui se adresează canalele publice de radio și televiziune dedicate culturii. Ne-am zis că era timpul să ajungem la Timișoara și cu „Suplimentul“, dacă ne gândim numai la faptul că, de la bun început, colaboratori apropiați ne-au fost bănățenii Adriana Babeți și Radu Pavel Gheo (iar mai apoi li s-a alăturat Șerban Foarță). Unul dintre cei mai fideli „oameni de actualitate și reportaj“ tot la Timișoara viețuiește: Manu Babescu. Manu, absolventă a unei școli de muzică, apoi „că-țărătoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
anului 1941; a doua: Cine a inventat, și când, avizul telefonic / tot la-Români /? Răspuns:Învățătorii refugiați din Basarabia și Bucovina de Nord - după 23 august 1944, când au Început a fi vânați În vederea „repatrierii În Siberia” și după 1951, când bănățenii / deci, și refugiații În Banat /, considerați titoiști, au fost deportați În Bărăgan...). Își dau telegrame Învățătoarele, țin-legătura - dacă află ceva interesant... dar cum pentru mama totul e interesant, o ține numai În drumuri: la Cahul și la Hotin, la Cetatea-Albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
oamenii votează oameni. Liderii au îngropat PNȚCD și tot acolo trebuie căutată speranța, atâta câtă mai e. PNȚCD este la putere la Timișoara, când în restul țării aproape a dispărut, mai mișcă parțial la Alba și Arad. Ciuhandu este un bănățean domol, prudent, dar în același timp decis să scoată partidul din deșert, ca Moise. Vorbește cu seriozitate de „crezul“ său. Cum se explică supraviețuirea sa îndelungată, este la al treilea mandat? Dincolo de calitățile de gospodar și profilul moral al persoanei
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
simboliza totuși ascensiunea infinită, pomii funerari erau însoțiți de simboluri ascensionale : scara sau pasărea-suflet (și ea frecvent reprezentată pe pomul de pomană sau pe stâlpul funerar). Dacă am întâlnit motivul paltin cosmic + scară către cer în cânte cele funerare ale bănățenilor, în schimb, în diagonala spațiului carpatic, la huțuli („vecinii carpatini imediați ai românilor” ; cf. 40, p. 512), în „colindele pentru morți” ale acestora, întâlnim motivul paltin cosmic + pasărea-suflet. Într-un colind de flăcău mort, de exemplu, șoimul-suflet, în peregrinarea-i
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tânărului handbalist al Științei: Antrenorul Politehnicii Timișoara era convins că echipa sa ar fi putut mai mult în partida pierdută cu Știința MD Bacău: În privința faptului că în prima repriză cele două echipe au marcat doar câte 10 goluri, tehnicianul bănățenilor a spus: Referitor la arbitrajul cuplului Harabagiu - Stănescu, Sabin Dacău a spus: 24 MARTIE UN MECI DE POVESTE: ȘTIINȚA MD BACĂU - HCM CONSTANȚA 30-30 (15-15) Cele două combatante ale derby-ului din această după-amiază și-au onorat pe deplin pozițiile fruntașe
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
1), M. Ignat (1), Macovei (1), Spahic (1), Vaidasigan (1), Pârvan, Corlija. Antrenor: Otto Heel. Arbitri: Marius Barcan și Ștefan Ciurea (Craiova). Lui Otto Heel nu i-au plăcut arbitrii Fostul tehnician al Științei Bacău, aflat în prezent la cârma bănățenilor, s-a declarat nemulțumit atât de numărul mare de greșeli comise de elevii săi, cât și de maniera de arbitraj a craiovenilor Barcan și Ciurea. “A fost o revenire neplăcută la Bacău. Jucătorii mei au comis prea multe greșeli individuale
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Cipariu, Moților, I.H. Rădulescu, Virgil Madgearu l Fratelia (Zaharia, Traian Vuia, Mureș (Miloia/Drubeta), Migdalului, Mangalia, Lidia (Miloia/Drubeta), Musicescu (Miloia/Calea Martirilor). Gării ( G. Barițiu, Gării, Pop de Băsești) l Mehala (Gr. Alexandrescu, Munteniei, Coșarilor, Călărași, Opregului, Vistula, Popovici Bănățeanul, Paroșeni, Pompiliu Ștefu). O. Nica
Agenda2005-18-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283635_a_284964]
-
Timișoara, publicul de pe Bega a avut ocazia să vadă, pentru prima dată probabil, primul film autohton ce a scăpat de piratare (până acum) - o vizionare ce s-a sfârșit în aplauze, dar nu furtunoase, „căci nu-i șade-n obicei bănățeanului“, vorba lui Ciprian Marinescu. Constantin Vica a tras o fugă și până la Paris - el ne-a vorbit despre reacția spectatorilor de acolo. Octombrie » „Stăm prost cu cinema-ul.“ Ar fi nevoie de minimum un milion de spectatori în cinematografe pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]