1,589 matches
-
Acasă > Poezie > Cântec > ÎNDRĂGOSTIȚII Autor: Alexandru Maier Publicat în: Ediția nr. 1495 din 03 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Și într-una dintre zile Amețiți de transcendent Se uitau prin bătătura Dacă văd ceva concret... Nu era nimic sub soare, Nici în calea stelelor Ca să-i lege de făptura Să-i răpească de sub ochii zeilor; Nu puteau nici să mai plângă Că e frig sau că e cald Fiindcă se-nalțară iarăși
ÎNDRĂGOSTITII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379661_a_380990]
-
octombrie 2016. Eram departe astă vară, La munte, undeva la țară. Pe-un sez-long stăteam la soare Și-am fost martor la-ntâmplare. La țară-i muncă precum știi. Părinte singur de copii Ajunge munca o tortură. Ea robotea prin bătătură. Era o mamă pentru-un fiu Sau poate doi,dar unul știu, Căci eu doar unul am văzut. Poate-ar părea de necrezut, Dar veni pe înserate Un ins plesnind de sănătate, Iar ea căra cu brațul lemne. Eu mi-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
puști desculț, ... Citește mai mult Eram departe astă vară,La munte, undeva la țară.Pe-un sez-long stăteam la soareși-am fost martor la-ntâmplare.La țară-i muncă precum știi.Părinte singur de copiiAjunge munca o tortură.Ea robotea prin bătătură.Era o mamă pentru-un fiuSau poate doi,dar unul știu,Căci eu doar unul am văzut.Poate-ar părea de necrezut,Dar veni pe înserateUn ins plesnind de sănătate, Iar ea căra cu brațul lemne.Eu mi-am zis
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
respectivă ridica speteaza prin complicatele fire de urzeală. Maică-mea trecea suveica printre firele de urzeală ridicate și coborâte de ițe și speteze, după modelul creat la năvădit. Și minunea de macat apărea, după ce spata aduna și bătea firele de „bătătură”. Ornamentele macatelor păreau că sunt desprinse de pe zidurile bisericii Trei Ierarhi din Iași. Așa cum le văzuse Paul de Alep... Acum...războiul de țesut din lemn de salcâm stă aruncat prin curte. Mama a murit de mult...și nimeni nu-l
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
cetate, din mrejele cu vălul de aramă vin amintiri fugare puse-n în ramă. prin sat trec umbre grele de tăceri, unde s-au dus potecile de ieri? cine s-a răzbunat cu-atâta ură, unde e nucul meu din bătătură? și prispa mea cea plină de ulcele și nopțile dormite prin vâlcele? unde-i fântâna noastră cu izvoare, din care-au curs legende milenare? pe bolta naltă îmi ridic privirea, se cuibărește-n suflet iar uimirea, atâtea stele sunt pe
AMINTIRI FUGARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374769_a_376098]
-
astăzi, boi Regi peste oameni, cu minți seci! La noi erau odată, boi Trăgeau la jug cu carul plin La noi mai sunt și astăzi, boi Trăiesc o viață de declin! La noi erau odată, boi Stăteau o iarnă în bătătura La noi mai sunt și astăzi, boi Ce-o viața stau în băutură! La noi erau odată ,boi Care pășteau în umbră de stejari La noi mai sunt și astăzi, boi Ce au ajuns parlamentari! La noi erau odată ,boi
LA NOI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375794_a_377123]
-
și fair play, când o întâlnise, fapt care îi procurase adesea un dinte otrăvit contra din partea celor răniți în orgoliu de săgețile limbii sale. Nu era prea delicată de felul său și înfrunta cu aroganță, pe oricine o călca pe bătături, într-un fel care mie îmi evoca în minte pe Pardaillan, neîntrecutul spadasin din romanele lui M. Zevako. Singura deosebire între ei era, că Diana deși poseda spirit combativ, nu avea o sabie precum distinsul cavaler ci o limbă ascuțită
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
a municipiului București Țăranul român Când a venit țăranul din război El n-a intrat în casă, întîi s-a dus la boi I-a mângâiat pe ceafa și-a mers apoi la sura, Să vadă ce războiul stricase-n bătătura Atunci, în poarta surii pe cînd chema hulubii Țăranul ce se-ntoarse părea stăpânul lumii A mers apoi la glie privind adânc în zare - Și-o lacrima fierbinte depuse-n bărăgane. S-a-ntors apoi în casa și-a sărutat băiatul Și-
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
este fericit, întrevede o recoltă promițătoare. Și iată, din primăvară până-n toamnă trei recolte simultane. Sfârșitul verii. Smulgem fasolea de pe tulpina porumbului și umplem carul. Bunica a adunat din curte, cu măturoiul din nuiele, frunze și alte resturi vegetale, lăsând bătătura curată. Bunicul a bătut in mijlocul curții un par și mi-a spus râzând - vezi, o să ai treabă. Mă tot întrebam ce semnificație or avea parul si vorbele ... și iată, după o săptămână fasolea ce fusese întinsă în curte s-
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
și se numește coasta lui Ilie al Ioanii. Noi ne jucam pe ea și ne apuca frica, fiind izolată de alte case. Seara, când luna era cât roata carului, cum zicea mama, nea Ilie al Ioanii venea pe lemnele din bătătura casei noastre și ne cânta din caval. Eu priveam la stele și mi se părea că jucau în ritmul cântecului. Lemnele erau puse în bătătură, pentru că din ele vroia tata să facă o casă. Casă nu au ajuns niciodată, ba
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
era cât roata carului, cum zicea mama, nea Ilie al Ioanii venea pe lemnele din bătătura casei noastre și ne cânta din caval. Eu priveam la stele și mi se părea că jucau în ritmul cântecului. Lemnele erau puse în bătătură, pentru că din ele vroia tata să facă o casă. Casă nu au ajuns niciodată, ba, din cauza cântecului din caval, începuseră să lăstărească, se trezise în buștenii tăiați viața. Și azi mă urmărește cântecul din caval al moșului. Chibrituri nu se
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
și bună... Ei! n-avem ce face...că așa e pasarea...trebuie să zboare.... Nu se mai intoarce la cuib... Noi aicea avem de toate, avem ce ne trebuie...doar zile de la Dumnezeu să avem să va mai vedem prin bătătură! Buline de inimă avem de unde lua , ca a venit in sat o fătucă cu bărbat-său și au deschis amîndoi o Farmacie , pentru toate satele din jur. Se numește Farmacia Maria din Movileni. Au deschis-o în casa veche a
FRUNZE DE NUC de MIRELA PENU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377736_a_379065]
-
cucerirea Dreptei, de către comandoul special al Sistemului iliescian, condus de Traian Băsescu, mai exista o brumă de Opoziție, după 2006, structurile de tip mafiot se întăresc tot mai mult sugrumând țara. Degeaba behăiau oițele pe la colțuri, câteva manifestându-se prin bătătura centrală! Sub masca austerității, liber impuse, mafioții României au continuat jefuirea banului public și a bunurilor fostului „avut obștesc”. Marile tunuri, pe care le cam știam încă de la săvârșirea lor, au început să fie scoase oficial la lumină de noii
TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377776_a_379105]
-
Viena. Nu se face nici o mențiune de libertatea navigației, aceasta după un amendament al Austriei. (Tot pe "Independance roumaine" o cităm). Pentru eliminarea acestui pasaj, supărare. Acest pasaj al ziarului parizian are nenorocirea de-a trece ca un fir de bătătură prin prea multă urzeală, căci se reamintește articolul de la 12 august, apoi avanproiectul {EminescuOpXI 318} Austriei. Pasagiul e lăsat afară din aceeași cauză din care e eliminat începutul, pentru că se amintește un articol trecut, care nu era la-ndemînă și un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la uleiuri industriale: vîscozitate, temperatura de congelare; * la vopsele pe bază de ulei: puterea de acoperire a peliculei, flexibilitatea peliculei, gradul de uscare în 24 de ore etc.; * la țesături: greutate/m.p, rezistență la rupere, desime în urzeală și bătătură /10 cm pătrați, unghiul de șifonabilitate etc.; * la paste făinoase: umiditate, grad de aciditate, procentul la sfărămături etc. Indicatori ai calității produselor. Pentru măsurarea și caracterizarea calității produselor există un sistem de indicatori: indicatori specifici (parțiali); indicatori care exprimă ponderea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
Jünger se întîlnește întîmplător cu umorul, în schimb Freud se ocupă de categorie sistematic. În studiul din 1905, debordînd de vorbe de spirit, auzite sau produse de savant însuși, iată una, relatată de Heine și avîndu-l protagonist pe chirurgul de bătături Hirsch din Hamburg, care se fălește în fața poetului cu relațiile lui cu bogatul baron Rothschild: "Rothschild m-a tratat de la egal la egal, într-un mod de-a dreptul familionar". Dacă, la rîndu-mi, m-aș ocupa de bătături, aș putea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
chirurgul de bătături Hirsch din Hamburg, care se fălește în fața poetului cu relațiile lui cu bogatul baron Rothschild: "Rothschild m-a tratat de la egal la egal, într-un mod de-a dreptul familionar". Dacă, la rîndu-mi, m-aș ocupa de bătături, aș putea să mă laud cu aceeași replică a lui Hirsch, după ce-l întîlnesc pe prosperul ieșean N.N. Care mă tratează de-a dreptul familiardar. Unul cu Ițic, luat din Freud (care numai de... antisemitism nu putea fi bănuit!): "Ițic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
închise-n Peșteri, Războaiele de aur de Țesut, acum nălțate, Toarseră-ntîi, apoi țesură Atmosferele; acolo Paianjenul și Viermele Înfășurau suveica-naripată, cu șuierat asurzitor prin toate firele ce ascultau; Sub Peșteri se rostogolesc poverile de plumb și fusele de fier, Imensă bătătura și urzeala cumplit vuiesc în adîncimea-nfricoșată. 150 În acest timp, departe-n vastul neștiut, Vulturii, cei cu puternice arípi, isi abat Zborul temerar în chipuri Omenești distincte; prin întuneric beznă Perdelele țesute ei le poartă; și în cîrlige daurite agață
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în scrierile lui J. Böhme). 109 (III, 21) Sămînță să pe fibre așezînd-o, ce în curînd va încolți: Este vorba de semințele pe care Vala-Natura (arhetipala) le sădește în matricea spațiului (Enitharmon) care este format din "fire" (adică urzeala și bătătura ce constituie țesătura lui Enion, deschisă de Eno în spațiul-timpul fizic). 110 (III, 28-30) ridică-ți mîinile supuse: Luminoasă Ahania (Ziua) mereu îl îndeamnă pe Urizen spre lumină; ridicarea ochilor este gest alchimic de rectificare, căci exaltarea mistuie amploarea și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
modificăm acel obiect în și prin chiar actul observării. Visul lui Urizen (că și al lui Laplace, pe care Blake probabil l-a avut în minte) este astfel o utopie, spulberata de Heisenberg. 175 (VI, 239) Woof înseamnă "firele de bătătura" (firele orizontale care trec prin urzeala). Este vorba de Pînză Religiei. 176 (VI, 254) cortul Universului: Vezi Cortul mistic din mistica creștină. 177 (VI, 254) cuprinzînd totul: Vezi despre cortul mistic în Dumitru Stăniloae, Viața și învățătură Sfîntului Grigorie Palama
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mult, a urzit o câtime mai mare decât i se poruncise (T. Pamfile, 1913, p. 22). Ariciul era voinic cu barbă mare când urzea Dumnezeu pământul și chemându-l să-i ție două ghemuri, unul de urzeală și altul de bătătură, ariciul s-a-nfiorat de fața Domnului, a scăpat un ghem din mână: din astă pricină, pământul, din lat și șes cum era să fie, s-a scovârdit și s-a prefăcut În mălușteanuri, văi, văgăuni, colnice, piscuri, munți, râpi, mătci și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de un sentiment al neîmplinirii căruia i se împotrivește cu luciditate: „Sunt un munte fugit în pământ,/m-am întors în fântânile mele de rocă bătrână,/ prea se agățaseră mulți pe umerii mei,/ prea multe tălpi mi-astupaseră stelele cu bătături de țărână.// [...] Până când m-am umplut de jivine,/ de dogme și mâluri. Atunci m-am ascuns în pământ./ Oamenii știu că aici e un munte, îl caută noaptea/ și văd numai apele, îl caută ziua/ și văd numai grâul pe
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
în jocul, cu sugestii satirice, în cheia căruia e scris ciclul Hore. Gluma poetului nu e niciodată nevinovată: lenea dospită a dovleacului, școala orătăniilor de curte au un ricoșeu semantic bătând înspre sensul ordinii sociale (Horă în grădină, Horă-n bătătură, Hora lui Esculap). Din perspectiva unui polemism moral și politic, sub masca improvizației fanteziste și libere, a paradoxului, a predicației ilogice, e abordată o lume pe dos. Ambivalența ironiei, care are o față critică și una anarhică, răspunde întru totul
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
ce mă găsesc, și știu bine că n-are să-mi fie moale, când m-oi Întoarce acasă, unde mă așteaptă nevoile. Dar să nu vă fie cu supărare, ia, palmele aceste țărănești ale noastre străpunse de pălămidă și pline de bătături, cum le vedeți, vă țin pe dumneavoastră de-atâta amar de vreme și vă fac de huzuriți de bine. La aceste vorbe,[...] colonelul Alexandru Cuza a dat mâna prietenește cu moș Ion Roată. În sfârșit,[...] s-a Încuviințat ,,Unirea”, și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
casă la ea. Și tu poți fi unul... Nu știi tu ursita... [PETRE] Ursita! Ursita-s eu. Urzești și țeși o pânză și n-o știi cine-a urzit-o. Minunat. Care va să zică... M. Care va să zică că te-am găsit urzit gata... Bătătura o dă viața și zilele... [PETRE] Tu-mi dai bătaie... A bate pânza și a bate spete nu-i totuna... Dar ia lasă-mă-n pace, mamă, poți spune că m-ai găsit urzit gata?... parcă numai d-ta știi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]