707 matches
-
Iași. Parcă-l văd și acum ce hore mândre mai conducea și ce chiuituri ale lui însoțeau acele minunate hore ardelenești. Mama lor, buna mea gazdă, lelea Maria, așa cum îi spuneam când m-a primit ca musafir în casa veche, bătrânească, nu și-a mai revenit din durere și la câțiva ani după aceea a părăsit lumea aceasta plină de dureri, mergând să-și întărească fiul prea iubit. De învățătorul și apoi prof. Nicolae Stoica din Cârțișoara n-am mai știut
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Stanciule, recunoaște Ștefan cu un zâmbet vinovat: "Coada sus!" Mai dăm peste nas unuia, altuia... Salvăm măcar ce se mai poate salva: "mândria"! Și eu cred că mai de folos ne-ar fi aurul, întărește și Vlaicu cu înțelepciunea lui bătrânească. Frumos ne-ar sta! se burzuluiește Ștefan. Să neguțăm hoiturile marilor pașale ce se lăfăie în haremuri de marmură pe malurile Bosforului, fericire încropită pe jaful nemilos al popoarelor asuprite cărora le ia și bucățica de la gură! Dacă au atâta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
prieteni au jucat o adevărată scenă gogoliană. Noi plecam, după terminarea programului, Nichita venea, convocat la o importantă ședință de partid. Numai că nu știa unde e camera în care trebuia să ajungă (biroul redactorului-șef, probabil). Cu o smerenie bătrânească, vorbind aproape în șoaptă, Lucian Raicu s-a oferit să-i arate drumul și, luându-l de braț pe Nichita, care cu smerenie bătrânească și vorbind de asemenea în șoaptă își tot exprima gratitudinea, au făcut împreună câțiva pași. Până ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
știa unde e camera în care trebuia să ajungă (biroul redactorului-șef, probabil). Cu o smerenie bătrânească, vorbind aproape în șoaptă, Lucian Raicu s-a oferit să-i arate drumul și, luându-l de braț pe Nichita, care cu smerenie bătrânească și vorbind de asemenea în șoaptă își tot exprima gratitudinea, au făcut împreună câțiva pași. Până ce ghidul benevol s-a asigurat că oaspetele redacției noastre nu mai putea să se rătăcească. După care, cei doi s-au despărțit din nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cum fac eu de pildă), ci ascultă în continuare cu atenție: vrea să știe câți oameni au murit în țară, în ultimele 24 de ore ca urmare a accidentelor de circulație!! La ce i-or fi trebuind aceste cifre? Răutate bătrânească? Satisfacția octogenarului de a vedea câtă lume tânără se prăpădește? Lume care, dacă n-ar fi fost accidentele, ar mai fi trăit o grămadă de ani, supraviețuindu-i cu nerușinare, dar căreia, iată, nu i-a mers? Posibil. Dar insuficient
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pentru a-i realiza fantastica încărcătură : There are more things in heaven and earth, Horatio,/ Than are dreamt in your philosophy. (Sunt mult mai multe lucruri în ceruri și pe pământ, Horatio,/ Decât poate visa filozofia voastră.) Am un obicei bătrânesc, poate superstițios, dar care nu a dat greș niciodată : în noaptea anului nou, înainte de culcare, deschid Biblia la întâmplare, iar dimineața citesc primele versete de pe pagina din stânga. Evident, cel mai adesea sunt din Vechiul Testament. Fie că răspund la frământări intime
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lenjerie, îmbrăcăminte și încălțăminte, după Bobotează m-am prezentat la Suceava ca student la cursurile anului III. La câțiva ani după terminarea războiului, unchiul Dumitru s-a mutat la Corbeni, și-a făcut casă pe locul pe care fusese casa bătrânească și preda la școala din Corbeni. Activiștii de partid au apreciat că el nu se conformează directivelor politice ale partidului muncitoresc și au pornit o campanie de denigrare, încât, unchiul a lăsat casa abia terimnată și a trebuit să se
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
îndrăgostire copilărească, dar după venirea mamii și a celorlalți copii, neam mutat departe, în strada Toma Cosma, aproape de bariera Păcurarilor. În casa Hulubei n-am mai fost decât de două-trei ori, apoi amintirile s-au estompat cu totul. Casa aceea bătrânească din Toma Cosma, în care stăteam toți șapte într-o singură cameră (bucătăria era o magazie bună [14] pentru vară, nu pentru gerurile siberiene ale iernilor moldovenești, așa că se gătea în aceeași cameră), semăna întocmai cu o casă de țară
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mormane de pământ. Deși părintele Petrea făcea slujbă la mănăstire, casa șio ridicase lângă biserica din Gulia unde s-a mutat și unde a sădit livadă. Ca preot al acestei bisericuțe, înființată în 1887, fusese înmormântat în exteriorul peretelui din dreapta. Bătrânească, casa mai există încă, cu încăperile de jucărie ale unui neam de oameni scunzi. Pe vremea când duduia Sofica trăia singură acolo, în odăile acestei locuințe stăpânul absolut era un cocăr spaniol pătat, cu urechile pălălăind până la pământ. Când nu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
avut întotdeauna certitudinea că salvarea lumii vine prin credință și prin valorificarea resurselor inepuizabile de civism care se nasc în sânul națiunii. „Viitorul nostru e în gloatele largi ale poporului de la țară. Sufletul acestui popor e crescut în religiozitatea casei bătrânești, cu busuioc și lumânare. Aceste gloate trebuiesc cultivate, luminate și păstrate în morala părinților noștri și atunci mântuirea va fi și a noastră”, era unul dintre crezurile lui Cotlarciuc, pentru care a fost apreciat de către toți contemporanii lui. Vasile Loichiță
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
extras între 10-12 litri de apă. Dar abia ajuns acasă, burta i s-a umflat enorm, până într-atât încât îi împiedica funcția respiratorie. Nu au reușit să-l ducă în patul lui de la primul etaj al casei reci și bătrânești din Cappadocia, la 1000 m altitudine, ci i-au unit câteva scaune mai trainice la parter, lângă soba aprinsă, și l-au întins acolo. Bietului Liborio, fără nici o altă terapie, nu-i mai rămânea decât să aștepte moartea. Dar soția
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
1745), cu tot disprețul lui de boier pentru neamul "prost", va avea, ca Creangă mai târziu, ticuri de rural: ingenuitatea șireată, obișnuința de a se socoti neghiob crezîndu-se totuși deștept ("Așa socotesc eu cu firea mea aceasta proastă"), proverbialitatea, filozofia bătrânească, văietătura, darul de a povesti. Experiența, vârsta înaintată îi dau lui Niculce dezlegarea limbii, tonul bârfitor și moralizator. Cronicarul e înțepător și cu un firesc umor popular. Despre pedeapsa cu înhămarea leșilor la Dumbrava-Roșie se spune răutăcios că "ei se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
albă, cu capu îmbrobodit iar cu o rufă albă și în spate cu o bucată de pânză albă, care le slujăște și de basma și de sac, unde pun multe povoare, și de șal și de blană." Dealtfel stilul acesta bătrânesc mai poate avea și altă pricină. Aga Ilie Kogălniceanu își crescuse odrasla cu strășnicie, după tipicul vechi, trimițînd-o la școală în antereu de cutnie și cu ișlic de piele de miel sură, care se prefăcea în minge pe mâinile copiilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și o comedie umană, făcută din observații impersonale, surprinzătoare în totala lor lipsă de inedit. CILIBI MOISI Un fel de Anton Pann evreu a fost Cilibi Moisi, vânzător de mărunțișuri și autor verbal de maxime pline de un sănătos umor bătrînesc: "Întotdeauna la Sf. Gheorghe și la Sf. Dimitrie Cilibi Moise are două părechi de case; unde șade și nu-l lasă să iasă, unde vrea să se mute și n-are cu ce să plătească." " Într-o zi Cilibi Moise
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lenjerie, îmbrăcăminte și încălțăminte, după Bobotează m-am prezentat la Suceava ca student la cursurile anului III. La câțiva ani după terminarea războiului, unchiul Dumitru s-a mutat la Corbeni, și-a făcut casă pe locul pe care fusese casa bătrânească și preda la școala din Corbeni. Activiștii de partid au apreciat că el nu se conformează directivelor politice ale partidului muncitoresc și au pornit o campanie de denigrare, încât, unchiul a lăsat casa abia terimnată și a trebuit să se
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Trei poeți bucovineni din România Mare”, sunt reproduse poezii de George Drumur, Vasile Posteuca, Mircea Streinul. Ț.F. este una din puținele publicații contemporane care acordă o deosebită atenție creației populare. Se publică îndeobște folclor bucovinean: bocete, descântece, snoave, cântece bătrânești, proverbe, alte materiale sub titlurile Obiceiuri de familie, Din poezia ceremonialului de nuntă, Cântecul celor rămași în viață după măcelul de la Lunca din ianuarie 1941, se reproduc texte din colecțiile lui Dragoș Tochiță, Dumitru Covalciuc și Z. A. Istrati, apare
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909, 13-14; N. Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910, 250-251; Emanoil Bucuța, Românii dintre Vidin și Timoc, București, 1923, 120-123; Balade populare românești, I, introd. Al. I. Amzulescu, București, 1964, 253-259; Cântece bătrânești, introd. Al. I. Amzulescu, București, 1974, 292-300; Toma Alimoș, îngr. și pref. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, București, 1986; O capodoperă a baladei românești: „Toma Alimoș”, îngr. și pref. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, București, 1989. Repere bibliografice: N. Iorga
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
asupra însemnătății ei istorice, etnopsihologice ori estetice. Exagerată este atribuirea unei origini romane întregii creații folclorice în versuri. T. a fost preocupat și de clasificarea poeziei populare, pe care o împarte în șapte categorii: colinde sau coliande, balade sau cântece bătrânești, doine, cântece de lume, hore sau cântece de joc, satire și cimilituri, descântece. Masiva culegere intitulată Materialuri folkloristice (1900), din care au apărut două volume, în trei părți (al doilea tom cuprinde o culegere de folclor aromân adunat de Pericle
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
Alecu Russo în anul 1847, când se afla în exil la Soveja, în Munții Vrancei, și publicată de Vasile Alecsandri în nr 3 al revistei Bucovina, în anul 1850, fiind reprodusă apoi în colecția de poezii populare intitulată Balade (cântece bătrânești) adunate și îndreptate de Vasile Alecsandri. Ea figurează și în colecția definitivă din anul 1866, apărută sub titlul Poezii populare ale românilor. De-a lungul timpului, balada Miorița a cunoscut o largă răspândire în toate teritoriile locuite de români, în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
aici, În Suraia? În ’47-’48, cam așa a fost... Îl țin minte pe Vasile, Dumitru Morar a fost, Costică Florea. Erau În legătură cu CAP-ul comunist, că ei conduceau. Noi am fost opt copii În familie și eram În casa bătrânească În care am crescut. Atunci au venit echipele ca să te oblige să treci la colectiv și toată lumea a sărit. Am ieșit și eu, că eram mai mărișor, eram printre primii la părinți, și atunci s-a Întâmplat necazul... Trebuia să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
115 În urmă a fost 112. Salonul nou de pianuri A. Gebauer se afla, în 1875, după cum anunța Pressa, pe Calea Mogoșoaiei nr. 37, nu prea departe de magazinul Muzica de astăzi. 113. După moartea proprietarei (1888), în vechile case bătrânești ale Elenei Oteteleșanu și în grădină a început să funcționeze, în primele decenii ale secolului al XX-lea, Terasa Oteteleșanu (cafenea, restaurant și berărie), vestit loc de întâlnire al scriitorilor și artiștilor vremii; Terasa Oteteleșanu a fost demolată în 1931
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
frig cârnați aromați, șunci rozalii, noi tipuri de brânzeturi și pâini rumene și pufoase, nenumărate sortimente de patiserie trebuiau să fie împrospătate și schimbate zilnic. De! Ziua exactă a vizitei nu o cunoșteau decât foarte puțini sau poate nimeni. Vorba bătrânească: paza bună trece primejdia rea chiar și pentru cel mai iubit fiu al poporului. Pavilionul de expoziție al Apimondiei, construcție impresionantă de forma unei calote sferice, cu motive arhitectonice ce-l făceau aidoma unui imens stup de albine, era îndesat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
totuși, continuu de memoria magicei Inițieri În existența care debutase, cândva, În vechiul tărâm. Tărâmul fără Întoarcere al timpului? Îl vedeam aplecat peste harta Bucureștiului și peste Dicționarul Limbii Române, Într-un soi de irepresibil extaz infantil, dar bombănind, cu bătrânească și neputincioasă furie, Împotriva „blestemului” pe care Îl locuise, cândva, demult, Într-o altă viață și de care, iată, nu se mai putea, totuși, separa. Discutând la telefon asupra datei de Întâlnire, i-am sugerat la un moment dat să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
timpul, petrecând în minte nestânjenit imagini scumpe din trecut: corul lui Mircea Hoinic din Lagărul de la Miercurea Ciuc, corul de la Buchenwald condus de fratele acestuia, corul lui Cubicec de la Rostock, corul școlar de la Sf. Sava sub bagheta profesorului Cerchez. Toate cântecele bătrânești, doinele, romanțele întâlnite și învățate pe frumoasele cărări ale tinereții îmi erau prieteni acum la nevoie. După vreo două săptămâni ușa a fost deschisă larg și locotenentul a apărut singur pe platforma scărilor care coborau la parter. Eu încercam să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de colegul Dan Hudescu, profesorul de desen a îndrăznit a transpune plastic o parte a vieții, păstrată în tainițele memoriei afective. Oricine visează a fi pictor începe de la Grigorescu, căutând a realiza tablouri încărcate de pitoresc și poezie (“Luminiș”, “Casă bătrânească”). Ionel Spânu dovedește că are disponibilități pentru comunicarea și cultura artistică și mai ales sensibilitate pentru culoarea în registrul minor ( “Iarna” ). Petru Bicer ( Evenimentul, vineri, 4 iunie 1993 ) AVATARURILE PEISAGISTULUI IONEL SPÂNU În plin peisaj pictural nonconfigurativ, modernist și post
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]