1,143 matches
-
e o jucărie pe care și-o poate permite orice gimnaziast. Dar la dreptul vorbind, la Piatra, într-un ținut muntos, plin de legende, de proverbe, locuțiuni, apoi de localități istorice, Colectorul nu găsește ce să culeagă? Un muntean de baștină, născut aseminea în ținutul Neamțului, e Ioan Creangă. Citit-au vreodată Colectorii pe Dănilă Prepeleac, pe Soacra cu trei nurori și altele, ca să vadă care ar trebui să fie izvoarele din cari să se inspire și cum vorbesc și se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
decât pactul de alianță așezat de turci între ei și tot ce nu e slav în Turcia. Se inaugurează acolo un soi de constituționalism austriecesc, în care turcul va juca rolul beamterilor austriecești, grecul rolul evreului austriecesc iar popoarele de baștină ale Peninsulei Balcanice sunt chemate a alimenta pseudoparlamentarismul turco evreiesc până ce vor ajunge în stare de a-și scutura cojocul în foc de toți paraziții. Aceasta-i fila întîia a mișcării slavilor de sud. Foliantul însuși va cuprinde nu numai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ziua de 9 iunie 1695 pe un pogon și un sfert de vie la Țifești de la „Dănăilă, sin Irimie ot Umbrărești, nepot lui David”, tot din Umbrărești. Cine erau acești oameni care fac danii sau vânzări în alte sate decât baștina lor, ori care apar ca martori la vânzări din satele vecine și ce statut social-politic aveau ei ? Întrebarea se impune și pe considerentul că unii dețineau stăpâniri în afara satului în care își aveau originea, deci se potriveau cu marii stăpâni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atunci când, „și-a așezat copiii” și prin care, am văzut, lui Costache serdar, tatăl lui Manolache, îi dăduse Epurenii, Ciocăneștii, Bârlăleștii, Șoldana [...], „și părțile de la Umbrărești și viile de la Umbrărești” etc., doar acestea din urmă, inclusiv Bozieștii, considerate de noi baștină a neamului, se vor afla în stăpânirea ultimului descendent gavrilițesc, în linie bărbătească de aici, de la Umbrărești. Ceilalți Costăchești vor stăpâni, în continuare, sate din întreaga Moldovă, iar aici, la Umbrărești, vor apare stăpânitori din neam diferit. Deci, se înțelege
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpân din această familie aici, la Umbrărești, și cum el, Manolache, nu a avut copii, nu-i de mirare că informațiile privind stăpânirea Costăcheștilor la Umbrărești sunt sărace și insuficient de precise, ca loc de origine. Alte sate, considerate drept baștină neamului din zona Fălciului, au revenit fratelui mai mic, Iordache Costache vel paharnic. Or, cum acesta a avut urmași, iar nu-i de mirare că știrile privind stăpânirile din ținutul Fălciului sunt numeroase și bogate în informații, de unde și concluzia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vest de Siret, și în mărturia hotarnică întocmită de Săndulache Stamatin, în anul 1827, când răzeșii afirmă: „făcându-ni-se întrebare câtă parte are și stăpânește dumnialui vor/ni/c Ștefan Catargiul, am arătat că partea din Umbrărești o are baștină (în sensul de zestre și moștenire de la soție, acea Rocsanda Ruset, măritată prima dată cu acesta, I. S.), fără nici o amestecare cu noi răzășii, din pârâul Dimaciul și până în Siretul cu apă”. Această mărturie hotarnică a fost confirmată și întărită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor și solicită să fie puși în părțile uzurpate acum de către răzeșii localnici. Preotul Toader Lișcă (Calalb) din târgul Nicorești înaintează jalbă datată 4 iulie 1835 către Judecătoria Tecuci, prin care arată cum are „parte de moșie, cinci stânjeni, de baștină în trupul moșii satului Umbrăreștii, ce-i tragu din bătrânul Calalbu, stăpânindu-i din mica mea copilărie de la părinții mei păr’ la 1832”; acum apare „numitul Gheorghe Pătrașcu cu o hârtie neadevărată, nici iscălită de nimeni” și-i contestă dreptul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
același timp, și Catrina Borș prezintă mărturie, zapise, porunci ale Isprăvniciei și privighetorului de ocolul Bârladului, pentru a-și susține cauza. Din fila ce cuprinde tratația pricinei în instanță notăm câteva elemente: „Catrina avea doar trei palme și trei palmace baștină a bărbatului ei, Dumitrache Borș, și 2 palme cumpărate în bătrânul Azimioară bez (fără) baștina și cumpărătura din bătrânul Borșu”, înțelegându-se că avea câte puțin în amândoi bătrânii și că aceștia se aflau alături, fie pe teren, fie în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bârladului, pentru a-și susține cauza. Din fila ce cuprinde tratația pricinei în instanță notăm câteva elemente: „Catrina avea doar trei palme și trei palmace baștină a bărbatului ei, Dumitrache Borș, și 2 palme cumpărate în bătrânul Azimioară bez (fără) baștina și cumpărătura din bătrânul Borșu”, înțelegându-se că avea câte puțin în amândoi bătrânii și că aceștia se aflau alături, fie pe teren, fie în calculul ce se făcea cu ocazia împărțirii veniturilor. În final, judecătoria „hotărăște ca toți curgătorii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor principale erau în sudul Franței, în parte, în regiunea numită astăzi Languedoc-Roussillon, care în acele vremuri nu se afla sub dominația monarhiei franceze. Zona aceasta, astăzi denumită Occitania deținea o cultură literară și intelectuală avansată și era locul de baștină al trubadurilor. Trubadurii erau poeți care scriau în langue d'oc, o limbă romanică numită astfel datorită modului în care cuvântul "da" este rostit: "oc" contrastând cu "oui" din nordul Franței și cu "si" din Italia și Spania. Albigenzii aveau
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
locuitori, din care cei mai mulți locuiau înafara văii. Cei care într-adevăr locuiau acolo erau un primar comunist, un burlac care era unul dintre ultimii fermieri rămași în zonă și locuia cu bătrâna lui mamă, plus doi baba cool (reîntorși la baștină) care locuiau în ruinele unei ferme împreună cu cele 40 de capre ale lor.13 Este adevărat că municipalitatea a experimentat o creștere a populației de aproape 400% în anii 1990, iar până în 1999 crescuse până la 36... (nu ne referim la
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
bine decât tine, Demetrios, și de aceea te rugăm să ne lămurești asupra acestui fapt”4. 45. - „Nu știu, zise Demetrios, ce-o mai fi astăzi pe acolo.( D) A trecut mult timp de când călătoresc departe de locurile mele de baștină, după cum bine știți. Pe când mai eram Încă În Cilicia, oracolul lui Mopsos și cel al lui Alphilochos funcționau Încă din plin1. Despre oracolul lui Mopsos sunt În măsură să povestesc un fapt miraculos la care am fost martor. Guvernatorul șromanț
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
citesc tot ce-mi apărea în cale, întâi doar ca să-mi ocup timpul. Și, într-un târziu, am început să-mi orânduiesc notițele, (parte din acestea întocmite împreună cu soția). Erau consemnări referitoare la un studiu asupra satului Tarnița (locul de baștină al soției), pe baza cărora am întocmit ulterior „Schița monografică a satului Tarnița”. Mi-am pus apoi întrebarea, acesta este oare un succes? Cred astăzi cu tărie că este ceva normal!... Mai apoi ducându-mi viața de unul singur, amintirile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1776, concomitent cu locuitorii satelor Lunca (Filipeni) și Slobozia (Stănișești). Tărnicenii s-au așezat pe moșia ce aparținea mănăstirii Răchitoasa, muncind pentru călugării greci care deserveau această mănăstire. Erau numiți de către răzeșii din zonă „dorneni”, deoarece locul lor de baștină era regiunea Dornei, mulți provenind chiar din Tarnița - Dorna, județul Suceava de astăzi, oameni muncitori, sănătoși și rezistenți. S-au așezat într-un loc încărcat de poezia naturii, înconjurat la est de pădurile Panu, Zarea Domniței și Ghețu, iar la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
privește ocrotirea sănătății. În octombrie 1907 s-a înființat la București Căminul moașelor rurale, pe lângă Școala de moașe a Euforiei spitalelor civile. În anul 1940, la Iași, funcționa la Spitalul „Sfântul Spiridon”, sub direcția profesorului doctor Dobrovici - vestit ginecolog (de baștină din localitatea Țigănești - Vultureni), „Școala de moașe”. Spre sfârșitul secolului trecut, la Oncești aveam moașe necalificate, care erau, de fapt, bătrânele cu mai multă experiență în domeniul nașterilor. În perioada interbelică a luat ființă la Bacău întâia școală din județ
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
educatorului în general. A rămas un simbol intelectual și cultural al satului natal, conferindu-i o personalitate aparte ce poartă amprenta gândirii și muncii sale creative. Este dascălul care a slujit timp de peste patru decenii „altarul” școlii din localitatea de baștină Tarnița - Oncești, semănând ca mulți alți dascăli admirabila sămânță a științei de carte în mintea copiilor de țărani. A fost, prin tot ceea ce a înfăptuit cu gândul și cu fapta, mesagerul graiului românesc și al istoriei patriei, care prin acțiunile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
roiului de muște naveau ce măsuri să ia și, îngroziți de singurătate, pe coate și genunchi, părăseam uneori cortul și ne potoleam foamea cu puțină... țărână. De aceea, probabil, se folosește des expresia că „purtăm în noi țărâna locului de baștină, care ne ține mereu aproape de satul natal”. De la mama știu, odihnească-se în pace, că odată, la prașila a doua, o mamă venind în cort, n-a mai găsit copilul. Uluită și îngrozită, femeia a țipat și a striga cât
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a apărut, într-adevăr, e bine venită 173 și salutată ca pe un astru menit a lumina pe bugetofagii locului", numai că pentru că apărea „în săptămâna patimilor și reprezentând opoziția, pentru că cei „trei crăișori ai săi, unul era conservator de baștină" și „avea drept scop să se mențină în funcția de revizor școlar, gras plătită din bugetul statului; cel de al doilea era socotit un renegat și cu zgardă în gât legat", dar cu cunoștințele sale istorice, sociologice se putea servi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sus în aer, să se scufunde cât mai adânc în apă și să iasă mai uscat decât orice persoană în viață. Credem că suntem speciali și binecuvântați. Râdem atunci când Garrison Keillor 2 pretinde că în Lake Wobegon, orașul său de baștină imaginar, „toți bărbații sunt puternici, toate femeile sunt drăguțe și toți copiii sunt peste medie”. Apoi aflăm că americanii au o asemenea tendință de a se supraevalua, încât a fost inventată o definiție pentru asta. I se spune „Efectul Lake
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
obișnuit, înscris în parametrii normalității ( un om, care a ales să trăiască la Moscova, pentru a scăpa de jocul corupător, murdar și criminal al puterii - a afirmat-o chiar Druță la micul ecran - se întoarce, din când în când, la baștină ) ei au făcut un adevărat spectacol. Un spectacol în care, scoțându-l în față pe Ion Druță, din păcate cu acordul și chiar cu entuziasmul acestuia, au încercat să adune puncte în rândurile electoratului și să se pună la adăpost
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pentru că "orizonturile sale nu sunt un simplu mediu, ci axe de realizare a inconștientului însuși" (Blaga, 1965:63-64). Deci ceea ce face ca în același spațiu să coexiste culturi diferite este faptul că, deși grupurile sau populațiile își schimbă locurile de baștină, peisajul se schimbă doar la nivelul conștiinței, nu și la nivel inconștient 24, unde, odată structurate într-un anume chip, orizonturile rămân aceleași: Una e peisajul real, caleidoscopic, în care se așează întâmplător un suflet, și alta e orizontul spațial
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
alături de Ion N. Oprea (el lucrând la o monografie gigant Vaslui, în trei volume), și să construiesc din documente și mărturisiri o mică istoriei a Curseștiului. Se poartă acum moda monografiilor, scriitorii s au î nspăimântat că locurile lor de baștină vor rămâne în uitare și generațiile viitoare vor afla despre trecutul țării doar sinteze seci în interpretarea comenzilor politice ale vremii. Că bine zicea marele Nicolae Iorga: Istoria României va fi completă când fiecare cătun va avea scrisă istoria sa
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
președinte haios, iată că îl au fiindcă au acum un exemplar, care ori de câte ori i se oferă prilejul, se șterge la fund cu protocoalele la nivel înalt, care trebuie respectate în țările pe unde este invitat, din moment ce, în țara lui de baștină, nimeni nu are curajul să-i impună ceva. Și atunci de ce mă rog ar respecta regulile la Bruxelles, fie cât or fi ele de belgiene. Sosit cu avionul, nu cu diligența sau cu mătura vrăjitoarei, în capitala Belgiei, fiind vorba
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
convine așa, lasă că am eu grijă să vă convină altminteri. Din cumpănă-n cumpănă, din rău în mai rău, șontâc-șontâc, ne târâm sub cizma dictatorului, care confundă țara, cu domeniul primit moștenire de la bunică- su, din satul său de baștină. „Ăsta ne mănâncă fripți pe toți!" - auzi pe câte o gospodină, care-și stuche iute în sân și face cruci mici și rapide, când vine vorba de onor comandanții supremi ai României de ieri, de azi și de mâine. Genocid
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
67 Arghiropol, Gh. Gr. / 76 Armașu, Constantin / 62 Arntz, Égide-Rodolphe-Nicolas / 27, 30 Asachi (Asaki), George (Gheorghe) / 81 Atanasescu-Palladini, C. / 73 Athanasiu, Tase M. / 74 Athanasiu, Victor / 69 B Bacaloglu, Al. / 130 Baron, Auguste / 24 Basilescu, Nicolae / 170 Basistaia, Sura / 170 Baștine, L. / 27 Bădărău, Alexandru / 76, 78, 79, 95, 188, 210 Băișoiu, Firache / 57 Bălănescu, Nicolae / 61, 66 Becescu, Florian / 13, 116-118, 120-123, 132, 134, 135, 161, 163-165, 169, 171-180, 190, 192, 212, 214 Behaegel, A. / 28 Bejan, Gheorghe Iacob / 56
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]